Plângere contravenţională. Sentința nr. 3786/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3786/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 20-03-2015 în dosarul nr. 3786/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr. 3786/2015
Ședința publică din data de 20.03.2015
Completul constituit din:
Președinte: C. A.
Grefier: I. Ș.-C.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul B. M. și pe intimata J. ROMÂNĂ GRUPAREA DE JANDARMI MOBILĂ C., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petentul și martorul P. A., lipsă fiind intimata.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:
-cauza are ca obiect plângere contravențională;
-procedura de citare este legal îndeplinită, după care:
În conformitate cu dispozițiile art. 318 și urm. NCPC, instanța procedează la audierea martorului P. A., a cărui declarație se află consemnată, semnată și atașată la dosarul cauzei.
Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau incidente de soluționat, instanța constată terminată cercetarea procesului și acordă cuvântul în dezbateri.
Petentul solicită admiterea plângerii contravenționale și anularea procesului-verbal de contravenție. Fără cheltuieli de judecată.
Considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei conform art.394 NCPC, instanța declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 15.04.2014, sub nr._, petentul B. M., în contradictoriu cu intimata J. ROMÂNĂ GRUPAREA DE JANDARMI MOBILĂ C., a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 10.03.2014.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că la data de 19.03.2014, ora 01:00, s-a deplasat cu autoturismul proprietate personală din cartierul Brazla lui N. la Gara C. împreună cu doi vecini pensionari, respectiv N. P. și O. I., pentru ca aceștia să plece la București cu trenul accelerat de la ora 02:06. A parcat mașina și au coborât să bea o cafea. A mai precizat petentul faptul că la 10-15 m distanță de ei se auzea muzică dintr-o mașină. O patrulă de Jandarmi a apărut în zonă, iar muzica s-a oprit imediat. Petentul a arătat că îi picase telefonul mobil sub scaunul șoferului și era aplecat în genunchi lângă mașină să-l caute, timp în care jandarmii au venit la el și i-au solicitat actele. Petentul a predat actele politicos, le-a explicat de ce stătea în genunchi, aceștia i-au notat datele din buletin și au plecat fără să-i zică absolut nimic, vecinii săi asistând la toate acestea de pe trotuar în timp ce-și luau cafea de la chioșc.
A menționat petentul că pe data de 02.04.2014 a ridicat de la poștă o recomandată cu procesul-verbal de contravenție, potrivit căruia acesta ar fi produs zgomote și țipete, lucru total eronat și neadevărat, lucru confirmat și de către vecini.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 16 alin. 7 din OG nr. 2/2001.
Au fost anexate plângerii, procesul-verbal contestat, dovadă de comunicare, copie CI petent.
Plângerea contravențională a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 de lei.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
În motivare, intimata arătat că starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului, care era singur în momentul săvârșirii faptei contravenționale. În opinia sa, instanța de judecată nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului constatator din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate. Astfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
A arătat intimata că la data de 19.03.2014, cadre din Gruparea de Jandarmi Mobilă, aflându-se în misiune, au constatat că petentul, aflându-se în localitatea C., în parcarea din fața blocului E 5, zona Piața Gării, a tulburat liniștea locatarilor prin zgomote, cântând și țipând, ascultând muzică la o intensitate mare de la mașina lângă care se afla, cu ușile deschise. La solicitarea agentului constatator de a colabora la întocmirea procesului-verbal de contravenție, a refuzat categoric, având un comportament neadecvat, continuând să țipe și să cânte, ascultând muzică la o intensitate mare, refuzând să semneze procesul-verbal de contravenție pe motiv că nu-l interesează.
Așadar, măsura dispusa de către agentul constatator este temeinica si legala, procesul verbal având deplina dovada a situației de fapt menționate in cuprinsul sau.
În drept, au fost invocate dispozițiile Codului de procedură civilă și OG nr. 2/2001.
Au fost anexate copie proces-verbal, raportul agentului constatator, declarație martor asistent P. A..
În temeiul art. 411 alin. 1 pct. 2 NCPC, s-a solicitat de către intimat judecarea cauzei și în lipsă.
Instanța a încuviințat și administrat în cauză proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martorii N. P. și P. A., ale căror declarații se află consemnate și atașate la dosar.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 10.03.2014, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 500 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 2 pct. 25 din Legea nr. 61/1991 republicată și sancționată potrivit art. 3 lit.b din același act normativ, întrucât la data de 19.03.2014, ora 02:00, aflându-se în fața blocului E 5 din Piața Gării, a deranjat liniștea locatarilor prin producerea de zgomote și țipete.
Potrivit dispozițiilor art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001, instanța competentă să soluționeze plângerea verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii aplicate.
Cu privire la controlul de legalitate, instanța reține că procesul-verbal contestat a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, în cauză neexistând motive de nulitate absolută, dintre cele prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, ce ar putea fi invocate din oficiu.
În ce privește susținerile petentei în sensul că procesul-verbal de contravenție este lovit de nulitate absolută pentru încălcarea dispozițiilor art. 16 alin 7 din OG nr. 2/2001, instanța reține că sancțiunea care intervine în cazul nerespectării acestor dispoziții legale este sancțiunea nulității virtuale, care presupune dovedirea producerii unei vătămări prin încheierea procesului-verbal în acest mod, vătămare care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului sancționator, ceea ce în cauză nu s-a probat.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal contestat, instanța reține că deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
În acest sens, inclusiv în cauza A. contra României, Curtea a stabilit că instanțele pot folosi prezumțiile pentru stabilirea vinovăției unei persoane, dacă aceste prezumții sunt folosite în limite rezonabile. O astfel de prezumție este și cea de veridicitate a constatărilor directe ale agentului de poliție, consemnate ca atare într-un proces-verbal legal întocmit.
Totodată, instanța are în vedere că potrivit jurisprudenței CEDO (Cauza A. c. României), deși necalificată în dreptul nostru intern ca fiind de natură penală, procedura contravențională este subsumată noțiunii de „acuzație în materie penală”, având în vedere câmpul general de aplicare al normei și preeminența caracterului represiv al sancțiunii contravenționale.
Din acest punct de vedere se impune în mod necesar respectarea garanțiilor specifice, prevăzute de art. 6 paragraf. 2 și 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, între care și prezumția de nevinovăție a făptuitorului, care implică printre altele, ca în exercitarea funcțiilor lor membrii tribunalului să nu plece de la ideea preconcepută că acuzatul a comis actul incriminat; sarcina probei aparține acuzării și dubiul profită celui acuzat.
Totuși, acest drept al unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
În aceste condiții, forța probantă a proceselor-verbale este lăsată astfel la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
În cauza de față, agentul constatator a perceput personal fapta săvârșită, astfel că procesul-verbal se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie, făcând dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Instanța reține însă că petentul a răsturnat prezumția de temeinicie de care se bucură procesul-verbal contestat, făcând dovada contrarie celor reținute în procesul-verbal. Astfel, martorul N. P., audiat în cauză, a arătat că a mers la gară împreună cu petentul și numitul O., iar când au ajuns acolo se auzea muzică. A mai arătat că au mers toți trei să bea o cafea în așteptarea trenului de către numitul O., timp în care petentul a observat că nu își găsește telefonul, motiv pentru care s-a întors la autoturism să îl caute. În timp ce căuta telefonul mobil, au trecut niște jandarmi care i-au solicitat actele la control. A mai declarat martorul faptul că atunci când petentul s-a întors la mașină nu se mai auzea muzică, iar petentul nu a pornit casetofonul din mașină deoarece era oră târzie. Pe de altă parte, instanța reține că martorul asistent propus de intimat a arătat că nu l-a văzut pe petent să asiste la discuția cu jandarmii.
În raport de toate aceste considerente, instanța urmează să admită plângerea contravențională și, pe cale de consecință, va anula procesul-verbal de contravenție și va exonera petentul de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 500 de lei.
De asemenea, instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de petentul B. M., cu domiciliul în C., ., ., județul D., în contradictoriu cu intimata J. ROMÂNĂ GRUPAREA DE JANDARMI MOBILĂ C., cu sediul în C., . D..
Anulează procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 10.03.2014 și exonerează petentul de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 500 de lei.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, care se va depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, azi, 20.03.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. A. I. Ș.-C.
Red.Dact.C.A.
4 ex. 2 ex. .>
| ← Pretenţii. Sentința nr. 3791/2015. Judecătoria CRAIOVA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 3773/2015.... → |
|---|
