Plângere contravenţională. Sentința nr. 5220/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5220/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 22-04-2015 în dosarul nr. 35912/215/2014
Dosar nr._ - plângere contravențională –
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 5220
Ședința publică de la 22 Aprilie 2015
Instanța constituită din:
Președinte ANIȘOARA G. –Judecător
Grefier V. G.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul F. V. M. și intimata Inspectoratul de Poliție al Județului D., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța decade petentul din proba testimonială cu martorul încuviințat, deoarece s-a obligat să îl prezinte, iar la acest termen de judecată lipsește atât petentul cât și martorul propus.
Instanța constată că intimata a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța, în temeiul art. 394 C.pr.civ. a declarat închise dezbaterile și a reținut cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra plângerii contravenționale de față, reține următoarele:
La data de 01.10.2014 a fost înregistrată pe rolul instanței plângerea contravențională formulată de petentul F. V. M., în contradictoriu cu intimatul I. D. Secția 5 Poliție, împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ din data de 11.09.2014, solicitând anularea acestuia și pe cale de consecință înlăturarea sancțiunii principale a amenzii în cuantum de 720 lei și înlăturarea sancțiunii a 6 puncte amendă.
În fapt, a arătat că, din datele reținute în procesul verbal cu . numărul de mai sus, reiese că în data de 11.09.2013 a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe Bulevardul Oltenia si a oprit voluntar la doi metri de marcajul pietonal din zona intersecțiilor . Bld Oltenia.
Totodată a observat după ce procesul verbal a fost încheiat de către a agentul constatator și comunicat la data de 15.09.2014 ca împotriva sa s-a mai reținut și faptul că nu a avut a supra sa documentele.
In consecința, pentru nerespectarea dispozițiilor legale prevăzute de art. 142, 156 alin. 4, 147 alin. 1, din OUG 195/2002, a fost sancționat cu amenda, drept sancțiune contravenționala principala si 6 puncte de penalizare.
Arată că, la data de 11.09.2014 se deplasa cu autoturismul marca Seat L. având numărul de înmatriculare_ pe Bld. Oltenia, a staționat la aproximativ 60-70 de metri de marcajul pietonal,unde erau parcate mai multe autovehicule pentru a schimba un bec la mașina.
Referitor la cele consemnate in procesul verbal, precizează ca acestea nu sunt in concordanta cu realitatea deoarece in momentul când a staționat pentru a schimba acel bec, nu era niciun indicator prin care sa-i interzică staționarea sau oprirea, de asemenea erau parcate mai multe autoturisme pe partea dreapta a drumului.
La un moment dat, a trecut un echipaj de politie, care a oprit și i-a solicitat sa semneze un proces verbal de contravenție întrucât un autoturism era parcat in stația de autobuz, petentul le-a spus ca nu semnează pentru ca nu a văzut nimic.
După aproximativ 4 zile a primit la domiciliu doua procese verbale de contravenție, unul pentru cele expuse mai sus, iar celalalt pentru injurii aduse polițistului.
Aduce la cunoștința ca nu a fost întrebat daca are documentele asupra sa, toate cele expuse mai sus poate sa le confirme si numitul P. E. care se afla cu in mașina in timp ce echipajul de politie a oprit lângă aceștia pentru a-i solicita sa semneze acel proces verbal, nu a adresat injurii nimănui, decât le-a spus domnilor agenți ca nu semnează, pentru ca nu a văzut nimic.
A staționat in acel loc aproximativ 5-6 minute, iar in primul proces verbal solicită să se observe ca la orele 16:50 a fost sancționat pentru injurii adresate organului de politie, iar la orele 17:40 a fost sancționat ca a oprit la 2 m de marcajul pietonal.
Fiindu-i comunicate ambele procese verbale in data de 15.09.2014, a rămas surprins ca a fost sancționat pentru staționare aproape de marcajul pietonal, pentru ca nu a avut documentele la acesta si pentru injurii adresate polițistului.
Procesul verbal de contravenție nu probează prezumtiva fapta.
Prezumția de vinovăție nu este înlăturată .
Practica CEDO stabilește clar modalitatea judecării plângerii contravenționale, in sensul aplicării prezumției de nevinovăție, cu consecința obligării organului constatator de a face dovada celor afírmate in procesul verbal de constatare a contravenției.
Pe cale de consecința, prin el însuși, prin lipsa unor probe temeinice din care sa reiasă realitatea susținerilor agentului constatator, procesul verbal nu poate înfrânge prezumția de nevinovăție a petentului garantata de Constituția României si de practica CEDO in materie.
De altfel consideră ca este si normal sa fíe asa, in caz contrar, când sarcina probei ar reveni petentului, de cele mai multe ori, acesta, independent de nevinovăția sa, ar fi pus in imposibilitatea de apărare, cu consecința menținerii ca valabile a unor abuzuri.
F. de cele mai sus arătate, solicită să se admită prezenta plângere asa cum a fost formulata.
Aduce la cunoștință ca nu a fost de fata când a primit contravenția este menționat si in procesul verbal de contravenție.
In drept, își întemeiază plângerea pe dispozițiile OG 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, OUG 195/2002, privind circulația pe drumurile publice, art. 24 din Constituția României si art. 6 din CEDO.
În scop probator solicită proba cu martorul P. E., precum si orice alte mijloace de proba a căror necesitate ar reieși din dezbateri.
Anexat plângerii a depus: originalul procesului verbal . nr._ și celălalt proces verbal de contravenție . nr._ prin care a fost sancționat pentru injurii, împuternicire avocațială, dispoziție de achitare a taxei de timbru.
La data de 24.10.2014, intimatul I. D. a depus întâmpinare la plângerea contravențională formulată de F. V. M. împotriva procesului verbal . nr._ din data de 11.09.2014 pe care o consideră ca neîntemeiată.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal, intimatul a solicitat instanței să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului, instanța neputând da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate, altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
Așadar, măsura dispusă de către agentul constatator este temeinică și legală, procesul-verbal făcând deplina dovadă a situației de fapt menționată în cuprinsul său.
Referitor la procesul-verbal intimata consideră că instanța trebuie să-i recunoască valoarea probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având în vedere că este întocmit de un agent la statului aflat în exercițiul funcțiunii.
Învederează instanței de judecată că abaterea săvârșită de petent a fost constatată personal de agentul constatator, astfel încât procesul verbal, care a fost legal întocmit se bucură de prezumția de temeinicie.
Din analiza procesului-verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de 16. alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, cât si cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, faptele săvârșite și data comiterii acestora și semnătura agentului constatator.
Fapta a fost constatată în mod direct de către agentul de poliție, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu competent să constate și să sancționeze contravenții la regimul circulației rutiere, conform prevederilor art. 109 alin. (1) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Procesul verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului de poliție care l-a încheiat, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Potrivit art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor cu modificările și completările ulterioare, contravenția se constată printr-un proces verbal încheiat de persoane anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori. Pot fi agenți constatatori: primarii, ofițerii și subofițerii de poliție din cadrul M.A.I, special abilitați, persoanele împuternicite în acest scop de miniștri și alți conducători ai autorităților administrației publice centrale, de prefecți, președinți ai consiliilor județene, primari, de primarul general al municipiului București, precum și alte persoane prevăzute în actele normative cu caracter special.
Faptele constatate în mod direct de către agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
Simpla negare a petentului, în sensul că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității, nu poate răsturna prezumția de temeinicie și legalitate de care se bucură procesul verbal, atât timp cât acesta nu aduce probe, ori nu invocă împrejurări credibile.
Motivul pentru care procesele verbale prin care se constată și se sancționează contravențiile sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea în faptul că organul emitent (agentul, în această situație) consemnează exact faptele pe care le constată, fără alte adăugiri sau denaturări ale realității. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, în ipoteza menționării intenționate sau din neglijență a unor împrejurări nereale, agentul este expus unor posibile sancțiuni, de natură disciplinară sau chiar penală.
Curtea Europeană pentru apărarea drepturilor omului a constatat deja că orice sistem juridic cunoașterea prezumțiile de fapt și de drept, Convenția nu le împiedică din principiu, dar în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag. In special, art. 6 alin. 2 cere statelor să includă aceste prezumții în limite rezonabile, luând în calcul gravitatea mizei și păstrând drepturile la apărare.
De asemenea, în doctrină s-a reținut, în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, că una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent.
Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul verbal, legal întocmit se va bucura de prezumția de temeinicie și instanța va porni în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul.
De altfel, Curtea face distincție între faptele constatate personal de către agentul constatator și ele care nu au fost constatate personal.
Având în vedere toate cele expuse mai sus, solicită să se constate faptul că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care în mod evident trebuie făcută de petent, și nicidecum de către agentul constatator.
Astfel, procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
In concluzie, solicita respingerea plângerii contravenționale formulate de petentă ca neîntemeiată si, pe cale de consecința, menținerea actului sancționator ca temeinic si legal.
În temeiul art. 411 alin 1, pct (2) C.proc.civ., solicită judecarea în lipsă reprezentantului instituției lor.
În scop probator, instanța a încuviințat pentru petent proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei și proba testimonială în cadrul căreia să fie audiat martorul P. E., ulterior fiind decăzut din această probă, deoarece nu a prezentat martorul propus.
De asemenea, instanța a încuviințat pentru intimată proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/11.09.2014,întocmit de Poliția Municipiului C. ,petentul a fost sancționat contravențional,reținându-se că în ziua de 11.09.2014, ora 17.40, pe Bulevardul Oltenia, C., județul D., a condus autoturismul Seat L. cu numărul_ pe Bulevardul Oltenia și a oprit voluntar la aproximativ doi metri de marcajul trecere pentru pietoni din zona intersecției . Bulevardul Oltenia . Totodată a folosit luminile de avarii pentru a simula o defecțiune tehnică. De asemenea nu a avut asupra sa nici un document prevăzut de legislația în vigoare . În procesul verbal de contravenție s-a menționat că petentul ( conducătorul auto ) nu a dorit să asiste la întocmirea procesului verbal și a avut o atitudine sfidătoare la adresa polițistului.
Conform art. 34 din O.G. nr.2/2001,instanța învestită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
Procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie,prezumție care,deși neconsacrată legislativ,este unanim acceptată. O astfel de prezumție nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție.
După cum a constatat Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în cauzele Salabiaku c. Franței, hotărârea din 07.10.1998 și A. c. României, hotărârea din 04.10.2007 ), prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie contravențională sau materie penală(cum este calificată,în unele situații, materia contravențională,prin raportare la CEDO),pentru dovedirea vinovăției făptuitorului.Trebuie însă îndeplinite două condiții:respectarea unor limite rezonabile,ținându-se cont de miza litigiului,și respectarea dreptului la apărare
În cauză, atât miza litigiului cât și posibilitatea petentului de a combate prezumția de legalitate și de temeinicie, îndreptățesc aplicarea acestei prezumții.
Cu privire la legalitatea procesului verbal, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16,17 din O.U.G. nr. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile obligatorii indicate de aceste texte legale.
Sub aspectul temeiniciei,analizând cuprinsul procesului verbal,, instanța reține că petentul nu a dovedit că nu a săvârșit fapta reținută în sarcina sa. Astfel, petentul nu a formulat probe în cauză.
Instanța apreciază că, în speță, fapta a fost constatată în mod direct de către agentul constatator, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, competent să constate și să sancționeze contravenții. Așadar, fapta este constatată personal de agentul constatator și procesul verbal de contravenție se bucură de prezumția de temeinicie, respectiv prezumția că reflectă adevărul. Astfel, instanța apreciază că petentul nu face dovada contrară stării de fapt reținută și constatată personal de agentul constatator ; pentru a răsturna prezumția de temeinicie a procesului verbal de contravenție se impune un complex probatoriu .
În speță, instanța reține că petentul a săvârșit fapta reținută în sarcina sa întrucât nu a dovedit o altă stare de fapt decât cea reținută de agentul constatator.
Din aceste considerente, instanța va respinge plângerea, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul F. V. M., cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat R. N. din C., ., jud. D., în contradictoriu cu intimata Inspectoratul de Poliție al Județului D., cu sediul în C., ., jud. D...
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22.04.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
Anișoara G. V. G.
Red. A.G.
Tehnored. VG
4 ex./15.05.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 4841/2015. Judecătoria CRAIOVA | Pretenţii. Sentința nr. 4355/2015. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
