Plângere contravenţională. Sentința nr. 7464/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7464/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 03-06-2015 în dosarul nr. 5781/215/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința Civilă Nr. 7464/2015
Ședința publică de la 03 Iunie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE -CLAUDIA-MIRELA RADU
Grefier -A.-E. B.
Pe rol, judecarea cauzei civile privind pe petenta D. N. L. în contradictoriu cu intimata C. N. DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA SA, având ca obiect plângere contravențională R15 NR_.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
În temeiul art. 131 Cod proc.civ., instanța verifică si stabilește că este competenta general, material si teritorial cu soluționarea cauzei.
În temeiul art. 238 Cod proc.civ. având în vedere complexitatea cauzei, raportat la obiectul acesteia si probatoriul ce se solicită a fi administrat, instanța estimează la 3 luni, durata necesara pentru cercetarea procesului .
Instanța încuviințează proba cu actele depuse la dosarul cauzei ca fiind utilă soluționării cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și probatoriul fiind administrat, instanța reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată și reține următoarele:
Prin plângerea contravențională formulată la data de 10.03.2015 și înregistrată sub nr._ petenta D. N. L. a contestat procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 16.02.2015 .
A invocat pe cale de excepție nulitatea actului contestat ca urmare a lipsei olografe a semnătirii față de decizia nr.5/2014 pronunțată în soluționarea recursului în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție formulată de Avocatul Poporului, prin care a statuat ,, în Interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.180/2002 cu modificările și completările, raportate la dispozițiile art.4 pct 1-4 și art 7 din Legea nr.455/2001 privind semnătura electronică, republicată procesele verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art.8 alin.1 din rețeaua de drumuri naționale din România aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.424/2002, cu modificările și completările ulterioare încheiate potrivit art.9 alin.1 lit a, alin.2 și alin.3din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtâie sunt lovite de nulitatea absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constator.
De asemenea invocă excepția prescripției executării sancțiunii amenzii în temeiul dispozițiilor art.14 din OG nr.2/2001 în forma anterioara modificărilor aduse actului normativ prin OG nr.5/2015, modificări care nu sunt aplicabile cauzei de față, modificată survenind ulterior exipirării termenului de lună în care intimata trebuia să-i comunice procesul verbal.
Astfel, fapta a fost constatată ca fiind săvârșită în data de 16 .02.2014, iar comunicarea procesului-verbal i s-a făcut în data de 23.02.2015, astfel cu depășirea termenului de o lună prevăzut de textul art.14 .
În drept plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile deciziei nr.5/2015 a ICCJ pronunțată în completul RIL, art.14 din 2/2001 în forma anterioară modificărilor aduse prin OG nr.5/2015.
La dosarul cauzei au fost depuse următoarele acte:procesul verbal contestat în original, dovada achitării taxei judiciare de timbru.
Intimata C. N. DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI SA a depus la data de 06.04.2015 întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
A precizat că la data de 01.11.2014 pe DN 65 KM 15+550 m, pe raza localității Pielești, județul D. vehiculul cu nr. de înmatriculare_ , aparținând N. L. D. a fost surprins că a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinieta valabilă, sens în care la data de 16.02.2015 a fost întocmit procesul verbal de contravenție.
A mai arătat că potrivit dispozițiilor art.1, alin.2 din Ordonanța nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din romania, începând cu data de 01.07.2002 a fost introdus tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din Romania, aplicat tuturor utilizatorilor români pentru toate autovehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România și structurat în funcție de perioada de parcurs și de staționare, de încadrare în clasa de emisii poluante, de masa totală maximă autorizată și de numărul de axe după caz.
A mai arătat că procesul verbal a fost întocmit cu respectarea prevederilor art.9 alin.2 și 3 din OG nr.15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune.
În drept întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile OG 2/2001, OG 15/2002, Legea 455/2011.
La dosarul cauzei au fost depuse următoarele acte:proba foto cu sistemul Siegmcr, autorizația de control a agentului constatator, certificat calificat pentru semnătura electronică, cu valoare legală .
La solicitarea petentei, instanța a încuviințat proba cu acte pentru petentă, depunând la dosar un set de acte.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contraventie contestat, încheiat de CNADNR, petenta a fost sancționata cu amendă contravențională pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. 1 OUG nr.15/2002, reținându-se că a condus autoturismul pe drumul public si nu a avut rovinieta achitata.
Potrivit dispozițiile art. 34 alin 1 din OG 2/2001 instanța competenta sa soluționeze plângerea verifica legalitatea si temeinicia procesului-verbal si sancțiunii aplicate.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta nu a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente.
Astfel, referitor la motivul de nulitate absolută invocat de către petent, respectiv lipsa din cuprinsul procesului-verbal a semnăturii agentului constatator, instanța reține că este întemeiat pentru următoarele motive.
Potrivit dispozițiilor art. 17 din OG 2/2001 ,,lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu".
ÎCCJ a statuat în Decizia în interesul legii nr. 6/16.02.2015 că procesul-verbal întocmit în format electronic, ce are atașată o semnătură electronică extinsă, care nu a fost comunicat persoanei sancționate contravențional în format electronic, stocat pe un suport informatic al autorității din care face parte agentul constatator, beneficiază doar de prezumția de validitate prevăzută de art. 283 din Codul de procedură civilă. Însă această prezumție nu funcționează împotriva terților (în cauzele analizate, persoanele sancționate contravențional), ci în favoarea lor. În plus, un asemenea act nu produce efecte juridice, de vreme ce nu a fost comunicat în formele prevăzute de lege, motiv pentru care este lipsit de forța executorie conferită actelor administrative unilaterale adoptate în regim de putere publică.
O atare formă de comunicare este, de altfel, exclusă de art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, astfel cum s-a arătat în precedent.
Procesele-verbale contravenționale emise în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 sunt generate și semnate electronic, fiind transmise contravenienților nu prin intermediul unui sistem electronic, ci pe suport hârtie, prin intermediul serviciilor poștale. Unui astfel de proces-verbal nu i se poate asocia o semnătură electronică extinsă.
Având în vedere forma de emitere și de comunicare a procesului-verbal, semnătura olografă a agentului constatator este obligatorie.
În caz contrar, actul nu poate beneficia de prezumția de autenticitate care, de regulă, este specifică actelor administrative emise cu respectarea condițiilor procedurale de formă.
Mai reține instanta supremă că dispozițiile art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 reglementează un caz de nulitate absolută a procesului-verbal, determinat de lipsa unui element procedural esențial.
Înalta Curte consideră că modalitatea de semnare a procesului-verbal utilizată de agentul constatator din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. constituie o lipsă a semnăturii agentului constatator care atrage sancțiunea nulității absolute a actului, în condițiile art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001.
Nu se poate aprecia că, prin imprimarea procesului-verbal pe suport hârtie și comunicarea persoanei sancționate contravențional în această formă, impusă de art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, având mențiunea că a fost semnat cu semnătura electronică extinsă și indicarea certificatului calificat emis de furnizorul de servicii de certificare, se poate acoperi nulitatea absolută, întrucât, de principiu, o astfel de nulitate nu poate fi înlăturată, elementul lipsă fiind considerat de lege esențial.
În primul rând, principiul legalității impune o interpretare strictă a normei juridice, astfel încât rezultatul interpretării să fie concordant cu voința legiuitorului.
În al doilea rând, astfel cum s-a demonstrat anterior, prin utilizarea argumentelor de interpretare logică și sistematică a prevederilor din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 și a celor cuprinse în Legea nr. 455/2001, voința legiuitorului a fost aceea ca procesul-verbal de constatare și sancționare contravențională să fie comunicat persoanei sancționate pe suport hârtie. În aceste condiții, există o incompatibilitate logică și juridică între suportul pe care actul scris este comunicat persoanei sancționate și semnătura electronică extinsă, pretins a fi aplicată pe acel act pentru asigurarea autenticității sale.
Dacă legiuitorul ar fi dorit să prevadă o atare posibilitate prin care să valideze practica administrativă analizată și în privința proceselor-verbale încheiate, în condițiile art. 9 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, de personalul împuternicit din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A., ar fi prevăzut, în cuprinsul acestui act normativ, o soluție similară modificărilor aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2014 prevederilor art. 43 alin. (6) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care consideră valabil actul administrativ fiscal emis prin intermediul unui centru de imprimare masivă, chiar dacă nu poartă semnătura persoanelor împuternicite ale organului fiscal, potrivit legii, și ștampila organului emitent, dacă îndeplinesc celelalte cerințe legale aplicabile în materie.
Este adevărat că semnătura electronică extinsă atașată unui înscris în format electronic pentru care forma scrisă este cerută de lege ad validitatem îndeplinește aceeași funcție întocmai semnăturii olografe pe înscrisul imprimat pe suport hârtie și, în plus, aduce garanții suplimentare, de unicitate, identitate, securitate, integritate, neputând fi repudiată de autorul său, însă aceste funcții nu sunt recunoscute decât atunci când înscrisul căruia i se atașează este transmis și primit de către destinatarul comunicării tot în format electronic.
În caz contrar, atunci când înscrisul este primit de către destinatarul său pe suport hârtie, autenticitatea actului, atunci când forma scrisă este cerută de lege ad validitatem, este asigurată doar prin aplicarea, pe acest act, a semnăturii olografe a agentului instrumentator fin solemnibus forma dat esse rei).
În concluzie, Înalta Curte a reținut faptul că procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) și (3) din aceeași ordonanță a Guvernului, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport hârtie, sunt lovite de nulitate absolută pentru lipsa semnăturii olografe a agentului constatator, în raport cu dispozițiile art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001.
Având în vedere aceste cosiderente, instanța va admite acțiunea și va anula procesul verbal de contraventie, în temeiul art. 34 din OG 2/2001.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea formulată de petenta D. N. L., cu domiciliul în C., ., nr.5, ..2, . în contradictoriu cu intimata C. N. DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA SA, cu sediul în București, sector.6, ..401A .
Anulează procesul verbal de contravenție ., nr._/16.02.2015 emis de CNADNR -Cestrin .
Cu apel în 30 zile de la comuniacre .
Pronunțată în ședință publică azi 03.06.2015.
Președinte,Grefier,
C. M. R. B. A. E.
Red.C.M.R
Tehnored.A.B
C.R. 25 Iunie 2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 8727/2015. Judecătoria CRAIOVA | Reziliere contract. Sentința nr. 7494/2015. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
