Plângere contravenţională. Sentința nr. 5209/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5209/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 21-04-2015 în dosarul nr. 5209/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 5209/2015
Ședința publică de la 21.04.2015
Instanța constituită din:
Președinte: R. - M. D.
Grefier: C. - E. C.
Pe rol judecarea plângerii contravenționale formulată de petentul C. A. C., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 23.11.2014, de intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului D..
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns prezent petentul personal și asistat de avocat G. C. și martorul T. E. D., lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța, în temeiul dispozițiilor art. 321 Cod procedură civilă, procedează la administrarea probei testimoniale, în cadrul căreia a fost audiat, sub prestare de jurământ, martorul T. E. D., a cărui declarație a fost consemnată în scris, semnată conform legii și atașată la dosar.
Apărătorul petentului arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind cereri noi de formulat sau excepții de invocat, instanța, în temeiul dispozițiilor art. 392 Cod procedură civilă, declară deschise dezbaterile și acordă cuvântul pe fond.
Avocat G. C. pentru petent a solicitat admiterea plângerii și anularea procesului verbal de contravenție, fără cheltuieli de judecată.
În temeiul art. 394 Cod procedură civilă instanța consideră lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C., sub nr._, la data de 04.12.2014, petentul C. A. C. a chemat în judecată pe intimatul Inspectoratul de Poliție Județean D. solicitând anularea procesului verbal . nr._ încheiat la data de 23.11.2014, exonerarea sa de la plata amenzii, precum și restituirea permisului de conducere.
În motivarea plângerii, petentul a susținut că a fost sancționat contravențional cu suma de 1350 lei și reținerea permisului de conducere, întrucât la data de 23.11.2014 a condus auto marca Suzuki având numărul de înmatriculare_, pe sensul opus de circulație, având aplicate folie neomologată, precum și anvelopa dreapta față uzată peste limita legală și neavând asupra sa documentele prevăzute de lege, fapte pe care le consideră ca fiind neconforme cu realitatea.
Petentul a arătat că nu este real faptul că ar fi circulat pe contrasens, deoarece . afla parcat autoturismul este prevăzută cu circulație pe ambele sensuri, iar în momentul în care au venit organele de poliție, a arătat că nu se afla la autoturism întrucât abia coborâse din blocul în care locuiește.
A mai arătat că anvelopa, despre care se face vorbire în procesul verbal nu era deteriorată, cauciucurile fiind schimbate de curând. Iar cu privire la solicitarea organelor de poliție de a prezenta actele prevăzute de lege, a arătat că le-a înmânat acestora doar cartea de identitate, considerând că aspectele semnalate de aceștia reprezintă un abuz la adresa sa. Iar în ceea ce privește plăcuța cu numărul de înmatriculare, așa cum reiese din fotografia anexată la prezenta cerere, reiese că aceasta se afla pe parbriz într-un loc vizibil.
În drept, petentul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiilor art. 31 din OG nr. 2/2001.
În dovedirea plângerii, a solicitat proba cu înscrisuri, depunând la dosar următoarele acte: împuternicire avocațială, chitanță privind dovada achitării taxei judiciare de timbru, copie proces-verbal . nr._ încheiat la data de 23.11.2014, planșă fotografică și copie de pe cartea sa de identitate.
În apărare, la data de 30.12.2014, intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului D. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale și menținerea actului sancționator ca temeinic și legal.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal, intimatul a solicitat instanței să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului, instanța neputând da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate, altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
Așadar, măsura dispusă de către agentul constatator este temeinică și legală, procesul-verbal făcând deplina dovadă a situației de fapt menționată în cuprinsul său.
Referitor la procesul-verbal intimatul consideră că instanța trebuie să-i recunoască valoarea probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având în vedere că este întocmit de un agent la statului aflat în exercițiul funcțiunii.
A învederat instanței de judecată că abaterea săvârșită de petent a fost filmată de aparatul radar ce se aflat montat pe autoturismul poliției rutiere, prin urmare sancționarea acestuia este temeinică și legală.
Intimatul a arătat că a dovedit vinovăția petentului și a înlăturat astfel caracterul inechitabil al procedurii de constatare a săvârșirii unei contravenții, despre care se face vorbire în cuprinsul cererii de chemare în judecată.
Dispozițiile art. 1 din Regulamentul de aplicare a OUG nr.195/2002 obligă orice participant la trafic să respecte regulile de circulație și semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră.
Procesul-verbal de constare și sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată de normele legislative, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești.
De asemenea, în cauza C. Neata contra României, plângerea nr. 17.857/03, Decizia CEDO, camera a treia, 18 noiembrie 2008, Curtea nu a aplicat garanțiile oferite de latura penala a art. 6, în lipsa prevederii în legea națională a pedepsei închisorii contravenționale, faptele analizate fiind cel mult sancționabile cu amendă contravențională într-un cuantum relativ redus. Curtea a arătat în mod expres că atât timp cât organele statului nu au idei preconcepute la adresa petentului și analizează mijloacele de probă pertinente și utile în condiții de contradictorialitate și nemijlocire, petentul se bucură de toate garanțiile necesare astfel cum sunt acestea interpretabile de către Curte prin prisma art. 6 din CEDO.
Având în vedere numărul mare de accidente cu consecințe grave cu care se confruntă societatea ca urmare a nerespectării regulilor de circulație de către conducătorii auto, a se permite acestora să se eschiveze de la suportarea răspunderii contravenționale ce le revine ca urmare a propriei conduite culpabile prin ignorarea mențiunilor proceselor-verbale de constatare a contravențiilor întocmite corect, este atât de contrar legii, cât și un act de iresponsabilitate socială care încurajează atitudinea de nerespectare a regulilor de circulație a acestora, lipsind-o de consecințele pe care legea le prevede.
In concluzie, a solicitat respingerea plângerii contravenționale formulate de petent ca neîntemeiată și, pe cale de consecință, menținerea actului sancționator ca temeinic si legal.
În drept, petentul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile OUG nr.195/2002 republicată, Regulamentul de aplicare a OUG nr.195/2002 și OUG nr. 2/2002.
În temeiul art. 411 alin 1, pct. (2) Cod Procedură civilă a solicitat judecarea în lipsa reprezentantului instituției intimate.
În susținerea celor invocate a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv: planșa foto cuprinzând 9 fotografii, buletinul de verificare metrologică pentru aparatul radar și abaterea săvârșită pe suport CD.
De asemenea, a precizat că prin Ordinul nr. 187/2009 emis de Biroul Român de Metrologie a fost abrogat punctul 4 din NML nr. 021-05, astfel că măsurătorile și înregistrările cu aparatul radar pot fi efectuate și de către polițiștii care nu au calitatea de operatori calificați.
La termenul de judecată din data de 10.03.2015, apreciind asupra admisibilității probelor propuse și a aptitudinii lor de a duce la soluționarea procesului, în temeiul art. 258 raportat la art. 255 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri, respectiv proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martorul T. D. E., indicat prin plângere pentru a dovedi faptul că petentul nu a circulat cu autoturismul pe contrasens și proba cu înscrisuri solicitată de intimată.
Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 23.11.2014 de către intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului D. petentul C. A. C. a fost sancționat pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 101 alin. 3 lit. d din OUG 195/2002 republicata și art. 102 alin. 1 pct. 35 din OUG 195/2002 republicata, cu amendă în cuantum de 1350 lei.
De asemenea, prin același proces verbal de contravenție, petentul a fost sancționat și pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 100 alin. 1 pct. 6; art. 102 alin. 1 pct. 2; art. 101 alin. 1 pct. 18 din OUG 195/2002 republicata, cu modificările ulterioare cu sancțiunea avertismentului.
Totodată, i-a fost aplicată măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 60 de zile.
Prin procesul verbal sus-menționat s-a reținut de către agentul constatator că petentul, la data de 23.11.2014, ora 11,23 a condus auto Suzuki cu numărul de înmatriculare_, pe sensul opus de circulație (contrasens), având aplicate folii neomologate pe geamurile din față estompând vizibilitatea, circulând cu anvelopa dreapta față uzată peste limita legală și neavând asupra sa documentele prevăzute de lege. De asemenea, autoturismul nu avea montată plăcuța de înmatriculare în loc special destinat.
Instanța mai retine, de asemenea si împrejurarea că faptelor li s-a dat o corectă încadrare juridică, petentul fiind sancționat pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 101 alin. 3 lit. d din OUG 195/2002 republicata constând în "circulația pe sens opus, cu excepția cazurilor în care se efectuează regulamentar manevra de depășire" și art. 102 alin. 1 pct. 35 din OUG 195/2002 republicata, cu modificările ulterioare constând în,, aplicarea tratamentelor chimice sau a foliilor, pe parbriz, lunetă sau pe geamurile laterale, cu excepția celor omologate, cu o amendă în cuantum de 1350 lei și reținerea permisului de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 60 de zile.
Totodată, petentul a mai fost sancționat cu avertisment, pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 101 alin. 1 pct. 18 din din OUG 195/2002 republicata constând în obligația petentului "să aibă asupra sa documentele prevăzute la art. 35 alin. 2", art. 100 alin. 1 pct. 6 din OUG 195/2002 republicata, constând în "conducerea unui autovehicul care are montate anvelope cu alte dimensiuni sau caracteristici decât cele prevăzute în certificatul de înmatriculare sau înregistrare ori sunt uzate peste limita admisa; art. 102 alin. 1 pct. 2 din OUG 195/2002 republicata, constând în "conducerea pe drumurile publice a unui vehicul fără a avea montata una dintre plăcuțele cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare ori daca plăcuțele cu numărul de înmatriculare ori de înregistrare nu sunt fixate in locurile special destinate.
Procesul verbal a fost semnat de către petent, iar la rubrica alte mențiuni s-a consemnat următorul aspect: "menționez faptul că aveam staționat autovehiculul în momentul respectiv, nu conduceam pe contrasens, nu mi s-au cerut actele".
Plângerea a fost formulată în termenul legal.
Fiind investită, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului verbal instanța reține următoarele:
Instanța reține că, în ceea ce privește legalitateaprocesului-verbal, petentul nu a invocat nici un motiv de nelegalitate, dar verificând din oficiu acest aspect, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal întocmit.
Astfel, procesul-verbal conține data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac. Plângerea a fost semnată de către petent.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține că, deși OG nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34, rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situație de fapt și a încadrării in drept până la proba contrară. Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumate nevinovate și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment de prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția europeană a drepturilor omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având in vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, Hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Vastberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, Hotărârea din 23 iulie 2002, paragraf 113).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, Hotărârea din 7 septembrie 1999).
In analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile OUG nr. 195/2002 au drept scop reglementarea și garantarea respectării regulilor de circulație pe drumurile publice, iar respectarea regulilor impuse de acest act normativ are implicații majore asupra garantării dreptului la viată și la integritate al persoanelor și bunurilor și pentru instituirea unui climat de securitate socială, astfel că interesul societății in respectarea acestor reguli este de importanță capitală. In același timp, insă, persoana sancționată in baza acestui act normativ are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din OG nr. 2/2001), în cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita de proporționalitate între scopul urmărit de autoritățile statului, de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale, prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit, și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, Hotărârea din 4 octombrie 2007).
Din întregul material probator administrat în cauză, instanța constată că nu a fost răsturnată prezumția de temeinicie a procesului-verbal contestat, în sensul că petentul nu a făcut dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în cuprinsul acestuia.
Deși, prin plângerea formulată petentul a arătat faptul că nu se face vinovat de săvârșirea contravențiilor reținute în sarcina sa, instanța nu poate reține că aspectul expus de acesta corespunde adevărului deoarece nu este dovedit cu nici un mijloc de probă, reprezentând o simplă susținere, făcută din dorința de a scăpa de consecințele răspunderii contravenționale.
De altfel, nici nu are relevanță această susținere, sub aspectul temeiniciei procesului-verbal de contravenție, având în vedere că nu înlătură existența faptelor, ci, eventual, ar fi putut fi avută în vedere la individualizarea sancțiunii, dacă ar fi fost dovedită.
Din depoziția martorului audiat T. E. D. s-a reținut că la data menționată în procesul-verbal petentul a adus mașina la spălătorie, ocazie cu care, martorul a parcat-o pe partea stângă a drumului, tronson de drum cu circulație pe ambele sensuri și l-a anunțat pe petent să vină să ridice mașina, ulterior acestui fapt, petentul l-a înștiințat că a fost sancționat contravențional.
Totodată, martorul a arătat că nu cunoaște dacă la data sancționării contravenționale, petentul avea sau nu aplicate folii neomologate, însă arată că a doborât numărul de înmatriculare de la mașină în momentul spălării autoturismului.
Instanța constată că nu se poate reține declarația martorului audiat, deoarece acesta nu este martor ocular direct, relatările sale bazându-se pe cele auzite de la petent și nu percepute direct, având de asemenea caracter subiectiv.
De altfel, chiar și în situația în care martorul ar fi parcat autoturismul la locul indicat în actul sancționator, petentul este cel care a fost identificat ca fiind la volan, pe de altă parte, și-a asumat să circule pe sensul opus și cu autoturismul cu plăcuța de înmatriculare lipsa de la locul de destinație. Tot astfel, nu s-a făcut nici o apreciere privind starea de degradare a anvelopei reținută a fi deteriorată.
Având în vedere că în fața instanței de judecată petentul a avut posibilitatea de a dovedi lipsa de temeinicie a actului sancționator, dar că în cauză nu a fost răsturnată prezumția de temeinicie a procesului-verbal contestat, în sensul că petentul nu a făcut dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în cuprinsul acestuia, instanța apreciază că în mod temeinic s-a reținut în sarcina petentului contravențiile prevăzute de dispozițiile art. 101 alin. 3 lit. d din OUG 195/2002 republicata; art. 101 alin. 1 pct. 18 din OUG 195/2002 republicata; art. 100 alin. 1 pct. 6; art. 102 alin. 1 pct. 2; art. 102 alin. 1 pct. 35 din OUG 195/2002 republicata, cu modificările ulterioare, privind circulația pe drumurile publice.
In ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, în raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța reține că amenda contravențională aplicată este cea prevăzută de lege și este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările in care a fost săvârșită contravenția, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului, astfel că nu se impune reevaluarea acesteia, iar măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce reprezintă o măsură care are la bază o prezumție de vinovăție a conducătorului auto, având caracter preventiv, întrucât privește protecția interesului public față de riscului potențial pe care îl prezintă un conducător auto care încalcă regulile de circulație rutieră, pentru participanții la trafic (Decizia de inadmisibilitate a Curții Europene a Drepturilor Omului, cauza Michel Pewinski c. Franței, 7 decembrie 1999).
În consecință, pentru considerentele expuse, în temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța apreciază plângerea contravențională formulată de petent ca fiind neîntemeiată, urmând a o respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională, formulată de petentul C. A. C., cu domiciliul în orașul Vînju M., ., județul M., cu sediul procesual ales în municipiul C., ., .. 2, ., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 23.11.2014, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului D., cu sediul în municipiul C., ., județul D., ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, apel ce se va depune la sediul Judecătoriei C..
Pronunțată în ședință publică, azi, 21.04.2015.
Președinte, Grefier,
R. M. D. C. E. C.
Red. R.M.D./Teh. T.L.
Ex.4/23.06.2015
Cod operator 2995
| ← Servitute. Sentința nr. 5365/2015. Judecătoria CRAIOVA | Investire cu formulă executorie. Sentința nr. 5271/2015.... → |
|---|
