Plângere contravenţională. Sentința nr. 4479/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4479/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 06-04-2015 în dosarul nr. 24341/215/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă Nr. 4479/2015
Ședința publică de la 06 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. T.
Grefier D. N.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petent N. R. P. și pe intimat I. D., având ca obiect plângere contraventionala CP NR_.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă petentul personal și martorul P. B. G., lipsă fiind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
În temeiul art.321 NCPC instanța procedează la audierea martorului P. B. G., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat probe de administrat sau excepții de invocat, instanța fiind lămurită, în conformitate cu prevederile art. 394 alin 1. C proc civilă acorda cuvântul în dezbateri asupra fondului.
Petentul solicită admiterea plângerii așa cum a fost formulată, exonerarea de la plata amenzii. Nu solicită cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 18.06.2014, sub nr._, petentul N. R. P., în contradictoriu cu intimatul I. D. a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal ..P., nr._ încheiat la data de 12.05.2014, solicitând în prima teză, constatarea nulitatii absolute a procesului verbal de contravenție ., nr._/12.05.2014, întocmit de către Biroul Politiei Rutiere din cadrul I. D., în cea de-a doua teza, anularea procesului verbal, de contravenție ., nr._/12.05.2014, cu consecința exonerării de la plata amenzii contravenționale si anularii punctelor de penalizare, iar, în cea de a treia teză anularea procesului verbal, cu consecința exonerării de la plata amenzii contravenționale, și aplicarea sancțiunii avertismentului.
În motivarea în fapt a plângerii, petentul a arătat că a solicitat constatarea nulitatii absolute a procesului verbal de contravenție, întrucât acesta nu întruneste condițiile imperative prevăzute la art.16 din OUG nr.2/2002 privind regimul contravențiilor, care precizeaza” sub sancțiunea nulitatii procesul verbal de contravenție, trebuie sa cuprindă numele, prenumele contravenientului, data, ora locul si descrierea faptei comise cu aratarea tuturor împrejurărilor”
Asa cum a fost întocmit procesul verbal nu este descrisa fapta comisă și nici împrejurările ce au dus la comiterea faptei, nu se precizeza care sunt documentele personale solicitate.
Mai arată că procesul verbal contestat este lovit de nulitate absoluta întrucat a fost întocmit cu încalcarea dispoz. art. 181 din RAOUG nr. 195/2002, în sensul că modelul de proces verbal încheiat este conform anexei IA si nu 1D, fapt ce duce la nulitatea absoluta a procesului verbal.
Petentul mai arată că cele sustinute de agentul constatator sunt neadevarate întrucât în momentul în care a traversat tercerea de pietoni nu era angajat pe trecere niciun pieton. In susținerea acestui punct de vedere, arată ca mergea foarte incet întrucat traficul era foarte aglomerat si ar fi văzut daca sunt angajați pietoni in trafic.
În cea de-a treia teză solicită anularea procesului-verbal, cu consecința exonerării de la plata amenzii contravenționale și aplicarea sancțiunii avertismentului și cu consecința înlăturării sancțiunii compelmentare privind reținerea permisului de conducere pentru o perioadă de 90 de zile.
În drept plangerea a fost întemeiată pe dispoz art.15 din OG nr. 2/ 2001 privind regimul contravențiilor si art.118 din OUG nr. 195/_ privind circulația pe drumurile publice.
În sprijinul și dovedirea acțiunii petentul a depus: procesul-verbal contestat, proces-verbal de comunicare.
Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.
La data de 23.09.2014, intimatul I. D. a depus întâmpinare la plângerea contravențională formulată de petent pe care o consideră ca neîntemeiată, procesul-verbal de contravenție fiind încheiat cu respectarea condițiilor de fond și formă prevăzute de O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal, intimata a solicitat instanței să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului, instanța neputând da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate, altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
În cazul în care persoana propusă ca martor face parte din cele enumerate la art.315 alin. 1 c.pr. civ., intimata se opune la ascultarea acesteia.
Așadar, măsura dispusă de către agentul constatator este temeinică și legală, procesul-verbal făcând deplina dovadă a situației de fapt menționată în cuprinsul său.
Referitor la procesul-verbal intimata consideră că instanța trebuie să-i recunoască valoarea probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având în vedere că este întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal, intimata a învederat instanței că, deși O.G. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare, din economia art. 34 rezultă că procesul-verbal face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept.
Învederează că abaterea săvârșită de petent a fost filmată de aparatul radar ce se află montat pe autoturismul poliției rutiere, prin urmare sancționarea acestuia este temeinică și legală.
Așadar, consideră că I. D. a dovedit vinovăția petentului și a înlăturat astfel caracterul inechitabil al procedurii de constatare a săvârșirii unei contravenții, despre care face vorbire în cuprinsul cererii de chemare în judecată.
Dispozițiile art.1 din Regulamentul de aplicare a OUG nr.195/2002 obligă orice participant la trafic să respecte regulile de circulație și semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră.
Mai mult decât atâta, procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată de legislative, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești.
Solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv planșa foto cuprinzând 6 fotografii și buletinul de verificare metrologică pentru aparatul radar.
Precizează că prin Ordinul nr. 187/2009 emis de Biroul Român de Metrologie a fost abrogat pct.4 din NML 021-05 astfel că măsurătorile și înregistrările cu aparatul radar pot fi efectuate și de către polițiști care nu au calitatea de operatori calificați.
De asemenea solicită să se aibă in vedere dispozițiile art.254 din Noul Cod de Procedura Civila potrivit carora dovezile care nu au fost cerute prin cererea de chemare in judecata nu vor mai putea fi cerute decât în condițiile prevăzute de art.254 alin 2 din același act normativ.Solicită aceasta intrucat, in caz contrar se creeaza contravenientului o poziție net favorabila, apararile sale si probele propuse raportandu-se doar la "motivele invocate de petent prin cererea de chemare in judecata.
În drept, a invocat prevederile OUG nr.195/2002 rep, Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 rep și OUG nr. 2/2001.
Atașat întâmpinării s-au depus: planșe foto și copie buletin de verificare metrologică.
Instanța a încuviințat pentru petent proba cu înscrisurile de la dosar și proba testimonială cu martorul P. B. G..
În cadrul probei testimoniale a fost audiat martorul P. B. G., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar.
Analizând întregul material probator administrat in cauza, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal ., nr._, încheiat la data de 12.05.2014 de I. D., Biroul Rutier C., petentul N. R. P. a fost sancționat contravențional cu amendă în sumă de 340 lei, luandu-se fata de aceasta si masura tehnico-administrativă a reținerii permisului de conducere pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art.135, lit.h din Regulamentul de Aplicare a OUG 195/2002, republicata si sanctionata de art.100, alin.3, lit.b din OUG 195/2002, republicată și cu avertisment pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art.147, alin.1 din Regulamentul de Aplicare a OUG 195/2002 republicată și sancționată de art.101, alin.1, pct.18 din OUG 195/2002, republicată.
S-a reținut în sarcina petentului că, în data de 12.05.2014 a condus autoturismul marca Dacia cu numărul de înmatriculare_ pe . direcția gară către Calea București, și la efectuarea virajului la stânga pe . a acordat prioritate de trecere pietonului angajat regulamentar în traversare pe direcția sa de mers.
De asemenea, nu a avut asupra sa permisul de conducere.
Constatând ca plângerea a fost formulată în termenul legal prevăzut de art.31, alin.1 din O.G. nr.2/2001, instanța urmează să verifice legalitatea si temeinicia procesului-verbal contestat, conform prevederilor art.34, alin.1 din O.G. nr. 2/2001.
Verificând actul constatator sub aspectul legalității, instanța apreciază că în cauza nu exista motive de nulitate absolută, acesta fiind încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, referitoare la condițiile de fond si de formă a acestuia(art.17 din OG 2/2001).
Mai reține instanța că, raportat la caracterul imperativ-limitativ al cazurilor în care nulitatea procesului-verbal încheiat de agentul constatator al contravenției se ia în considerare și din oficiu, toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, atrag doar nulitatea relativă a procesului-verbal de contravenție care nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act.
Referitor la motivul de nulitate invocat de către petent în sensul că procesul-verbal nu este încheiat pe tipizatul prevăzut în anexa 1D, instanța apreciază că acesta este neîntemeiat întrucât deși procesul-verbal nu a fost încheiat pe tipizatul prevăzut în anexa 1D, acesta conține toate mențiunile prevăzute în acea anexă, inclusiv datele de identificare a mijlocului tehnic cu care a fost constată contravenția.
Instanța urmează să înlăture motivul de nelegalitate, invocat de către petent referitor la nedescrierea faptei, reținând că potrivit dispozițiilor art. 16 alin 1 din O.G. 2/2001, procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptelor și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite, iar din analiza procesului verbal contestat rezultă că au fost indicate de către agentul constatator elementele esențiale ale faptelor, față de care se poate verifica dacă s-a făcut o încadrare corectă a acestora.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține că procesul-verbal este un act de autoritate întocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autorități administrative, învestit de autoritatea statală pentru constatarea si sancționarea unor fapte care contravin ordinii sociale, după o procedură specială și care face dovada situației de fapt menționate în cuprinsul său până la proba contrară, fapta respectivă fiind probată cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ (actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege), asociată cu prezumția de autenticitate (actul emană în mod real de la cine se spune că emană) și cu prezumția de veridicitate (actul reflectă în mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă).
Ca atare, procesul-verbal se bucură de forța probantă până la proba contrarie, pe care contravenientul este cel care trebuie să o facă, persoana sancționată având dreptul la un proces echitabil, în cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România).
Referitor la prima faptă contravențională reținută în sarcina petentului, prevăzută de art.135, lit.h din Regulamentul de Aplicare a OUG 195/2002, republicata si sanctionata de art.100, alin.3, lit.b din OUG 195/2002, republicată, instanța reține că, deși prin plângerea formulată petentul a arătat că nu se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa întrucât la momentul la care a traversat trecerea de pietoni nu era angajat în traversare nici un pieton, instanța nu poate reține că aspectele expuse de acesta corespund adevărului deoarece se observă în mod vădit că ele reprezintă aprecieri de ordin subiectiv, făcute din dorința de a scăpa de consecințele răspunderii contravenționale, fiind contrazise de celelalte mijloace de probă administrate în cauză.
Astfel, instanța constată că situația de fapt consemnată în procesul verbal ., nr._, încheiat la data de 12.05.2014, este dovedită prin planșele fotografice depuse la dosar și realizate cu aparatul radar, care arată că petentul conducând autoturismul cu nr. de înmatriculare_, nu a acordat prioritate de trecere pietonului angajat în traversarea străzii, pe trecerea de pietoni, aflată pe sensul său de mers.
În ceea ce privește declarația martorului P. B. G., audiat la propunerea petentului, instanța arată că aceasta nu este luată în considerare la stabilirea împrejurărilor săvârșirii contravenției, nefiind credibilă având în vedere că susținerile martorului sunt contrazise de planșele foto existente la dosar.
Astfel, instanța arată că martorul a precizat că în momentul în care petentul a traversat intersecția străzilor N. I. cu Frații Golești pe trecerea de pietoni nu se afla nici o persoană angajată în traversare pe marcajul pietonal, însă din planșele foto, se observă că în momentul în care petentul a traversat trecerea de pietoni, pietonul se afla angajat în traversarea străzii, pe sensul acestuia de mers.
Referitor la cea de-a doua contravenție reținută în procesul-verbal de contravenție prevăzută de art.147, alin.1 din OUG 195/2002, republicată constând în faptul că petentul nu a avut asupra sa permisul de conducere, instanța arată că prin probele administrate în cauză petentul nu a făcut dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în procesul-verbal de contravenție.
În raport de cele menționate mai sus, având în vedere că petentul nu a făcut dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în procesul verbal ., nr._, încheiat la data de 12.05.2014 de I. D., Biroul Rutier C. instanța apreciază că în mod temeinic s-a reținut în sarcina acestuia încălcarea prevederilor art.135 alin. 1, lit. h din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002, republicată și art.147, alin.1 din Regulamentul de Aplicare a OUG 195/2002 republicată.
Pe cale de consecință, este justificată aplicarea amenzii contravenționale în cuantum de 340 lei, sancțiune ce corespunde gradului de pericol social al faptei și care respectă criteriile de individualizare prevăzute de art. 21 alin.3 din OG nr.2/2001, amenda fiind corect calculată, având cuantumul între limitele prevăzute de textul legal, întrucât nerespectarea regulilor de circulație creează o stare de pericol atât pentru contravenient cat si pentru ceilalți participanți la trafic, obligațiile prevăzute de Codul Rutier fiind impuse pentru stabilirea unui comportament care să nu afecteze fluența și siguranța circulației, să nu pună în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor și să nu aducă prejudicii proprietății publice sau private, neimpunându-se astfel înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului.
Tot astfel este legală și sancțiunea complementară privitoare la suspendarea dreptului de a conduce un vehicul pe drumurile publice întrucât aceasta reprezintă o măsura ce are la bază o prezumție de vinovăție a conducătorului auto, nerăsturnată în cauză, măsură având caracter preventiv, întrucât privește protecția interesului public față de riscul potențial pe care îl prezintă un conducător care încalcă regulile de circulație rutieră pentru participanții la trafic, astfel că nu se impune reevaluarea acestora.
Pentru aceste considerente și având în vedere dispozițiile art. 31 și 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța consideră plângerea contravențională neîntemeiată, urmând să o respingă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată petentul N. R. P., cu domiciliul în C., ., ., ., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului D., cu sediul în C., ., județ D. împotriva procesului-verbal de contravenție ., nr._/12.05.2014, încheiat de I. D., Biroul Rutier C., ca neîntemeiată.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, apel care se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, azi, 06.04.2015.
Președinte, Grefier,
L. T. D. N.
Red.Jud.L.T.
Tehnored.D.N.
4ex/09.07.2015
| ← Validare poprire. Sentința nr. 5675/2015. Judecătoria CRAIOVA | Pretenţii. Sentința nr. 4315/2015. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
