Plângere contravenţională. Sentința nr. 658/2015. Judecătoria CRAIOVA
Comentarii |
|
Sentința nr. 658/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 21-01-2015 în dosarul nr. 9312/215/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 658
Ședința publică de la 21 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. S.
Grefier V. P.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul F. A. M. și pe intimatul I. D., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns petentul personal și martorul T. V. M., propus de intimat, lipsă fiind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța procedează la administrarea probei testimoniale cu martorul T. V. M., propus de intimat, sub prestare de jurământ, in conf. cu disp. art. 318-323 N.C.pr.civ., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.
Instanța, constatând că probele încuviințate au fost administrate declară cercetarea procesului încheiată conform art. 244 N.C.Pr.civ. și potrivit art. 392 N.C.Pr.civ. deschide dezbaterile în fond.
Petentul, având cuvântul, solicită admiterea plângerii și anularea procesului-verbal de contravenție.
În conformitate cu dispozițiile art. 394 N.C.Pr.civ. instanța declară dezbaterile în fond încheiate și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
La data de 14.03.2014, s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei C. sub nr._, plângerea formulată de către petentul F. A. M. prin care s-a solicitat instanței ca în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al jud.D. să se dispună anularea procesului –verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 13.03.2014, exonerarea de la plata amenzii aplicate și restituirea permisului de conducere.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că la data de 13.03.2014, orele 11:00, a fost sancționat contravențional întrucât în timp ce se deplasa cu autoturismul pe . dreptul unei treceri de pietoni nu ar fi acordat prioritate de trecere pietonilor angajați în traversare, învederând că acest fapt nu este adevărat, întrucât la momentul traversării respectivei treceri de pietoni nu se afla niciun pieton angajat în traversare
În drept plângerea nu a fost întemeiată.
La plângere s-a atașat procesul-verbal a cărui anulare s-a solicitat, dovada . nr. O634697/13.03.2014 și xerocopie de pe cartea de identitate a petentului.
În dovedirea plângerii, petentul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și probei testimoniale.
Intimatul I. D., deși i s-a comunicat un exemplar de pe plângere și înscrisurile depuse de petent, fiind înștiințat cu privire la obligația de depune întâmpinare prin care să arate apărările și probele pe care le înțelege să le propună în apărare, nu a depus întâmpinare.
În cauza a fost administrată proba cu înscrisurile depuse de către părți și proba testimonială, în cauză fiind audiați martorii V. A. propus de petent și T. V. M., martor semnatar al procesului-verbal, din oficiu, declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța retine următoarele :
Prin procesul verbal de contravenție . nr._, întocmit la data de 13.03.2014 petentul F. A. M. a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 340 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.135 lit.h din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002, reținându-se că a condus autoturismul marca Dacia cu numărul de înmatriculare_, pe . la intersecția cu . a acordat prioritate pietonilor, care se aflau angajați în traversarea regulamentară a străzii într-un loc marcat și semnalizată corespunzător, pe sensul său de deplasare.
Potrivit dispozițiile art. 34 alin 1 din OG 2/2001 instanța competenta sa soluționeze plângerea verifica legalitatea si temeinicia procesului-verbal si sancțiunii aplicate.
Analizând procesul-verbal în ceea ce privește legalitatea, instanța constată că nu există nici un motiv pentru care să constate nulitatea sau să anuleze procesul-verbal contestat. Astfel, OG nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, cuprinde norme juridice generale referitoare la procedura de constatare a contravențiilor și de întocmire a procesului verbal pentru ca acest act juridic administrativ unilateral să beneficieze de prezumțiile de legalitate,de autenticitate și de veridicitate.
Art. 17 din ordonanță, sancționează, cu nulitatea absolută, omisiunile din procesul-verbal privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice, lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator.
În ceea ce privește celelalte mențiuni obligatorii ale procesului-verbal de contravenție, legea nu prevede în mod expres sancțiunea nulității, însă din interpretarea logică a textelor care le prevăd, potrivit regulii de interpretare conform căreia norma juridică trebuie interpretată în sensul aplicării ei, nu în cel al neaplicării, rezultă că lipsa acestora se sancționează tot cu nulitatea. Aceasta nulitate este însă virtuală, deoarece nu este prevăzută expres de lege și relativă, deoarece nu poate fi invocată de instanță din oficiu, așa cum rezultă din interpretarea per a contrario a art. 17 teza a II-a din OG nr. 2/2001.
Aceasta nulitate relativă virtuală este condiționată de existența unei vătămări, care nu se mai presupune de această dată, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 175 din C. proc. civ, existența vătămării trebuie dovedită .
Astfel, cât privește legalitatea procesului-verbal, instanța retine ca acesta este întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 si 17 din OG 2/2001 cu modificările și completările ulterioare, cuprinzând toate mențiunile obligatorii prevăzute de textele de lege menționate.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține că, deși OG nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34, rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situație de fapt și a încadrării in drept până la proba contrară. Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumate nevinovate și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează in toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția europeană a drepturilor omului, in măsura in care statul respectă limite rezonabile, având in vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare ( cauza Salabiaku c. Franței, Hotărârea din 7 octombrie 1988, parag. 28, cauza Vastberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, Hotărârea din 23 iulie 2002, parag. 113).Forța probantă a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, insă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii in ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, Hotîrârea din 7 septembrie 1999).
In analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile OUG nr. 195/2002 au drept scop reglementarea și garantarea respectării regulilor de circulație pe drumurile publice, iar respectarea regulilor impuse de acest act normativ are implicații majore asupra garantării dreptului la viată și la integritate al persoanelor și bunurilor și pentru instituirea unui climat de securitate socială, astfel că interesul societății in respectarea acestor reguli este de importanță capitală. In același timp, insă, persoana sancționată in baza acestui act normativ are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din OG nr. 2/2001), in cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita de proporționalitate intre scopul urmărit de autoritățile statului, de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale, prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit, și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional ( cauza A. c. României, Hotărârea din 4 octombrie 2007).
În cauza de față, petentul a fost sancționat pentru încălcarea dispozițiilor art.135 lit.h din Regulamentul de aplicare a OUG nr.195/2002, care instituie obligația conducătorului auto de a opri vehiculul înainte de marcajul pentru oprire în vederea acordării priorității pietonilor angajați în traversarea străzii.
Cele reținute prin actul constatator sunt confirmate de către martorul semnatar al procesului-verbal T. V. M., care a arătat că la intersecția străzilor Frații Golești și N. I. autoturismul marca Dacia nu a oprit la trecere de pietoni pentru a acorda prioritate persoanelor angajate în traversarea străzii.
Petentul a contestat actul sancționator invocând împrejurarea că pe trecere nu se afla niciun pieton. În ceea ce privește probele propuse în dovedirea susținerilor respective, martorul V. A., audiat la propunerea petentului, a susținut că în ziua de 13 martie 2014 în momentul deplasării autoturismului, în care se afla, în dreptul marcajului pietonal nu era angajat niciun pieton în traversarea străzii. Același martor a arătat că nu cunoaște data la care este audiat, iar ziua de 13 menționată a reținut-o întrucât numărul acesta este cu ghinion, învederând că nu este superstițios.
Analizând cuprinsul declarației martorului propus de către petent, având în vedere susținerile acestuia contradictorii, instanța apreciază că în speță se impune, înlăturarea depoziției acestuia ca fiind în mod evident afectată de subiectivism puternic, ce denaturează într-un mod inacceptabil realitatea, iar credibilitatea acesteia este îndoielnică. Astfel, instanța apreciază că declarația martorului V. A. nu reflectă realitatea, raportându-se atât la sinceritatea cât și la elementele precum perceperea faptelor, memorarea faptelor percepute și reproducerea acestora față de intervalul de timp care a trecut de la data producerii evenimentului relatat.
În aceste condiții, în speța, instanța apreciază ca cele consemnate în procesul-verbal corespund realității, având în vedere că agentul constatator a fost prezent la săvârșirea contravenției si a consemnat ceea ce a văzut (situație asemănătoare cu procedura infracțiunii flagrante), situația de fapt fiind confirmată de către martorul T. V. M.. Astfel, sustinerile petenulului în sensul ca nu au existat pitetoni angajati în traversarea străzii nu au un suport probator.
Prin urmare, constatând existența faptei contravenționale și vinovăția petentului, în temeiul art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001- care constituie dreptul comun în materie contravențională (articol care coroborat cu art. 38 alin. 3 din acest act normativ permite instanței să aprecieze inclusiv sancțiunea ce se impune a fi aplicată contravenientului în ipoteza în care prezumția relativă de valabilitate a procesului-verbal nu a fost răsturnată), instanța consideră că sancțiunea aplicată petentului a fost corect individualizată.
În concluzie, față de cele reținute instanța urmează să respingă plângerea contravențională ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul F. A. M., domiciliat în C., .. 170 H, . în contradictoriu cu intimatul I. D., împotriva procesului-verbal de constatare a contravențiilor ., nr._, întocmit la data de 13.03.2014, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, apel ce se depune la Judecătoria C. și se soluționează de Tribunalul D..
Pronunțată în ședință publică astăzi 21.01.2015.
Președinte Grefier
Red. R.S./tehn.V.P./4 ex./2015
← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1007/2015.... | Pretenţii. Sentința nr. 669/2015. Judecătoria CRAIOVA → |
---|