Plângere contravenţională. Sentința nr. 75/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 75/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 12-01-2015 în dosarul nr. 16768/215/2014
Dosar nr._ plângere contravențională
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ nr. 75
Ședința publică de la 12 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: R.-M. D.
Grefier: V. M.
Pe rol, judecarea acțiunii civile având ca obiect plângere contravențională formulată de petentul V. B. C., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului D. – Poliția R. C..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă petentul V. B. C., lipsă fiind intimatul IPJ D. și martorul propus de petent I. S..
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, care învederează:
- obiectul pricinii plângere contravențională;
- procedura de citare legal îndeplinită;
- stadiul procesului fond.
La interpelarea instanței, petentul arată că nu mai insistă în audierea martorului propus și încuviințat de instanță prin încheierea din data de 03.11.2014.
Instanța constată, în temeiul art. 244 Cod de Procedură Civilă, terminată cercetarea judecătorească, iar în temeiul art. 389 și urm Cod de Procedură Civilă, consideră lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei și închide dezbaterile, acordând cuvântul pe fond.
Petentul, având cuvântul, solicită admiterea plângerii contravenționale și anularea procesului verbal de contravenție.
În temeiul art. 394 alin.1 Cod de Procedură Civilă, considerând lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, instanța declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Asupra acțiunii civile deduse judecății:
Prin plângerea înregistrată la data de 30.04.2014 pe rolul Judecătoriei C. sub nr._, petentul V. B. C. a formulat în contradictoriu cu intimatul I.P.J. D., plângere contravențională, prin care a solicitat anularea procesului verbal . nr._ din 29.04.2014 emis de I.P.J. D. – Biroul Rutier, solicitând anularea acestuia și exonerarea de măsurile dispuse.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că la data de 29.04.2014, în jurul orei 12,00, în timp ce conducea în calitate de șofer taxi, autoturismul marca Renault cu nr. de înmatriculare_, în municipiul C., pe . din direcția . de pietoni de la intersecția cu . ce a trecut de această trecere de pietoni, a fost oprit de către agentul constatator, care i-a solicitat actele la control și i-a spus că nu a acordat prioritate pietonilor.
Petentul a menționat că cele reținute în procesul-verbal nu corespund realității, acesta nesăvârșind fapta ilicită pentru care a fost sancționat, deoarece la momentul în care a depășit trecerea de pietoni, pe trotuar erau două persoane care stăteau de vorbă în imediata apropiere a trecerii de pietoni, însă nu erau angajate în traversare. Totodată a precizat că cei doi pietoni se aflau pe trotuar, fără a arătat intenția de a se angaja în traversare, însă încetinind viteza și observând că aceștia nu traversează, petentul a depășit trecerea de pietoni. Mai mult, după ce a traversat intersecția, cele două persoane s-au angajat în traversare, drept dovadă că acestea se aflau încă pe trecerea de pietoni, în momentul în care petentul a fost oprit de către polițist.
Petentul a mai arătat că nu era singur în mașină, având un client pe care îl transporta, dar și faptul că a făcut obiecțiuni în procesul-verbal, nefiind de acord cu cele reținute în sarcina sa.
Petentul a precizat că singurul mijloc de existență este efectuarea de transport rutier în regim de taxi, iar în lipsa permisului de conducere, acesta nu-și poate desfășura activitatea.
În drept, a invocat dispozițiile OUG nr. 195/2002 și art. 20 Constituția României.
În scop probator, petentul a depus următoarele înscrisuri, în copii certificate pentru conformitate: carte identitate, procesul-verbal contestat și a solicitat încuviințarea probei testimoniale, propunând audierea martorului I. S..
În faza de regularizare a cererii, la data de 12.06.2014, intimatul I.P.J. D. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, susținând că procesul-verbal de contravenție a fost încheiat cu respectarea condițiilor de fond și de formă prevăzute de OG nr. 2/2001.
În ceea ce privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal de contravenție, intimatul a arătat că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului, întrucât instanța nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate. Altfel spus, susține intimatul, printr-o probă indirectă a fost înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil și că deși OG nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare, din economia art. 34 a acestui act normativ, rezultă că procesul-verbal face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept, bucurându-se de prezumția de legalitate și temeinicie.
Solicită să se observe că fapta pentru care petentul a fost sancționat a fost constatată personal de agentul constatator, astfel încât procesul-verbal care a fost legal întocmit se bucură de prezumția de temeinicie.
Procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului de poliție care l-a încheiat, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Menționează că nu deține material probator, abaterea săvârșită fiind constatată în mod direct de către agentul de poliție.
Solicită să se aibă în vedere disp. art. 254 Cod procedură civilă, potrivit cărora dovezile care nu au fost cerute prin cererea de chemare în judecată nu vor mai putea fi cerute decât în condițiile prevăzute de art. 254 al. 2 din același act normativ, întrucât în caz contrar, se creează contravenientului o poziție net favorabilă, apărările și probele propuse de intimat raportându-se doar la motivele invocate de petent prin cererea de chemare în judecată.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile Codului de procedură civilă și ale OG nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare.
Analizând întregul material probator administrat in cauza, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție ..P. nr._ încheiat la data de 29.04.2014, petentul V. B. C. a fost sancționat pentru că la aceeași dată a condus în calitate de șofer taxi, autoturismul marca Renault cu nr. de înmatriculare_, în municipiul C., pe . din direcția . de pietoni de la intersecția cu . ar fi acordat prioritate de trecere unor pietoni ce erau angajați în traversarea străzii într-un loc marcat corespunzător, pe sensul său de mers.
Fapta reținută în sarcina petentului este prevăzută de dispozițiile art. 135 alin. 1, lit. h din H.G. 1391/2006, potrivit cărora conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se află pe sensul de mers al vehiculului fiind sancționată de prevederile art. 100, alin.3, lit. a din O.U.G. 195/2002 cu amenda prevăzuta în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioada de 30 de zile.
În temeiul art. 34 alin.1 din O.G.2/2001 instanța verifică legalitatea si temeinicia procesului-verbal.
Instanța reține că, în ceea ce privește legalitateaprocesului-verbal, petentul nu a invocat nici un motiv de nelegalitate, dar verificând din oficiu acest aspect, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal întocmit.
Astfel, procesul-verbal conține data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac. De asemenea, instanța constată că plângerea a fost introdusă în termenul legal, prevăzut de art. 31 alin.1 din O.G. nr. 2/2001, procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ., nr._, încheiat la data de 29.04.2014 fiind semnat de către petent, plângerea fiind înregistrată pe rolul instanței la data de 30.04.2014.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține că procesul-verbal este un act de autoritate întocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autorități administrative, învestit de autoritatea statală pentru constatarea si sancționarea unor fapte care contravin ordinii sociale, după o procedură specială și care face dovada situației de fapt menționate în cuprinsul său până la proba contrară, fapta respectivă fiind probată cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ (actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege), asociată cu prezumția de autenticitate (actul emană în mod real de la cine se spune că emană) și cu prezumția de veridicitate (actul reflectă în mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă).
Ca atare, procesul-verbal se bucură de forța probantă până la proba contrarie, pe care contravenientul este cel care trebuie să o facă, persoana sancționată având dreptul la un proces echitabil, în cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România).
Astfel, deși prin plângerea formulată petentul a arătat că nu se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa întrucât în momentul în care a traversat intersecția pe trecerea de pietoni nu se afla nici un pieton angajat în traversare, instanța nu poate reține că aspectele expuse de acesta corespund adevărului deoarece se observă în mod vădit că ele reprezintă aprecieri de ordin subiectiv, făcute din dorința de a scăpa de consecințele răspunderii contravenționale, nefiind susținute de nici un mijloc de probă administrat în cauză.
Sub acest aspect se constată, că deși petentul a solicitat, iar instanța a încuviințat proba testimonială cu un martor, la termenul de judecată din data de 12.01.2015, petentul a renunțat la audierea martorului propus.
Față de cele arătate, având în vedere că în fața instanței de judecată petentul a avut posibilitatea de a dovedi lipsa de temeinicie a actului sancționator, rezultă că fapta a fost descrisă în mod corect de către agentul constatator, astfel că în mod temeinic s-a reținut în sarcina petentului încălcarea prevederilor art. 135 alin. 1, lit. h din H.G. 1391/2006.
Cu privire la sancțiunea aplicată, instanța arată că potrivit art.21 alin.3 din O.G. nr. 2/2001 sancțiunea contravențională se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Din coroborarea probelor administrate în cauză, dar având în vedere și atitudinea petentului, aceea de a nega săvârșirea faptei, instanța apreciază că sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin procesul-verbal, respectiv sancțiunea amenzii în cuantum de 340 lei, cuantumul minim prevăzut de lege, pentru fapta prevăzută de art. 135 alin. 1, lit. h din H.G. 1391/2006 este corect individualizată în raport cu realizarea scopului aplicării sancțiunii.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța va respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul V. B. C. împotriva procesului verbal ., nr._, încheiat la data de 29.04.2014.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul V. B. C., cu domiciliul în C., ., ..1, ., împotriva procesului verbal . nr._, încheiat la data de 29.04.2014, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului D. - Poliția R. C. , cu sediul în C., ., județul D., ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, apel care se va depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședința publică de la 12 Ianuarie 2015.
Președinte, Grefier,
R.-M. D. V. M.
Red/Tehn.- 4 ex
AGB/VM- 17 03.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 163/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 74/2015.... → |
|---|
