Plângere contravenţională. Sentința nr. 6629/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6629/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 19-05-2015 în dosarul nr. 41492/215/2014
- plângere contravențională-
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 6629
Ședința publică de la data de 19 mai 2015
Instanța constituită din:
Președinte: Cătălina-Maria Bran
Grefier: S. A. G.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul C. M. A. și pe intimatul I. D., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat E. I. pentru petent și martorul S. P. M. D., lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța procedează la audierea martorului S. P. M. D. ( CI ., nr._, CNP_) a cărui declarație este consemnată în scris și atașată la dosarul cauzei.
Nemaifiind alte cereri, instanța constată, în temeiul art. 244 Noul Cod de Procedură Civilă, terminată cercetarea judecătorească.
În temeiul art. 389- art. 392 Noul Cod de Procedură Civilă acordă cuvântul asupra fondului cauzei.
Avocat pentru petent solicită admiterea plângerii, anularea procesului verbal și exonerarea de la plata amenzii. Din înscrisurile de la dosar și din declarația martorului rezultă faptul că starea de fapt nu este cea reținută în procesul verbal.
În temeiul art. 394 Noul Cod de Procedură Civilă, instanța consideră lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei și închide dezbaterile, reținând cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanței la data de 13.11.2014, petentul C. M. A. a solicitat anularea procesului verbal de contravenție . nr._/30.10.2014 emis de Poliția Municipiului C.- Biroul Rutier, exonerarea de la plata amenzii aplicate, revocarea măsurii reținerii permisului de conducere.
În fapt la data de 30.10.2014 conducea autoturismul cu număr de înmatriculare_, pe . și la trecerea de pietoni din intersecția cu bulevardul Dacia a observat un pieton care se afla pe trotuar și nu avea intenția să traverseze, astfel că și-a continuat deplasarea și după ce a parcurs app 500 m în apropierea cu bulevardul C. a fost oprit de un agent de Poliție Rutieră care i-a comunicat faptul că la trecerea de pietoni din spate, respectiv din intersecția străzii Nicovalei cu Bulevardul Dacia nu a acordat prioritate unui pieton aflat în traversare. Arată petentul că i-a explicat polițistului că pietonul se afla pe trotuar neavând intenția de a traversa, lucru confirmat și de persoana aflată în mașină pe scaunul din dreapta, respectiv S. P. M. D..
În drept a invocat dispozițiile OG nr. 2/2001.
Acțiunea a fost timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 20 lei conform art. 19 din OUG 80/2013.
La dosar au fost depuse: proces verbal de contravenție în original(fila6), fotocopie act identitate petent (fila 5), dovada ., nr._ din 30.10.2014.
La solicitarea instanței, în temeiul art. 200 NCPC petentul a depus adresa nr._/27.11.2014 la care a atașat dovada achitării taxei de timbru.
La data de 28.03.2014 intimata I. D. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca fiind neîntemeiată.
Solicită ca instanța să constate că procesul verbal de contravenție este încheiat cu respectarea condițiilor de fond si de formă prevăzute de OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal, intimata a solicitat instanței să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului, instanța neputând da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate, altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
Așadar, măsura dispusă de către agentul constatator este temeinică și legală, procesul-verbal făcând deplina dovadă a situației de fapt menționată în cuprinsul său.
Referitor la procesul-verbal intimata consideră că instanța trebuie să-i recunoască valoarea probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având în vedere că este întocmit de un agent la statului aflat în exercițiul funcțiunii.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal, intimata a învederat instanței că deși O.G. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare, din economia art. 34 rezultă că procesul-verbal face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept.
Fapta reținută în sarcina petentului prezintă pericol social destul de ridicat deoarece, neacordând prioritate de trecere pietonilor angajați regulamentar în traversarea străzii există riscul producerii unor accidente de circulație în care să fie implicate persoane nevinovate.
Așadar, consideră că I. D. a dovedit vinovăția petentului și a înlăturat astfel caracterul inechitabil al procedurii de constatare a săvârșirii unei contravenții, despre care face vorbire în cuprinsul cererii de chemare în judecată.
În baza art. 411 alin. 1 pct. 2 C.pr.civ solicită judecarea cauzei și în lipsă.
La data de 02.02.2015 petentul a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat instanței să respingă ca netemeinică apărarea formulată de intimat în sensul că procesul verbal face dovada deplină a stării de fapt prin aceea că este întocmit de un agent al statului. Solicită instanței să se constate că există o prezumție relativă de veridicitate a celor constatate de agent, putând fi răsturnată cu proba contrarie.
La termenul de judecată de azi instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile de la dosar și proba testimonială în care a fost audiat martorul S. P. M. D..
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._/30.10.2014 emis de I. D., petentul C. M. A. a fost sancționat cu amendă în cuantum de 360 lei întrucât la data de 30.10.2014 ora 09.20, pe . auto nr._, iar la trecerea de pietoni aflată la intersecția cu . acordate prioritate unui pieton aflat în traversare pe marcaj pietonal, pe sensul său de mers, faptă prevăzută și sancționată de art. 100 alin. 3 lit. b din OUG 195/2002.
Petentul a semnat procesul verbal cu mențiunea că are obiecții.
Verificând, conform art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional este un mijloc de probă care nu face dovada vinovăției petentului, ci dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Petentul beneficiază în prezenta cauză de o prezumție de nevinovăție care nu este însă absolută, așa cum nu este absolută nici prezumția de legalitate a procesului verbal, iar instanța are obligația de a asigura un raport de proporționalitate între aceste prezumții în vederea respectării caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul.
Având în vedere aceste principii, instanța constată că procesul-verbal reprezintă un mijloc de probă și conține constatări personale ale agentului de poliție aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. D. fiind că este vorba despre o contravenție constatată pe loc de agentul constatator, care nu a lăsat urme materiale ce pot fi prezentate în mod nemijlocit instanței, instanța apreciază că faptele constatate personal de agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
Prin plângere, petentul a susținut că nu se afla nici un pieton în traversare, ci era doar o persoană pe trotuar.
Petentul a propus spre a fi audiat ca martor persoana aflata cu el în autoturism la data faptei, respectiv martora S. P. M. D..
Instanța reține că martora este colegă de serviciu cu petentul, având funcție de conducere, respectiv de director vânzări, față de petentul care este agent de vânzări la o societate ce are sediul pe . Metal Lemn (Sucpi),
Martora a susținut că la trecerea de pietoni de pe . a vira dreapta pe . vreun pieton angajat în traversare, ci era pe trotuar un bărbat care vorbea la telefon.
Tot din declarația acesteia rezultă că mașina poliției se afla oprită pe partea dreaptă, un agent de poliție a venit la mașina petentului iar un altul a rămas în mașină, petentului fiindu-i solicitate documentele precum și să rămână în autoturism. Ulterior a revenit la mașina petentului restituindu-i actele și înmânându-i procesul verbal pe care petentul a refuzat să îl semneze.
Martora a declarat că l-a recunoscut pe agentul de poliție, știa cum îl cheamă, dar și faptul că mai are un frate care lucrează tot în cadrul poliției, iar toate aceste împrejurări le cunoștea doar prin prisma faptului că deține permis de conducere atât ea cât și soțul său.
Aceste argumente ale martorei nu sunt plauzibile, nefiind posibil ca un simplu conducător auto să cunoască numele agenților de poliție din orașul C. dar și înfățișarea acestora, doar prin simplul fapt că deține permis de conducere. Martora cunoaște toate aceste detalii din alte împrejurări pe care însă nu a dorit să le relateze deși a fost întrebată de instanță, a insistat că îl cunoaște pe agentul de poliție pentru că și ea este șofer. Totodată, martora a declarat un aspect total nereal și anume că petentul a refuzat să semneze procesul verbal, deși se observă în mod clar și fără tăgadă că petentul a semnat procesul verbal atât la rubrica luării la cunoștință cât și în dreptul mențiunii privind existența unor obiecțiuni, dar și înștiințarea de plată.
În plus, martora nu a oferit niciun argument pentru consemnarea de către agentul de poliție a unei alte situații de fapt decât cea susținută de petent și care să ridice vreun dubiu asupra observațiilor personale ale acestuia.
Aceste aspecte reflectă caracterul subiectiv al declarației martorei și intenția acesteia de a determina exonerarea petentului de răspundere contravențională și în special înlăturarea măsurii complementare a reținerii permisului de conducere. Petentul este angajat aflat în subordinea martorei, având ca principală atribuție distribuirea de marfă cu autoturismul firmei pe care să îl conduce, fiindu-i necesar astfel permisul de conducere pentru desfășurarea activităților încredințate. Acesta este și motivul pentru instanța apreciază că declarația martorei este necorespunzătoare adevărului, motiv pentru care nu va ține seama de aceasta. Instanța apreciază că martora a urmărit să declare că nu era un pieton angajat în traversare pe trecerea de pietoni, cu scopul ajutării petentului. Numai așa se explică faptul că lipsa pietonului, ora și data exactă a faptei, dar și numele agentului de poliție care a întocmit procesul verbal sunt informații exacte date de martoră în așa fel încât să corespundă cu susținerile petentului și cuprinsul procesului verbal de contravenție pe care martora l-a observat anterior.
Instanța înlătură deci aceasta declarație și apreciază astfel că, deși petentul a contestat situația de fapt reținută în procesul-verbal, prin probele administrate, acesta nu a dovedit netemeinicia faptei reținute în sarcina sa, nu a prezentat o explicație rațională motivului pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia.
Din acest motiv, instanța reține că procesul verbal este legal și temeinic întocmit, fiind astfel înlăturată prezumția de nevinovăție de care se bucură acesta și confirmată situația de fapt reținută de agentul de poliție.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, potrivit art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Dispozițiile din O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.
În analiza proporționalității sancțiunii aplicate, instanța apreciază că, în raport de gradul de pericol social pe care îl prezintă fapta de a nu acorda prioritate de trecere pietonului corect angajat în traversare, de împrejurările săvârșirii, respectiv într-o zonă și la o oră intens circulată, de urmarea ce s-ar fi putut produce asupra vieții și integrității fizice a persoanelor participante la trafic, dar și asupra propriei persoane a petentului, aplicarea sancțiunii contravenționale s-a făcut în concordanță cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, fiind în limitele prevăzute de O.U.G. nr. 195/2002.
În ce privește măsura complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce, prin reținerea permisului de conducere, instanța reține că aceasta se aplică obligatoriu, pe lângă sancțiunea principală, iar nu în mod facultativ și indiferent de sancțiunea principală aplicată.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001, instanța urmează a respinge plângerea, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul petentul C. M. A. cu domiciliul în comuna Păușești- Măglași, . în contradictoriu cu intimatul I. D. cu sediul în C., ., județul D., ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, apel care se depune la Judecătoria C..
Pronunțată in ședință publică azi, 19 mai 2015.
PREȘEDINTE GREFIER
C. M. B. S. A. G.
Red. jud. C.M.B.
Tehnored. gref. S.A.G.
08.07.2015, 4 ex.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 5786/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 6628/2015.... → |
|---|
