Plângere contravenţională. Sentința nr. 7486/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7486/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 03-06-2015 în dosarul nr. 7486/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Sentința civilă nr. 7486
Ședința publică de la 03 iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE R.-M. T.
Grefier L. V.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe petent C. P. F.,
și pe intimat I.P.J. D., având ca obiect plângere contravetionala
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petentul asistat de av. C. D., lipsind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
În conformitate cu prevederile art. 131 N.c.pr.civ coroborate cu prevederile art. 32 din OG 2/2001, instanța constata ca este competenta general, material si teritorial cu soluționarea prezentei cauze.
În temeiul dispoz. art. 238 alin. 1 N.c.pr.civ. instanța estimează durata procesului 3 luni,
Instanța acordă cuvântul pentru propunere de probe.
Av. C. D. pentru petent solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Constatând că proba cu înscrisuri solicitată de petent si proba cu înscrisuri pentru intimat sunt admisibile si pot sa ducă la soluționarea procesului, în temeiul art. 258 Cod proc.civ. corob. cu art. 255 și art. 309 N.c.p.c., instanța le încuviințează.
Av. C. D. pentru petent a arătat că nu mai are cereri de formulat și solicită ca dezbaterea fondului cauzei să aibă loc la acest termen de judecată .
Nemaifiind cereri de formulat și nici alte incidente de soluționat, conform dispozițiilor art. 244 alin. 1 Cod proc.civ., instanța constată cercetarea procesului încheiată și întrucât petentul prin apărător este acord ca dezbaterea fondului să aibă loc la acest termen de judecată, în temeiul art. 392 Cod proc.civ., deschide dezbaterile asupra fondului cauzei .
Av. C. D. pentru petent solicită admiterea plângerii așa cum a fost formulată, invocând nulitatea procesului-verbal de contravenție, ca urmare a incălcării N.M.L. 021-05, pentru ca înregistrarea să poată fi folosită ca probă, înregistrările efectuate trebuie să cuprindă data și ora la care a fost făcută măsurătoarea, faptul că, a fost efectuată autotestarea, imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus în evidență nr. de înmatriculare, valoarea vitezei măsurate. Depune concluzii scrise și practica judiciara. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei,conform art.394 Cod pr.civ., instanța închide dezbaterile asupra fondul cauzei .
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față:
Prin plângerea înregistrată înregistrata pe rolul acestei instanțe la data de 02.03.2015 sub nr._, petentul C. P. F. a solicitat în contradictoriu cu I. D., anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 27.02.2015, exonerarea de la plata amenzii, anularea sancțiunii complementare.
În motivarea plângerii, petentul arată că, la data de 02.03.2015, a fost sancționat contravențional pe motiv că, ar fi condus autoturismul cu nr._, cu o viteza care încalcă dispozițiile legale.
A precizat că nu a săvârșit contravenția pentru care a fost sancționat, starea de fapt reținută de agentul constatator nu este conformă cu realitatea, întrucât avea pilotul automat setat pe viteaza inferioară celei constatate.
A invocat invocat nulitatea procesului verbal de contravenție, nefiind îndeplinite disp. art. 109 alin. 2 din OUG 195/2002 și dispoz. art. 181 alin. 1 din RA OG 195/2002.
A precizat că, odată cu el circula un alt autovehicul, iar înregistrarea vitezei pentru autoturismul său putea fi influentață de acesta, fiind încălcate prevederile pct. 3.5.1 din N.M.L. 021-05, pentru ca înregistrarea să poată fi folosită ca probă, înregistrările efectuate trebuie să cuprindă data și ora la care a fost făcută măsurătoarea, faptul că, a fost efectuată autotestarea, imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus în evidență nr. de înmatriculare, valoarea vitezei măsurate.
În drept a invocat prevederile OG 2/2001
În dovedirea plângerii a depus: procesul-verbal contestat în original.
La data de 03.02.2015, s-a dispus comunicarea cererii de chemare in judecata si a inscrisurilor catre intimat in temeiul art.201 alin 1 ncpc cu mentiunea ca are obligatia de a depune intâmpinare conf.art.165 ncpc sub sanctiunea prevazuta de art.208 alin 2 ncpc.
La data de 23.03.2015 intimatul I. D. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată a depus întâmpinare pe care o considera neîntemeiata solicitând instanței să constate că procesul verbal de contravenție este incheiat cu respectarea condițiilor de fond și forma prevăzute de OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal solicită instanței de judecată să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului. In opinia sa, instanța de judecată nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate. Altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
In cazul in care persoana propusa ca martor face parte din cele enumerate la art.315, alinl.NCPC se opune la ascultarea acesteia.
Așadar, masura dispusa de către agentul constatator este temeinica si legala, procesul verbal facand deplina dovada a situației de fapt mentionate in cuprinsul sau.
Referitor la procesul-verbal, consideră ca instanta de judecata trebuie sa-i recunoasca valoare probatorie sub aspectul constatarii stării de fapt, avand in vedere ca este intocmit de un agent al statului aflat in exercițiul funcțiunii.
Așadar, consideră că I.P.J.D. a dovedit vinovăția petentului și a înlăturat astfel caracterul inechitabil al procedurii de constatare a săvârșirii unei contravenții, despre care acesta face vorbire în cuprinsul cererii de chemare în judecată.,
Mai mult decât atat, procesul-verbal de constatare si sancționare ą contravenției beneficiaza de prezumția de legalitate si temeinicie,. prezumție care, desi neconsacrata de legislative, este unanim acceptata, atat in doctrina de specialitate, cat si in practică instantelor judecătorești.
Solicită să se observe că fapta .pentru care petentul, a fost sancționat contravențional a fost constatată personal de agentul constatator, astfel încât procesul verbal, care a fost legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie.
Din analiza procesului-verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16. alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările si completările ulterioare, cât si cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, faptele săvârșite și data comiterii acestora și semnătura agentului constatator.
Fapta a fost constatată în mod direct de către agentul de poliție, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, competent să constate și să sancționeze contravenții.
Procesul verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului de poliție care l-a încheiat, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Potrivit art.15 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, contravenția sę constată printr-un proces verbal încheiat de persoane anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori. Pot fi agenți constatatori: primarii, ofițerii și subofițerii de poliție din cadrul M.A.I, special abilitați, persoanele împuternicite în acest scop de miniștri și alți conducători ai autorităților administrației publice centrale, de prefecți, președinți ai consiliilor județene, primari, de primarul general al municipiului București, precum și alte persoane prevăzute în actele normative cu caracter special.
Faptele constatate în mod direct, de către agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
Simpla negare a petentului, în sensul că fapta reținută in sarcina sa nu corespunde realității, nu poate răsturna prezumția de temeinicie și legalitate de care se bucură procesul verbal, atât timp cât acesta nu aduce probe, ori nu invocă împrejurări credibile.
Motivul pentru care procesele verbale prin care se constată și se sancționează contravențiile sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea în faptul că organul emitent (agentul, în această situație) consemnează exact faptele pe care le constată, fără alte adăugiri sau denaturări ale realității. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, în ipoteza menționării intenționate sau din neglijență a unor împrejurări nereale, agentul este expus unor posibile sancțiuni, de natură disciplinară sau chiar penală.
Curtea Europeană pentru apărarea drepturilor omului a constatat deja că orice sistem juridic cunoaște prezumțiile de fapt și de drept, Convenția nu le împiedică din principiu, dar în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag. În special, art. 6 alin. 2 cere statelor să includă aceste prezumții în limite rezonabile, luând în calcul gravitatea mizei și păstrând drepturile la apărare.
De asemenea, în doctrină s-a reținut, în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, că una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent.
Astfel. în situația în care fapta este constatată personal, procesul verbal, legal întocmit se va bucura de prezumția de temeinicie și instanța va porni în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul.
De altfel, Curtea face distincție între faptele constatate personal de către agentul constatator și cele care nu au fost constatate personal.
Având în vedere toate cele expuse mai sus, solicită să se constate faptul că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care în mod evident trebuie făcută de petent, și nicidecum de către agentul constatator.
Astfel, procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
A solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv planșa foto cuprinzând 9 fotografii și buletin de verificare metrologică pentru aparatul radar.
De asemenea solicită să se aibă in vedere dispozițiile art.254 din Noul Cod de Procedura Civila potrivit carora dovezile care nu au fost cerute prin cererea de chemare in judecata nu vor mai putea fi cerute decât în condițiile prevăzute de art.254 alin 2 din același act normativ.Solicită aceasta intrucat, in caz contrar se creeaza contravenientului o poziție net favorabila, apararile sale si probele propuse raportandu-se doar la "motivele invocate de petent prin cererea de chemare in judecata.
In concluzie, solicita respingerea plângerii contravenționale formulate de petent ca neîntemeiata si, pe cale de consecința, menținerea actului sanctionator ca temeinic și legal.
În temeiul art.411 alin.1 pct.2 C.proc.civ.a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La data de 08.04.2015, instanța a dispus comunicarea intimpinarii catre petent ,cu mentiunea ca in termen de 10 zile de la comunicare poate depune raspuns la intimpinare.
La data de 23.04.2015, instanta a fixat primul termen de judecata la data de 03.06.2015, cu citarea părților.
În scop probator petentul a solicitat și instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei .
Analizând întregul material probator administrat in cauza, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție ..P. nr._ încheiat la data de 27.02.2015 petentul C. P. F. a fost sancționat cu amenda contravenționala 1560 lei pentru că, la aceeași dată, ora 15,48 a condus autoturismul cu număr de înmatriculare_ cu viteza de 153 km/h, fiind înregistrată de aparatul radar autovision montat pe auto MAI_. De asemenea permisul de conducere are valabilitate expirata.
Faptele reținute în sarcina petentului sunt prevăzute de dispozițiile art.24 alin. 5 din OUG 195/2002,, (5) Permisul de conducere este valabil 10 ani de la data eliberării. La schimbarea de către titular a numelui, în cazul pierderii, furtului ori al deteriorării, precum și la expirarea perioadei de valabilitate, permisul de conducere se preschimbă fără susținerea unui nou examen, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului internelor și reformei administrative, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.", iar potrivit art. 50 alin. 1 din aceeasi lege ,, (1) Vitezele maxime admise în afara localităților pentru categoriile și subcategoriile de autovehicule prevăzute la art. 15 alin. (2) sunt următoarele: a) 130 km/h pe autostrăzi, 100 km/h pe drumurile expres sau pe cele naționale europene (E) și 90 km/h pe celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din categoriile A și B".
În temeiul art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001 instanța verifică legalitatea si temeinicia procesului-verbal.
Instanța reține că, în ceea ce privește legalitatea procesului-verbal, petentul a invocat existența unei cauze ce ar putea atrage anularea procesului-verbal, respectiv faptul că agentul de poliție avea obligația de a încheia un proces verbal de constatare a contravenției potrivit modelului prevăzut în anexa 1D, ori în cazul de față a încheiat procesul verbal potrivit unui altui model.
În ceea ce privește motivul de nelegalitate invocat de petent, instanța arată că potrivit art. 181 din H.G. 1391/2006 în situația în care fapta a fost constatată cu ajutorul unui mijloc tehnic certificat sau unui mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, polițistul rutier încheie un proces-verbal de constatare a contravenției, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1D, după prelucrarea înregistrărilor și stabilirea identității conducătorului de vehicul.
Astfel, deși agentul constatator nu a încheiat un proces verbal potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1D, acesta conține data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac.
Totodată, instanța mai arată că nerespectarea dispozițiilor art. 181 din H.G. 1391/2006 atrag sancțiunea nulității relative motivat de faptul că este protejat prin aceste norme un interes individual, propriu al contravenientului, și nu un interes general, iar petentul nu a făcut dovada vătămării, astfel cum prevăd dispozițiile art. 175 alin. 1 Cod proc. civ.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța arată că, procesul-verbal se bucură de forța probantă până la proba contrarie, pe care contravenientul este cel care trebuie să o facă, acesta fiind însă prezumat nevinovat dacă nu există o probă care să confirme cele reținute în procesul-verbal.
Prezumția de nevinovăție este consacrată de art.23 alin. 8 din Constituția României și de art. 6 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și de jurisprudența Curții Europene a drepturilor omului, în dreptul contravențional.
Sub acest aspect instanța reține că materia contravențiilor intră în domeniul „penal”, chiar dacă dreptul intern nu o consacră ca atare, pe baza unor criterii complementare, admise în practica Curții europene a drepturilor omului, care țin de natura faptei și de gravitatea sancțiunii și că prezumția de nevinovăție „comandă ca sarcina probei să revină acuzării” și ca orice dubiu să profite „acuzatului”, astfel cum s-a pronunțat Curtea Europeană a drepturilor omului, printre altele în cauza Barberá, Messengué și Jabardo împotriva Spaniei din 1998.
În cauza de față, cele consemnate în procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției sunt dovedite prin planșele fotografice depuse la dosar ( fila 14) și realizate cu aparatul radar, care fac suficientă dovadă a faptului că, petentul, la data de 27.02.2015 a condus autoturismul cu număr de înmatriculare_ cu viteza de 153 km/h.
Astfel, analizând planșele foto depuse la dosar se observă că în toate aceste planșe a fost filmat un singur autoturism, planșele foto fiind realizate într-un interval de timp de doar 3 secunde, iar autoturismul filmat în acest interval de timp a avut o viteza de la 122 km/h până la 153 km/h, în ultima planșă foto distingându-se în mod clar numărul de înmatriculare al autoturismului respectiv_
Instanța mai arată faptul că, potrivit dispozițiilor art. 1.1 și 1.2 din Norma de Metrologie Legală nr. 021/23.11.2005 privind aparatele pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre), pentru a fi utilizate în măsurările de interes public, cinemometrele folosite de poliția rutieră la măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor pe drumurile publice, trebuie să respecte cerințele metrologice și tehnice din prezenta normă, iar pentru ca acestea să poată constitui probe pentru aplicarea legislației rutiere, trebuiesc îndeplinite cerințele privind utilizarea cinemometrelor prevăzute de 5.2.1 din acest act.
Potrivit dispozițiilor art. 5.2.1 din Norma de Metrologie Legală nr. 021/23.11.2005, cinemometrele pot fi utilizate numai dacă au fost verificate metrologic, marcate și sigilate, fiind necesar să existe buletine de verificate metrologică în termen de valabilitate.
Astfel, instanța reține faptul că cinemometrul la care se face referire expresă în cadrul descrierii faptei, aparatul radar, montat pe autoturismul cu nr. de înmatriculare MAI_ era verificat metrologic la data constatării faptei, 27,02,2015, potrivit mențiunilor buletinului de verificare metrologică nr._, valabil până la 20.03.2015(fila 13). Existența dovezii verificării metrologice prezumă implicit că aparatul radar este omologat potrivit legii, intimatul neavând obligația, potrivit normelor arătate, de a face dovada omologării acestuia separat de cea a verificării metrologice.
În ceea ce privește susținerea petentului referitoare la faptul că autoturismul pe care era montat radarul se afla in miscare și nu s-a avut in vedere marja de eroare de +- 4 km /h, aceasta nu poate fi reținută de instanța întrucât pleacă de la două premise neprobate în cauză și anume: 1. că eroarea de măsurătoare a aparatului radar s-ar fi situat la nivelul de – 2km/h și că eroarea de măsurătoare s-ar fi manifestat exclusiv în sens pozitiv, deși este admis că această eroare poate fi atât negativă cât și pozitivă.
Prin urmare, având în vedere că aparatul radar montat pe autoturismul MAI_ era verificat metrologic la data constatării faptei, 27.02,2015, potrivit mențiunilor buletinului de verificare metrologică nr._, valabil până la 20.03.2015(fila 23), instanța constată că valorile măsurate de acesta constituie în mod neechivoc probe pentru aplicarea legislației rutiere.
În aceste condiții, instanța apreciază că procesul-verbal este temeinic încheiat, fapta reținută fiind dovedită prin probele de la dosar, astfel cum acestea au fost interpretate anterior.
Pe cale de consecință, este justificată aplicarea amenzii contravenționale în cuantum de 1560 lei, sancțiune ce corespunde gradului de pericol social al faptei și care respectă criteriile de individualizare prevăzute de art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul C. P. F., cu domiciliul în com. Galicea M., ., jud. D., în contradictoriu cu intimatul I. D..
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, ce va fi depus la sediul Judecătoriei C..
Pronunțată în ședința publică, 03.06.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
R.-M. T. L. V.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 7557/2015.... | Pretenţii. Sentința nr. 7558/2015. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
