Plângere contravenţională. Sentința nr. 5099/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5099/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 20-04-2015 în dosarul nr. 42837/215/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr. 5099
Ședința publică din data de 20 Aprilie 2015
Completul compus din:
Președinte-C.-F. D.-Judecător
Grefier-D. G.
Pe rol, soluționarea cauzei civile formulată de petentul B. C. D. prin reprezentant legal B. V. G. în contradictoriu cu intimatul IPJ D., având ca obiect "plângere contravențională".
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns G. A., pentru petent, lipsind petentul și reprezentantul intimatului.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:
- procedura de citare este legal îndeplinită;
- cauza are ca obiect "plângere contravențională";
Av. G. A., pentru petent, precizează că martorul propus de către petent se numește R. C. M. și este prezent la acest termen.
În temeiul dispozițiilor art. 319 și urm. C.p.civ., s-a audiat martorul prezent, R. C. M., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar, conform dispozițiilor art. 323 C.p.civ.
Av. G. A., pentru petent, solicită efectuarea adresei către IPJ D., pentru a preciza dacă numitul B. R. a fost sancționat contravențional sau nu pentru a dovedi situația de fapt, având în vedere că numitul B. R. este cel care a provocat incidentul, conform declarației martorului audiat.
Instanța, având în vedere obiectul prezentei cauze, respectiv plângere contravențională respinge cererea formulată de către reprezentantul petentului privind emiterea unei adrese către IPJ D., pentru a preciza dacă numitul B. R. a fost sancționat contravențional sau nu, ca nefiind utilă soluționării cauzei.
Av. G. A., pentru petent, învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat.
Nemaifiind alte excepții de invocat și cereri de formulat, instanța constată, în temeiul art. 244 Cod de Procedură Civilă, terminată cercetarea procesului, iar în raport de dispozițiile art. 392 Cod de procedură civilă deschide dezbaterile asupra fondului.
Av. G. A., pentru petent, având cuvântul, a solicitat anularea procesului-verbal contestat . nr._/20.10.2014, într-o teză principală, precizând că, în mod greșit, agentul constatator a încheiat procesul-verbal fără ca persoanele de față să fi fost audiate, respectiv în absența contravenientului, încălcând, astfel, dispozițiile art. 16 din OG nr. 2/2001, respectiv, dreptul acestuia de a formula obiecțiuni, precizând, totodată, că nu petentul este vinovat de pretinsa contravenție, agenții constatatori nefiind prezenți la incident. De asemenea, invocă dispozițiile art. 11 din OG nr. 2/2001 cu privire la eroarea privind situația de fapt, petentul doar s-a apărat, nefiind cel care a provocat acest incident. În teză subsidiară, a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii în cuantum de 500 lei, cu sancțiunea avertismentului, fără cheltuieli de judecată.
În temeiul art. 394 și urm. Cod de Procedură Civilă, instanța consideră lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei și închide dezbaterile, reținând cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de fata constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._ petentul B. C-tin. D. prin reprezentant legal B. V. G. în contradictoriu cu I.P.J. D. – Secția 5 Poliție a solicitat anularea procesului verbal . nr._ încheiat la data de 20.10.2014 și pe cale de consecință, exonerarea de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 500 lei, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu avertisment.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că prin procesul-verbal mai sus menționat a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 500 lei.
Pentru a dispune astfel, agentul constatator a reținut că în data de 20.10.2014 ora 10,30 în C., aflându-se în incinta Liceului Energetic în pauza sălii de curs, a provocat și participat la scandal împreună cu numitul B. R., faptă care în opinia agentului constatator este prev. de art. 2 pct. 24 Legea 61/1991 rep. și sancționată de art. 3 alin. 2 Legea 61/1991.
Petentul a menționat că în realitate în data, ora și locul consemnate în cuprinsul procesului-verbal contestat era împreună cu mai mulți colegi în sala de curs când a fost provocat și apoi agresat atât verbal cât și fizic de numitul B. R..
Deși inițial a încercat să aplaneze acest conflict și să se îndepărteze de agresor, acesta a continuat să-l lovească; pentru a nu mai fi lovit și agresat, a încercat să se apere de loviturile acestuia.
D. fiind faptul că numitul B. R. era fiul unui angajat al unității de învățământ și faptul că acesta nu a triumfat în demersul său, a mers la mama sa, care a anunțat organele de poliție.
Fără a i se aduce la cunoștință și a i se solicita explicații petentului sau persoanelor prezente la acest incident provocat de numitul B. R., a aflat ulterior că în absența sa s-ar fi întocmit procesul-verbal de contravenție prin care i-a fost aplicată sancțiunea contravențională constând în amendă în cuantum de 500 lei.
Petentul a susținut că procesul-verbal de contravenție a fost întocmit cu încălcarea dispozițiilor art. 16 alin. 1 și 7, art. 19 alin. 1,2,3 OG 2/2001.
Petentul a precizat că agentul constatator a fost în prezența unei erori de fapt cu privire la situația de fapt reală, ceea ce duce la exonerarea petentului în condițiile art. 11 OG 2/2001 sau după caz, în caz de legitimă apărare și de asemenea, este în prezența unei greșite aplicări a legii de agentul constatator – situație de natură să atragă nulitatea procesului-verbal contestat.
În drept, au fost invocate prevederile O.G. 2/2001, Legea 61/1991.
În dovedirea plângerii petentul a depus la dosar proces verbal contestat și dovada comunicării procesului verbal.
La data de 22.01.2015 intimatul a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, susținând că procesul-verbal de contravenție a fost încheiat cu respectarea condițiilor de fond și de formă prevăzute de OG nr. 2/2001.
În ceea ce privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal de contravenție, intimatul a arătat că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului, întrucât instanța nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate. Altfel spus, susține intimatul, printr-o probă indirectă a fost înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil și că deși OG nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare, din economia art. 34 a acestui act normativ, rezultă că procesul-verbal face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept, bucurându-se de prezumția de legalitate și temeinicie.
Se mai arată că, fapta reținută în sarcina petentului a fost constatată în mod direct de către agentul de poliție aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu și că nu dețin material probator.
Astfel, procesul verbal de contravenție în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile Codului de procedură civilă și ale OG nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martorul R. C. M., considerând raportat la dispozițiile art. 255 alin 1 coroborat cu art. 258 din Cod de Procedură Civilă, că sunt admisibile putând duce la soluționarea procesului.
În cadrul probei testimoniale a fost audiat martorul R. C. M., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei (fila 29).
Analizând întregul material probator administrat in cauza, instanța reține următoarele:
La data de 20.10.2014 petentului B. C. D. i s-a încheiat procesul-verbal de contravenție . nr._ prin care i s-a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 500 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute și sancționate de art. 3 pct. 24 raportat la art. 4 lit. b din legea 61/1991, reținându-se că petentul aflându-se în incinta Liceului Energetic din municipiul C., în pauza, a provocat și a participat la scandal împreună cu numitul B. R..
În temeiul art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001 instanța verifică legalitatea si temeinicia procesului-verbal.
Instanța reține că, în ceea ce privește legalitateaprocesului-verbal, petentul a invocat existența mai multor cauze ce ar putea atrage anularea procesului-verbal, respectiv agentul constatator nu a menționat ocupația și locul de muncă al contravenientului, nu este descrisă fapta și nici împrejurările ce pot servi la aprecierea gravității faptei, i s-a încălcat dreptul de a formula obiecțiuni, procesul verbal nu a fost semnat de un martor asistent.
În ceea ce privește motivele de nelegalitate invocate de petent, în sensul că agentul constatator nu a menționat ocupația și locul de muncă al contravenientului, iar procesul verbal nu a fost semnat de un martor asistent instanța arată că sancțiunea ce intervine este nulitatea relativă motivat de faptul că este protejat prin aceste norme un interes individual, propriu al contravenientului, și nu un interes general.
Având în vedere că sancțiunea este nulitatea relativă instanța arată că nu s-a făcut dovada vătămării, astfel cum prevăd dispozițiile art. 175 alin. 1 Cod proc.civ.
În ceea ce privește motivul de nelegalitate invocat de petent referitor la nedescrierea faptei instanța arată că aceasta este de natură a atrage nulitatea absolută a procesului-verbal, potrivit art. 17 din O.G. nr. 2/2001 modif.
Astfel, instanța reține că, insuficienta descriere a faptei contravenționale care atrage imposibilitatea verificării de către instanță a îndeplinirii tuturor condițiilor ce trebuiesc îndeplinite potrivit art.1 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001 modif., echivalează cu lipsa mențiunii privind fapta săvârșită prevăzută printre cazurile care atrag nulitatea absolută a procesului-verbal.
Însă, în cauza de față, instanța arată că deși agentul constatator a descris pretinsa faptă reținută în sarcina petentului în mod succint, au fost indicate elementele esențiale ale faptei, față de care se poate verifica dacă s-a făcut o încadrare corectă a acesteia, precum și locul săvârșirii, respectiv incinta Liceului Energetic, din mun. C..
Cu privire la motivul de nelegalitate referitor la faptul că petentul nu a putut formula obiecțiunii instanța constată că procesul verbal a fost întocmit în lipsa contravenientului, iar dispozițiile O.G. 2/ 2001 nu interzic întocmirea procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor în lipsa petentului.
Ca atare, instanța constată că procesul verbal . nr._ încheiat la data de 20.10.2014 a fost legal întocmit.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că procesul-verbal este un act de autoritate întocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autorități administrative, învestit de autoritatea statală pentru constatarea si sancționarea unor fapte care contravin ordinii sociale, după o procedură specială și care face dovada situației de fapt menționate în cuprinsul său până la proba contrară, fapta respectivă fiind probată cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ (actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege), asociată cu prezumția de autenticitate (actul emană în mod real de la cine se spune că emană) și cu prezumția de veridicitate (actul reflectă în mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă).
Ca atare, procesul-verbal se bucură de forța probantă până la proba contrarie, pe care contravenientul este cel care trebuie să o facă, persoana sancționată având dreptul la un proces echitabil, în cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România).
Astfel, deși prin plângerea formulată petentul a arătat că nu se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa, instanța nu poate reține că, aspectele expuse de aceasta corespund adevărului deoarece se observă în mod vădit că ele reprezintă aprecieri de ordin subiectiv, nefiind susținute de nici un alt mijloc de probă.
De asemenea, instanța mai arată că prin declarația martorului R. C. M., nu este înlăturată prezumția de veridicitate a celor consemnate de către agentul constatator, întrucât martorul a declarat că între petent și numitul B. R. a avut loc o ceartă, care a fost iscată de numitul B. Răvan, petentul lovindu-l de asemenea pe acesta(fila 36 ).
Ca atare, având în vedere probatoriul administrat rezultă fără echivoc că petentul B. C. D.. a participat efectiv la scandal, împreună cu numitul B. Răvan.
Nu se poate reține în favoarea petentului starea de legitimă apărare, caz ce ar fi înlăturat caracterul contravențional al faptei întrucât petentul ar fi trebuit să acționeze ca un cetățean diligent și să anunțe organele de poliție, iar nu să procedeze la lovirea numitului B. R..
În raport de cele menționate mai sus, având în vedere că petentul nu a făcut dovada unei situații de fapt contrare decât cea reținută în procesul verbal . nr._, încheiat la data de 20.10.2014 instanța apreciază că în mod temeinic s-a reținut în sarcina acestuia încălcarea prevederilor art. 3, pct. 24, din legea 61/1991 referitoare la nerespectarea normelor privind tulburarea liniștii publice.
Cu toate acestea, instanța arată că sancțiunea trebuie dozată în așa fel încât să se îmbine caracterul punitiv cu cel preventiv și educativ, urmând să aplice prevederile art.21 alin.3 din O.G. nr. 2/2001, (potrivit cărora „sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal”), art. 5 alin. 5 din OG nr. 2/2001 (potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite) și art. 7 alin. 3 din OG nr. 2/2001 (prin care se prevede că avertismentul se aplică și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravențiilor respective nu prevede în mod expres această sancțiune).
Astfel, având în vedere că nu există indicii cu privire la existența și a altor fapte pentru care să fi fost sancționat petentul, din care să rezulte perseverența acestuia în săvârșirea de fapte ce contravin ordinii și liniștii publice precum și faptul ca petentul este elev, iar scandalul a fost pornit de o altă persoană, instanța consideră că în cauză se impune reindividualizarea sancțiunii, scopul sancțiunii contravenționale nefiind unul esențialmente punitiv, ci în primul rând unul preventiv și educativ, putând fi atins și prin aplicarea sancțiunii avertismentului, pentru a-i atrage atenția petentului asupra obligațiilor ce îi revin și pentru a preveni săvârșirea unor astfel de fapte în viitor.
Față de considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 34 coroborat cu art. 31 din OG nr. 2/2001, instanța urmează să admită în parte plângerea formulată, va modifica procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._, încheiat la data de 20.10.2014 în sensul că va înlocuii sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 500 lei cu sancțiunea avertisment și va menține celelalte dispoziții ale procesului verbal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea formulată de petentul B. C. D. prin reprezentant legal B. V. G. cu domiciliul C., ., jud. D. și domiciliul ales la sediul "G. A.-Cabinet de Avocat" situat în C., Bld. Dacia, nr. 104, .. 3, . în contradictoriu cu intimatul IPJ D., cu sediul în C., ., jud. D..
Modifică procesul verbal .., nr._, încheiat la data de 20.10.2014 de reprezentanții intimatului în sensul că înlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 500 lei cu sancțiunea „avertisment”.
Menține celelalte dispoziții ale procesului-verbal contestat.
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare, cerere de apel ce se va depune la sediul Judecătoriei C..
Pronunțată în ședință publică, azi, 20.04.2015.
Președinte,Grefier,
C.-F. D. D. G.
Red. C.F.D./Tehnored. D.G.
4 ex./
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 5173/2015.... | Validare poprire. Sentința nr. 5624/2015. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
