Plângere contravenţională. Sentința nr. 5884/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5884/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 06-05-2015 în dosarul nr. 5884/2015
Dosar nr._ - plângere contravențională -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 5884
Ședința publică de la 06 Mai 2015
Instanța constituită din:
Președinte ANIȘOARA G. –Judecător
Grefier V. G.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul S. G. și intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA - C. având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța a constat că este competentă general, material și teritorial cu soluționarea prezentei cauze.
Instanța a constatat că intimata a depus întâmpinare la dosar, prin care a solicitat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
În temeiul art. 258 alin. 1 cu referire la art. 255 Cod procedură civilă, instanța a încuviințat pentru petent și intimată proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, apreciind că este admisibilă potrivit legii și că poate să ducă la soluționarea procesului.
Instanța a constatat că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Instanța, în temeiul art. 244 C.p.c. a declarat cercetarea procesului încheiată, iar în temeiul art. 391 C.p.c. a declarat deschise dezbaterile asupra fondului cauzei și a reținut cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra plângerii contravenționale de față, reține următoarele:
La data de 14.01.2015 a fost înregistrată pe rolul instanței plângerea contravențională formulată de petentul S. G., în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi si Drumuri Naționale din România SA – C., împotriva procesului verbal de contravenție . 14 nr._ din data de 10.12.2014, solicitând anularea acestuia și exonerarea de la plata amenzii aplicate.
În fapt, petentul a arătat că prin procesul verbal de constatare a contravenției pe care îl contestă se reține în sarcina sa faptul că la data de 05.09.2014, orele 18.44 ar fi circulat fără rovinietă pe DN 68 KM 5 + 400 m, localitatea Dudovicești.
În motivarea plângerii, petentul arată că a înstrăinat autoturismul încă din anul 2009 către numita P. M., fiind imposibil ca el să săvârșească această contravenție.
În dovedirea plângerii a solicitat proba cu înscrisuri.
În drept a invocat dispoz. OG 2/2001.
Anexat plângerii a depus: procesul verbal de contravenție, contract de vânzare cumpărare pentru un vehicul folosit, copie C.I. petent, proces verbal de îndeplinire a procedurii de comunicare a procesului verbal.
Plângerea este legal timbrată.
La data de 18.02.2015, intimata Compania Națională de Autostrăzi si Drumuri Naționale din România SA prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatică C. a depus întâmpinare prin care a învederat următoarele:
În fapt, la data de 05.09.2014, pe DN 6B KM 5+400 m, pe raza localității Dudovicești, jud. DJ, vehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând G. S., cu domiciliul/sediul în D. mun C. .. 42, a fost surprins că a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinieta valabilă, sens in care, la data de 10.12.2014, a fost întocmit Procesul Verbal de Constatare a Contravenției . nr._ de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. prin subunitatea acesteia Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatica - C..
Potrivit dispozițiilor art. 1, alin. 2 din Ordonanța nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, începând cu data de 01 iulie 2002 a fost introdus tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, aplicat tuturor utilizatorilor români pentru toate autovehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România și structurat în funcție de perioada de parcurs și de staționare, de încadrarea în clasa de emisii poluante (EURO), de masa totală maximă autorizată (MTMA) și de numărul de axe, după caz.
Solicită să se constate că Procesul Verbal de Constatare a Contravenției . nr._ îndeplinește toate condițiile prevăzute de O.G. nr. 15/2002, coroborat cu O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Procesul verbal a fost întocmit, cu respectarea prevederilor art. 9, alin. 2 si 3 din O.G. nr. 15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei - S.I.E.G.M.C.R., contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor.
Din coroborarea prevederilor art.7 din Legea nr.455/2001 cu prevederile art.19 din O.G. nr.2/2001, reiese că Procesul Verbal de Constatare a Contravenției este întocmit și semnat cu respectarea prevederilor legale. Mai mult, procesul verbal contestat conține mențiunea expresă că a fost generat și semnat electronic de către agentul constatator Almajanu F. C., cu certificatul calificat emis de CertSIGN S.A.
Atâta timp cât petentul figurează ca proprietar al autovehiculului în certificatul de înmatriculare, cât și în evidențele Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculări, și nici o altă persoană nu este menționată în calitate de utilizator, acesta are calitatea de subiect activ al raportului juridic contravențional, potrivit dispoz. art. 8 coroborat cu art. 1 lit. B din OG 15/2002, și acestuia îi revine obligația de a face dovada valabilității rovinietei.
Pentru aceste motive solicită respingerea contestației ca fiind nefondată și neîntemeiată și, în subsidiar, menținerea Procesului Verbal de Constatare a Contravenției . nr._ ca fiind temeinic și legal.
În temeiul art. 411 (1), pct.2 N.C.P.C., solicită judecarea și în lipsă a prezentei cauze.
În drept, își întemeiază prezenta în baza dispozițiilor O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, Ordinul M.T.I nr. 769 / 2010 cu modificările și completările ulterioare - Norme metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România.
În scop probator a solicitat proba cu înscrisuri și orice alte probe doveditoare vor reieși din dezbateri.
Anexează: proba foto obținută cu sistemul SIEGMCR, autorizația de control a agentului constatator, Certificat calificat pentru semnătura electronică cu valoare legală.
La data de 11.03.2015, petentul S. G. a depus răspuns la întâmpinare prin care a invocat dispoz. art. 11 alin. A Secțiunea a 2-a din OUG 195/2002 Modificată de OUG 69/2007, potrivit căruia " în cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul datele noului proprietar se înscriu în evidențele autorităților competente simultan cu menționarea încetării calității de titular a înmatriculării a fostului proprietar. Pentru realizarea acestei operațiuni și emiterea unui nou certificat de înmatriculare noul proprietar este obligat să solicite autorității competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului".
În scop probator, instanța a încuviințat pentru petent și intimată proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contraventie contestat, . nr._/10.12.2014 încheiat de C., petentul a fost sancționat cu amendă contravențională pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. 1 OUG nr.15/2002, reținându-se că la data de 05.09.2014, ora 18.44, locul DN 6 B km 5+400 m, Dudovicești, a condus autoturismul categoria A ,_ , fără a deține rovinietă valabilă. Proba se face cu foto_-_-_.
Potrivit dispozițiile art. 34 alin 1 din OG 2/2001 instanța competenta sa soluționeze plângerea verifica legalitatea si temeinicia procesului-verbal si sancțiunii aplicate.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta nu a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente.
Astfel, referitor la motivul de nulitate absolută, respectiv lipsa din cuprinsul procesului-verbal a semnăturii agentului constatator, instanța reține că este întemeiat pentru următoarele motive.
Potrivit dispozițiilor art. 17 din OG 2/2001 ,,lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu".
ÎCCJ a statuat în Decizia în interesul legii nr. 6/16.02.2015 că procesul-verbal întocmit în format electronic, ce are atașată o semnătură electronică extinsă, care nu a fost comunicat persoanei sancționate contravențional în format electronic, stocat pe un suport informatic al autorității din care face parte agentul constatator, beneficiază doar de prezumția de validitate prevăzută de art. 283 din Codul de procedură civilă. Însă această prezumție nu funcționează împotriva terților (în cauzele analizate, persoanele sancționate contravențional), ci în favoarea lor. În plus, un asemenea act nu produce efecte juridice, de vreme ce nu a fost comunicat în formele prevăzute de lege, motiv pentru care este lipsit de forța executorie conferită actelor administrative unilaterale adoptate în regim de putere publică.
O atare formă de comunicare este, de altfel, exclusă de art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, astfel cum s-a arătat în precedent.
Procesele-verbale contravenționale emise în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 sunt generate și semnate electronic, fiind transmise contravenienților nu prin intermediul unui sistem electronic, ci pe suport hârtie, prin intermediul serviciilor poștale. Unui astfel de proces-verbal nu i se poate asocia o semnătură electronică extinsă.
Având în vedere forma de emitere și de comunicare a procesului-verbal, semnătura olografă a agentului constatator este obligatorie.
În caz contrar, actul nu poate beneficia de prezumția de autenticitate care, de regulă, este specifică actelor administrative emise cu respectarea condițiilor procedurale de formă.
Mai reține instanța supremă că dispozițiile art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 reglementează un caz de nulitate absolută a procesului-verbal, determinat de lipsa unui element procedural esențial.
Înalta Curte consideră că modalitatea de semnare a procesului-verbal utilizată de agentul constatator din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. constituie o lipsă a semnăturii agentului constatator care atrage sancțiunea nulității absolute a actului, în condițiile art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001.
Nu se poate aprecia că, prin imprimarea procesului-verbal pe suport hârtie și comunicarea persoanei sancționate contravențional în această formă, impusă de art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, având mențiunea că a fost semnat cu semnătura electronică extinsă și indicarea certificatului calificat emis de furnizorul de servicii de certificare, se poate acoperi nulitatea absolută, întrucât, de principiu, o astfel de nulitate nu poate fi înlăturată, elementul lipsă fiind considerat de lege esențial.
În primul rând, principiul legalității impune o interpretare strictă a normei juridice, astfel încât rezultatul interpretării să fie concordant cu voința legiuitorului.
În al doilea rând, astfel cum s-a demonstrat anterior, prin utilizarea argumentelor de interpretare logică și sistematică a prevederilor din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 și a celor cuprinse în Legea nr. 455/2001, voința legiuitorului a fost aceea ca procesul-verbal de constatare și sancționare contravențională să fie comunicat persoanei sancționate pe suport hârtie. În aceste condiții, există o incompatibilitate logică și juridică între suportul pe care actul scris este comunicat persoanei sancționate și semnătura electronică extinsă, pretins a fi aplicată pe acel act pentru asigurarea autenticității sale.
Dacă legiuitorul ar fi dorit să prevadă o atare posibilitate prin care să valideze practica administrativă analizată și în privința proceselor-verbale încheiate, în condițiile art. 9 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, de personalul împuternicit din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A., ar fi prevăzut, în cuprinsul acestui act normativ, o soluție similară modificărilor aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2014 prevederilor art. 43 alin. (6) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care consideră valabil actul administrativ fiscal emis prin intermediul unui centru de imprimare masivă, chiar dacă nu poartă semnătura persoanelor împuternicite ale organului fiscal, potrivit legii, și ștampila organului emitent, dacă îndeplinesc celelalte cerințe legale aplicabile în materie.
Este adevărat că semnătura electronică extinsă atașată unui înscris în format electronic pentru care forma scrisă este cerută de lege ad validitatem îndeplinește aceeași funcție întocmai semnăturii olografe pe înscrisul imprimat pe suport hârtie și, în plus, aduce garanții suplimentare, de unicitate, identitate, securitate, integritate, neputând fi repudiată de autorul său, însă aceste funcții nu sunt recunoscute decât atunci când înscrisul căruia i se atașează este transmis și primit de către destinatarul comunicării tot în format electronic.
În caz contrar, atunci când înscrisul este primit de către destinatarul său pe suport hârtie, autenticitatea actului, atunci când forma scrisă este cerută de lege ad validitatem, este asigurată doar prin aplicarea, pe acest act, a semnăturii olografe a agentului instrumentator fin solemnibus forma dat esse rei).
În concluzie, Înalta Curte a reținut faptul că procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) și (3) din aceeași ordonanță a Guvernului, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport hârtie, sunt lovite de nulitate absolută pentru lipsa semnăturii olografe a agentului constatator, în raport cu dispozițiile art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001.
Din aceste cosiderente, instanța va admite plângerea și va anula procesul verbal de contraventie, în temeiul art. 34 din OG 2/2001.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea contravențională formulată de petentul S. Geore, cu domiciliul în C., ., nr. 42, jud. D., în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA - C., cu sediul în București, Bld. I. M., nr. 401 A, sector 6.
Anulează procesul verbal de contravenție . 14 nr._/10.12.2014 emis de C. SA - CESTRINBucurești.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 06.05.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
Anișoara G. V. G.
Red. A.G.
Tehnored. VG
4 ex./05.06.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 5879/2015.... | Pretenţii. Sentința nr. 5845/2015. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
