Plângere contravenţională. Sentința nr. 4516/2015. Judecătoria CRAIOVA

Sentința nr. 4516/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 07-04-2015 în dosarul nr. 29285/215/2014

DOSAR NR._ Plângere contravențională

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CRAIOVA – JUDEȚUL D.

SENTINȚA CIVILĂ NR. 4516

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE: 07.04.2015

INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: S. M. B. - judecător

GREFIER: A. S.

Pe rol soluționarea plângerii contravenționale formulate de petenta G. M.-D., în contradictoriu cu intimatul I.P.J. D. – Biroul Rutier C., împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/05.07.2014.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns martora G. A., lipsind părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Se audiază, sub prestare de jurământ, martora G. A., declarația acesteia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.

În temeiul art. 244 Noul Cod de Procedură Civilă instanța constată terminată cercetarea judecătorească.

În temeiul art. 394 Noul Cod de Procedură Civilă instanța consideră lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare.

INSTANȚA

Asupra plângerii contravenționale dedusă judecății:

Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 22.07.2014 sub nr._, petenta A. A. G. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul I.P.J. D. – Biroul Rutier C., anularea procesului-verbal de contravenție . nr._/05.07.2014.

În motivarea plângerii petenta a arătat că, în fapt, nu este vinovatăde savarsirea vreunei contraventii, ca nu are nici un venit si are un singur copil care este student la stat.

Plângerea contravențională nu a fost întemeiată în drept.

În susținerea plângerii a fost depus la dosar originalul procesului verbal de contravenție contestat și, în xerocopie, carte de identitate petentă.

La data de 22.10.2014 intimatul a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, procesul-verbal de contravenție fiind încheiat cu respectarea condițiilor de fond și formă prevăzute de O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal, intimata a solicitat instanței să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului, instanța neputând da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate, altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.

Așadar, măsura dispusă de către agentul constatator este temeinică și legală, procesul-verbal făcând deplina dovadă a situației de fapt menționată în cuprinsul său.

Referitor la procesul-verbal intimata consideră că instanța trebuie să-i recunoască valoarea probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având în vedere că este întocmit de un agent la statului aflat în exercițiul funcțiunii.

Așadar, consideră că I.P.J. D. a dovedit vinovăția petentului și a înlăturat astfel caracterul inechitabil al procedurii de constatare a săvârșirii unei contravenții, despre care acesta face vorbire în cuprinsul cererii de chemare în judecată.

Mai mult decât atât, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată de legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrinele de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești.

Intimatul a mai arătat că fapta pentru care petentul a fost sancționat contravențional a fost constatată personal de agentul constatator, astfel încât procesul verbal, care a fost legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie.

Din analiza procesului-verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16. alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, cât si cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, faptele săvârșite și data comiterii acestora și semnătura agentului constatator.

Fapta a fost constatată în mod direct de către agentul de poliție, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, competent să constate și să sancționeze contravenții la regimul circulației rutiere, conform prevederilor art. 109 alin. (1) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Procesul verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului de poliție care l-a încheiat, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.

Potrivit art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, contravenția se constată printr-un proces verbal încheiat de persoane anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori. Pot fi agenți constatatori: primarii, ofițerii .și subofițerii de poliție din cadrul M.A.I, special abilitați, persoanele. împuternicite în acest scop de miniștri și alți conducători ai autorităților administrației publice centrale, de prefecți, președinți ai consiliilor județene, primari, de primarul general al municipiului București, precum și alte persoane prevăzute în actele normative cu caracter special.

Faptele constatate în mod direct de către agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.

Simpla negare a petentului, în sensul că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității, nu poate răsturna prezumția de temeinicie și legalitate de care se bucură procesul verbal, atât timp cât acesta nu aduce probe, ori nu invocă împrejurări credibile.

Motivul pentru care procesele verbale prin care se constată și se sancționează contravențiile sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea în faptul că organul emitent (agentul, în această situație) consemnează exact faptele pe care le constată, fără alte adăugiri sau denaturări ale realității. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, în ipoteza menționării intenționate sau din neglijență a unor împrejurări» nereale, agentul este expus unor posibile sancțiuni, de natură disciplinară sau chiar penală.

Curtea Europeană pentru apărarea drepturilor omului a constatat deja că orice sistem juridic cunoaște prezumțiile de fapt și de drept, Convenția nu le împiedică din principiu, dar în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag. In special, art. 6 alin. 2 cere statelor să includă aceste prezumții în limite rezonabile, luând în calcul gravitatea mizei și păstrând drepturile la apărare.

De asemenea, în doctrină s-a reținut, în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, că una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent.

Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul verbal, legal întocmit se va bucura de prezumția de temeinicie și instanța va pomi în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul.

De altfel, Curtea face distincție între faptele constatate personal de către agentul constatator și cele care nu au fost constatate personal.

Având în vedere toate cele expuse mai sus, intimatul solicită instanței să constate faptul că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care în mod evident trebuie făcută de petent, și nicidecum de către agentul constatator.

Astfel, procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ales agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsură să prezinte o probă contrară.

În susținerea întâmpinării intimatul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv fișa de intervenție la eveniment și dovada de comunicare a actului sancționator, înscrisuri pe care le-a anexat, în xerocopie, la dosar.

În susținerea plângerii, petenta a solicitat administrarea probei cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei și a probei cu martora G. A., în conformitate cu dispozițiile art. 255, alin. 1, coroborat cu art. 258 din Noul Cod de Procedură Civilă, instanța constatând că probele solicitate de părți sunt admisibile, putând duce la soluționarea procesului, le-a încuviințat ca atare și a dispus administrarea acestora.

Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin procesul verbal de contravenție . nr._/05.07.2014 s-a reținut săvârșirea de către contestatoare a contravenției prevăzute de dispozițiile art. 2 pct. 11 din Legea 61/1991, constând în aceea că petenta a apelat serviciul de urgență 112, solicitând intervenția organelor de poliție pe . A, fără motiv întemeiat, petenta fiind sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 100 lei.

Conform art. 34, alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă acestea s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii.

Instanța retine ca plângerea contravențională a fost formulată de către petenta în termenul prevăzut de lege.

Analizând legalitatea procesului verbal de constatare și aplicare a sancțiunii contravenționale, instanța reține că au fost respectate dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Cu privire la temeinicia procesului-verbal, instanța constă că în O.G. nr. 2/2001 nu se arată în mod expres care este forța probatorie a procesului-verbal de constatare a contravenției, dar în practica judiciară internă, plecând în principal de la prevederile art. 47 din O.G. nr. 2/2001, care trimit la prevederile Codului de procedură civilă și având în vedere prevederile art.249 C.P.Civ., sarcina probei revine celui care contestă realitatea consemnărilor din procesul-verbal.

Referitor la procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța reține că, în genere, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, trebuie să i se recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt.

Potrivit dispozitiilor art.2 pct.11 din Lg.61/1991 republic. “ alarmarea publicului, a organelor specializate pentru a interveni in caz de pericol ori a organelor de mentinere a ordinii publice, prin darea semnalelor de pericol sau, dupa caz, prin solicitarea interventiei la fata locului, fara motiv intemeiat” constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda contraventionala.

Instanța, analizând descrierea făcută faptelor în procesul-verbal, fisa interventiei la eveniment depusa de I. la F.15 și declarația martorului audiat în cauză, constata că starea de fapt a fost corect reținută de agentul constatator cu ocazia întocmirii procesului-verbal de contravenție, astfel că acesta se bucura în continuare de prezumția de temeinicie instituită în favoarea sa, prezumție care nu a fost răsturnată prin probele administrate în cauză, declarația martorului audiat la propunerea petentei nefiind relevantă și nereușind să infirme starea de fapt reținută în cuprinsul procesului-verbal.

Astfel, martora G. A. a declarat că in data de 05.07.2014 trecand pe la poarta petentei a auzit ca intre petenta si o alta persoana a existat o discutie aprinsa fara a putea preciza ce și-au adresat părțile una alteia, petenta solicitand prezenta unui echipaj de politie.

Instanta retine ca serviciul 112 raspunde la apeluri de urgenta, referitoare la incendii, accidente, urgente medicale, dezastre si alte evenimente care implica interventia imediata a serviciilor specializate – salvare, pompieri, politie.

In speta de fata nu s-a facut dovada de catre petenta a unei urgente care sa necesite interventia imediata a serviciilor specializate, in speta politia, motiv pentru care instanta apreciaza ca procesul-verbal de contraventie a fost corect intocmit.

Cu privire la sancțiune, instanța reține că acesta s-a aplicat, potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, în limitele prevăzute de actul normativ, fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și de mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă.

Având în vedere considerentele de fapt și de drept expuse mai sus, instanța apreciază că procesul verbal este corect întocmit, iar situația de fapt a fost corect reținută de către agentul constatator astfel încât urmează să respingă plângerea contravențională și să mențină procesul-verbal de contravenție ca temeinic și legal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge plângerea contravențională formulată de petenta G. M.-D., având C.N.P._, cu domiciliul în C., ., jud. D., în contradictoriu cu intimatul I.P.J. D., cu sediul în C., ., jud. D., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 05.07.2014, ca neîntemeiată.

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, apel ce se va depune la Judecătoria C..

Pronunțată în ședință publică, azi 07.04.2015 .

PREȘEDINTE,GREFIER,

Red. S.M.B./Tehnored. A.S.

Ex. 4/29.04.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 4516/2015. Judecătoria CRAIOVA