Plângere contravenţională. Sentința nr. 5370/2015. Judecătoria CRAIOVA

Sentința nr. 5370/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 23-04-2015 în dosarul nr. 5370/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CRAIOVA

SECȚIA CIVILĂ

Sentința civilă Nr. 5370/2015

Ședința publică din data de 23 Aprilie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE C. M.

Grefier M. O.

Pe rol judecarea cauzei civile privind petentul D. V. C. în contradictoriu cu intimatul I. D. - SERVICIUL RUTIER, având ca obiect plângere contravențională.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă. Intimatul a comunicat cazierul auto al petentului.

Instanța, din oficiu, in temeiul art. 131 NCPC, procedează la verificarea competentei materiale, generale si teritoriale a Judecătoriei C., constatând că potrivit art. 94 NCPC, art. 32 OG 2/2001, este competenta material, general si teritorial să soluționeze cauza.

Instanța ia act că intimatul a comunicat cazierul auto al petentului.

Instanța, având în vedere dispozițiile art. 254, 255, 258 NCPC, încuviințează părților proba cu înscrisuri si constată că petentul este decăzut din beneficiul probei testimoniale conform art. 254 alin. 1 și 2 NCPC, deoarece nu a indicat prin plângere, numele, prenumele si adresa de domiciliu a martorului, probă pe care o găsește și ca nefiind utilă soluționării cauzei, având în vedere teza probatorie invocată și abaterea constând în conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sub influenta băuturilor alcoolice.

În temeiul art. 238 alin. 1 NCPC, având în vedere obiectul cauzei și probatoriul ce se impune a fi administrat, instanța estimează la 4 luni durata necesara pentru cercetarea procesului .

Având în vedere că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă și nemaifiind cereri de formulat sau alte incidente de soluționat, în temeiul art. 394 NCPC, instanța declară dezbaterile închise și reține cauza pentru deliberare și pronunțare.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 05.01.2015 sub nr._, petentul D. V. C. a chemat in judecată pe intimatul I. D. – SERVICIUL RUTIER, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună anularea procesului verbal de contravenție . nr._/04.01.2015.

In fapt, petentul a arătat că prin procesul verbal anterior menționat a fost sancționat pentru ca in data de 04.01.2015, ora 16:12, in timp ce circula pe . . oprit de un agent constatator si testat cu aparatul alcooltest, rezultând o alcoolemie de 0,17 mg/l alcool pur in aerul expirat, si că nu ar fi avut documentele auto si cele personale.

A susținut că nu a consumat băuturi alcoolice iar la rubrica alte mențiuni nu a declarat ca a consumat cu puțin timp in urmă, un pahar de 100 ml de vișinata, si nici că nu dorește recoltare de probe, agentul respectiv scriind in locul său, observând cele consemnate după ce i-a fost înmânat procesul verbal.

A arătat că agentul constatator nu a consemnat nici un martor asistent in procesul verbal de contravenție, deși se mai aflau si alte persoane in autoturismul condus de acesta.

De asemenea, petentul a susținut că aparatul alcooltest nu a fost desigilat in prezenta sa, așa cum este legal, iar cu privire la acte, avea fotocopii de pe acestea deoarece originalele le avea în altă haină.

In drept, plângerea a fost întemeiată pe prevederile OG nr. 2/2001.

Plângerea a fost legal timbrată.

In dovedirea plângerii, petentul a depus original procesul verbal contestat, dovada achitării taxei judiciare de timbru in cuantum de 20 lei, copie CI.

Legal citat, intimatul a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, procesul-verbal de contravenție fiind încheiat cu respectarea condițiilor de fond și formă prevăzute de O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal, intimatul a solicitat instanței să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului, instanța neputând da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate, altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.

Așadar, măsura dispusă de către agentul constatator este temeinică și legală, procesul-verbal făcând deplina dovadă a situației de fapt menționată în cuprinsul său.

Referitor la procesul-verbal intimatul consideră că instanța trebuie să-i recunoască valoarea probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având în vedere că este întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii.

Cu privire la temeinicia procesului-verbal, intimatul a învederat instanței că deși O.G. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare, din economia art. 34 rezultă că procesul-verbal face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept.

Mai mult decât atât, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată de legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrinele de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești.

In cazul in care persoana propusa ca martor face parte din cele enumerate la art. 315 alin. 1 NCPC, intimatul arată că se opune la ascultarea acesteia.

Se mai susține ca abaterea săvârșita de petent a fost constatată cu mijloace tehnice omologate, prin urmare sancționarea acestuia este temeinică si legală.

De asemenea, intimatul a mai învederat ca petentul avea posibilitatea să ii solicite agentului constatator să îl însoțească la o unitate sanitara in vederea recoltării de probe biologice pentru stabilirea alcoolemiei, lucru pe care insă nu l-a solicitat.

Fapta reținută in sarcina petentului prezintă un pericol destul de ridicat deoarece, circulând sub influenta băuturilor alcoolice există riscul producerii de accidente de circulație in care să fie implicate persoana nevinovate.

În drept, au fost invocate prevederile art. 205 si urm. NCPC, OUG 195/2002, Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 si OUG 2/2001.

S-a solicitat judecarea cauzei si in lipsă cf. art. 411 alin. 1, pct. 2 din NCPC.

Atașat întâmpinării, intimatul a depus protocolul etilotest rezultat in urma testării petentului, precum si buletinul de calibrare a acestuia.

Petentul nu a depus la dosar răspuns la întâmpinare.

Potrivit rezoluției președintelui de complet din data de 06.03.2015, s-a dispus emiterea unei adrese către intimat, pentru a comunica cazierul auto al petentului D. V. C., relațiile solicitate fiind înaintate cu adresa nr._/26.03.2015.

Instanța a administrat în cauză proba cu înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin procesul-verbal . nr._/04.01.2015 întocmit de Inspectoratul de Poliție al Județului D., petentul D. Vladuț C. a fost sanctionat contravențional cu amendă în cuantum de 877,5 lei și suspendarea exercitării dreptului de conducere, pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 102 alin. 3, lit. a din OUG nr. 195/2002R, reținându-se în sarcina sa că în data de 04.01.2015, ora 16.12, petentul a condus autoturismul marca Renault Clio, cu nr. de înmatriculare_, pe . localitatea Pielești, fiind sub influenta băuturilor alcoolice. De asemenea, petentul a fost sancționat pentru lipsa documentelor personale și a celor privind autoturismul.

Fiind testat cu aparatul Drager . nr. 0365, acesta la poziția nr._ a indicat o valoare de 0,17 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Procesul-verbal a fost semnat de petent, la rubrica „alte mențiuni” fiind consemnat „Am consumat în urmă cu puțin timp un pahar de 100 ml vișinată. Nu doresc recoltarea de sânge”.

Analizând procesul-verbal în ceea ce privește legalitatea, instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea condițiilor de fond și de formă prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001R sub sancțiunea nulității absolute.

În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța constată că petentul nu a făcut, potrivit art. 249 NCPC, dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută prin procesul-verbal de contravenție.

Cu privire la fapta prevăzută de art. 102 alin.3, lit. a din OUG nr. 195/2002R, potrivit căreia constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile, conducerea sub influența băuturilor alcoolice, dacă fapta nu constituie, potrivit legii, infracțiune, instanța reține că însuși petentul a recunoscut, chiar prin mențiunile inserate în cuprisul procesului-verbal contestat, că a consumat alcool în ziua respectivă.

Nu prezintă relevanță sub aspectul constatării contravenției momentul când petentul a consumat efectiv alcool sau sub ce formă, fiind suficient ca la data depistarii în trafic, acesta sa fie surprins conducând autoturismul pe drumurile publice, sub influența alcoolului.

Recoltarea probelor biologice în acest caz nu era obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 185, art. 186 și art. 187 din HG nr. 1391/2006, iar petentul a arătat expres că nu solicită recoltarea de probe de sânge.

Constatarea contravenției de conducere a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană care se află sub influența alcoolului se face prin testarea aerului expirat de aceasta cu un mijloc tehnic certificat sau cu un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic.

Conducătorilor de autovehicule sau tramvaie li se recoltează obligatoriu probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei atunci când: rezultatul testării arată o concentrație mai mare de 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat; în eveniment este implicat un vehicul care transportă mărfuri sau produse periculoase.

Conducătorilor de vehicule li se recoltează obligatoriu probe biologice atunci când rezultatul testării preliminare cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate indică prezența în organism a substanțelor ori produselor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare.

În cazul accidentelor de circulație din care au rezultat numai pagube materiale, conducătorii vehiculelor sunt obligați să se supună testării aerului expirat în vederea stabilirii alcoolemiei ori a consumului de produse sau substanțe stupefiante ori al medicamentelor cu efecte similare acestora. Dacă rezultatul testării arată o concentrație mai mare de 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat sau indică prezența în organism a substanțelor ori produselor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare, conducătorii de vehicule sunt obligați să se supună recoltării probelor biologice.

Conducătorii de vehicule sau de animale implicați în accidente de circulație din care a rezultat moartea sau vătămarea integrității corporale ori a sănătății uneia sau mai multor persoane sunt obligați să se supună recoltării probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei sau, după caz, a consumului de substanțe ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora.

Procesul-verbal de contraventie este un act administrativ de autoritate întocmit de agentul constatator, în calitatea sa de reprezentant al unei autorități administrative, învestit cu autoritatea statală pentru constatarea și sancționarea unor fapte care contravin ordinii sociale, după o procedura specială prevăzută de lege, astfel că se bucură de prezumția de autenticitate și veridicitate, care însă este relativă și poate fi răsturnată prin probe de către contravenient, conform dispozițiilor art. 249 NCPC care reglementează sarcina probei.

Plecând în principal de la prevederile art. 47 din OG nr. 2/2001R, care trimit la prevederile Codului de procedură civilă și având în vedere dispozitiile art. 269 și următ. NCPC, se reține că procesul-verbal legal întocmit face dovada până la proba contrarie, iar în temeiul art. 249 NCPC, sarcina probei revine celui care contestă realitatea consemnărilor din procesul-verbal.

În privința garanțiilor fundamentale conferite prin art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, instanța reține că în cauza Salabiaku împotriva Franței, precum și în Janosevic împotriva Suediei, Curtea a stabilit, sub aspectul sarcinii probei, că art. 6 par. 2 nu interzice existența unor prezumții de fapt sau de drept, însă prin reglementarea acestora, statele membre trebuie să respecte cerința proporționalității între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit.

Aceste concluzii sunt confirmate și de decizia adoptată în cauza N. c. României, unde Curtea a statuat că sunt respectate garanțiile prevăzute de art. 6 din Conventie, dacă petentul a avut posibilitatea sa facă dovada contrarie constatărilor din procesul-verbal, în fața instanței.

În cauză, deși au fost administrate probele propuse de părți, și apreciate de instanță ca fiind admisibile, pertinente, concludente și utile soluționării pricinii, nu a fost dovedită o altă situație de fapt decât cea consemnată în procesul-verbal.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 34 coroborat cu art. 31 din OG nr. 2/2001R, instanța urmează să respingă ca neîntemeiată plângerea formulată de petent în contradictoriu cu intimatul I. D..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul D. V. C., cu domiciliul în mun. C., ., ., . în contradictoriu cu intimatul I. D. - BIROUL RUTIER, cu sediul în mun. C., ., județul D..

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria C. și se soluționează de Tribunalul D..

Pronunțată în ședință publică, azi,_ .

PREȘEDINTE GREFIER

C. M. M. O.

Red./tehn.CM./MO.

4ex./17.07.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 5370/2015. Judecătoria CRAIOVA