Plângere contravenţională. Sentința nr. 8384/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8384/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 17-06-2015 în dosarul nr. 8384/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 8384
Ședința publică de la 17 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. S.
Grefier V. P.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul D. E. C. și pe intimatul I. D., având ca obiect plângere contravențională .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petentul, lipsă fiind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că petentul a depus la dosar, prin serviciul registratură, cerere de renunțare la judecată, după care:
În temeiul art. 219 alin. 1 N.C.Pr.Civ, instanța procedează la verificarea identității petentului care se legitimează cu CI ., NR._, având CNP_.
Petentul învederează faptul că renunță la plângerea formulată.
Instanța reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 15.02.2015, petentul D. E. C. a solicitat în contradictoriu cu intimatul Biroul Rutier C. anularea procesului verbal . nr._ din data de 06.02.2015.
În motivarea plângerii petentul a arătat că în fapt, prin procesul verbal încheiat la data de 06.02.2015, orele 16.40 agentul constatator din cadrul BPR C. l-a sancționat contravențional cu amenda în cuantum de 195 lei si 4 puncte de penalizare si suspendarea dreptului de conducere pe o perioadă de 30 de zile reținând în sarcina sa contravențiile prevăzute de art. 36 alin. 1 si art. 52 alin. 1 din OUG nr. 195/2002. Astfel, organul constatator a reținut ca a condus autoturismul marca L. cu numărul_ si la intersecția cu . pe culoarea roșie a semaforului electric aflat in funcțiune si nu purta centura de siguranța. Petentul a susținut că în realitate la data respectiva conducea autoturismul cu numărul de mai sus efectuând o cursa de pasageri in regim taxi(fiind taximetrist) dinspre Liceul de Chimie pe . inspre Craiovita Noua. Dupa intersecția acestei străzi cu . o distanta apreciabil de mare de intersecție a fost oprit de un echipaj al politiei rutiere care i-a solicitat actele iar in urma cererii sale de a i se comunica scopul controlului i-a fost reproșat faptul ca a trecut pe culoarea roșie a semaforului. Desi a explicat organului constatator ca in intersecția cu . deplasat spre dreapta si ca efectiv nici nu avea cum sa observe acest lucru, acesta i-a reținut permisul de conducere si l-a sancționat pentru faptul ca a traversat intersecția pe culoarea roșie a semaforului si ca nu purta centura de siguranța.
Petentul a învederat că starea de fapt este nereala si reprezintă rezultatul unei purtări abuzive a agentului constatator, având în vedere că in conformitate cu prevederile art.97 alin.4 lit.d din Regulamentul pentru punerea in aplicarea OUG 195/2002, in calitate de conducător auto ce efectuează activitate de transport persoane in regim taxi, este exceptat de la obligația purtării centurii de siguranța.
In ceea ce privește așa numita contravenție privind nerespectarea a unei reguli esențiale privind accesul in intersecțiile semaforizate, petentul a precizat ca a traversat intersecția pe culoarea verde a semaforului, fiind practic prima mașina la semafor care s-a pus in mișcare imediat ce acesta a arătat culoarea verde. Asa cum a arătat mai sus, organul constatator se afla la câteva sute de metri mai sus de intersecție (spre Craiovita Noua) astfel incat era in imposibilitate fizica de a observa direcția din care s-a deplasat in condițiile in care mașina de politie avea o alta mașina parcata in fata, probabil pentru a masca echipajul de politie in activitatea de verificare a conducătorilor auto din trafic. Desi a solicitat organului de politie sa consemneze in procesul verbal numele clienților pentru care efectuau cursa de transport auto, acesta a refuzat.
F. de cele de mai sus a solicitat admiterea plângerii și anularea actului sancționator..
În probatoriu a solicitat încuviințarea probei cu martorii T. P. si B. Mihaita D. și a cerut judecarea cauzei si in lipsa.
In drept, și-a întemeiat plângerea pe disp. art.31 din OG 2/2001.
În dovedirea acțiunii s-au depus următoarele înscrisuri: dispoziție de achitare a taxei de timbru în cuantum de 20 de lei., proces verbal de constatare si sancționare a contravenției, în original.
La data de 10.03.2015, intimata I. D. a depus întâmpinare la plângerea contravențională formulată de petentul D. - E. C. împotriva procesului verbal . nr._ din data de 06.02.2015, pe care o consideră neîntemeiată si solicită instanței să constate că procesul verbal de contravenție este încheiat cu respectarea condițiilor de fond si de formă prevăzute de OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal a solicită instanței de judecată să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarata unui martor audiat la solicitarea petentului. In opinia lor, instanța de judecată nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate. Altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.In cazul in care persoana propusa ca martor face parte din cele enumerate la art.315, alinl.NCPC instituția intimată se opune la ascultarea acesteia.Așadar, măsura dispusa de catre agentul constatator este temeinica si legala, procesul verbal facand deplina dovada a situației de fapt menționate in cuprinsul sau.
Referitor la procesul-verbal, consideră ca instanța de judecata trebuie sa-i recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având in vedere ca este întocmit de un agent al statului aflat in exercițiul funcțiunii.
Așadar, consideră că I.P.J.D. a dovedit vinovăția petentului și a înlăturat astfel caracterul inechitabil al procedurii de constatare a săvârșirii unei contravenții, despre care acesta face vorbire în cuprinsul cererii de chemare în judecată. Mai mult decât atat, procesul-verbal de constatare si sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate si temeinicie, prezumție care, desi neconsacrata de legislative, este unanim acceptata, atat in doctrina de specialitate, cat si in practica instanțelor judecătorești.
Intimatul a solicitat să observe că fapta pentru care petentul a fost sancționată contravențional a fost constatată personal de agentul constatator, astfel încât procesul verbal, care a fost legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie.
Din analiza procesului-verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16, alin. (I) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, faptele săvârșite și data comiterii acestora și semnătura agentului constatator.
Procesul verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului de poliție care l-a încheiat, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Potrivit art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, contravenția se constată printr-un proces verbal încheiat de persoane anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori. Pot fi agenți constatatori: primarii, ofițerii și subofițerii de poliție din cadrul M.A.I, special abilitați, persoanele împuternicite în acest scop de miniștri și alți conducători ai autorităților administrației publice centrale, de prefecți, președinți ai consiliilor județene, primari, de primarul general al municipiului București, precum și alte persoane prevăzute în actele normative cu caracter special.
Faptele constatate în mod direct de către agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
Simpla negare a petentului, în sensul că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității, nu poate răsturna prezumția de temeinicie și legalitate de care se bucură procesul verbal, atât timp cât acesta nu aduce probe, ori nu invocă împrejurări credibile.
Motivul pentru care procesele verbale prin care se constată și se sancționează contravențiile sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea în faptul că organul emitent (agentul, în această situație) consemnează exact faptele pe care le constată, fără alte adăugiri sau denaturări ale realității. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, în ipoteza menționării intenționate sau din neglijență a unor împrejurări nereale, agentul este expus unor posibile sancțiuni, de natură disciplinară sau chiar penală.
Curtea Europeană pentru apărarea drepturilor omului a constatat deja că orice sistem juridic cunoaște prezumțiile de fapt și de drept, Convenția nu le împiedică din principiu, dar în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag. In special, art. 6 alin. 2 cere statelor să includă aceste prezumții în limite rezonabile, luând în calcul gravitatea mizei și păstrând drepturile la apărare.
De asemenea, în doctrină s-a reținut, în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, că una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent.
Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul verbal, legal întocmit se va. bucura de prezumția de temeinicie și instanța va porni în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul.
De altfel, Curtea face distincție între faptele constatate personal de către agentul constatator și cele care nu au fost constatate personal.
Având în vedere toate cele expuse mai sus, solicită să se constate faptul că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care în mod evident trebuie făcută de petent, și nicidecum de către agentul constatator.
Astfel, procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Solicită încuviințarea probei cu înscrisuri respectiv procesul verbal de contravenție aflat la dosarul cauzei care are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției petentului.
De asemenea, solicită să se aibă in vedere dispozițiile art.254 din Noul Cod de Procedura Civilă potrivit cărora dovezile care nu au fost cerute prin cererea de chemare in judecată nu vor mai putea fi cerute decât in condițiile prevăzute de art.254 alin 2 din același act normativ.
Solicită acesta întrucât, in caz contrar se creează contravenientului o poziție net favorabilă, apărările lor si probele propuse raportându-se doar la motivele invocate de petent prin cererea de chemare in judecată.
In concluzie, a solicitat respingerea plângerii contravenționale formulate de petent ca neîntemeiată si, pe cale de consecință, menținerea actului sancționator ca temeinic si legal.
În temeiul art. 411 alin 1, pct (2) C.proc.civ., a solicitat judecarea cauzei și în lipsa reprezentantului instituției intimate.
La primul termen de judecată din data de 27.04.2015, după comunicarea cererii de chemare în judecată și fixarea primului termen de judecată, petentul a depus la dosar, prin serviciul registratură, cerere de renunțare la judecarea acțiunii .
Potrivit art. 406 alin. 1 N.C.Pr.civ. reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședința de judecată, fie prin cerere scrisă .
Textul de lege citat reglementează una dintre componentele principiului disponibilității prevăzut de art. 9 C proc. civ. și se referă la dreptul reclamantului de a pune capăt procesului pornit la cererea sa, prin efectuarea unor acte procesuale de dispoziții.
În conformitate cu alin. 4, al art. 406 din N.C.Pr.civ. dacă reclamantul renunță la judecată la primul termen la care părțile sunt legal citate sau ulterior acestui moment, renunțarea nu se poate face decât cu acordul expres sau tacit al celeilalte părți. Iinstanța constată că dispozițiile alineatului (4) al art. 406 nu sunt incidente, având în vedere că cererea de renunțare deși a fost formulată după comunicarea cererii de chemare în judecată aceasta este anterioară primului termen de judecată.
În această situație, în conformitate cu textul de lege de mai sus, dacă renunțarea s-a făcut anterior comunicării cererii de chemare în judecată ori, după acest moment dar până la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, nu este necesar consimțământul intimatului pentru a se lua act de manifestarea de voință a reclamantului.
În aceste condiții, instanța urmează ca în conformitate cu art. 406 N.C.Pr.civ. să ia act de această manifestare de voință a petentului și să constate că acesta a renunțat la judecarea cererii de chemare în judecată formulată împotriva intimatului I. D., având ca obiect plângere contravențională.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În conformitate cu dispozițiile art. 9 coroborat cu art. 406 C.pr.civ. constată că petentul D. E. C., domiciliat în D., ., județul D. a renunțat la judecarea cererii de chemare în judecată având ca obiect plângere contravențională, formulată de acesta în contradictoriu cu intimatul I. D., cu sediul în C., ., județul D..
Cu drept de a formula recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, recurs ce se va depune la Judecătoria C. și se va soluționa de Tribunalul D..
Pronunțată în ședință publică, astăzi 17.06.2015.
Președinte Grefier
Red. R.S./tehn.S.M./4 ex./
| ← Evacuare. Sentința nr. 8378/2015. Judecătoria CRAIOVA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 8381/2015.... → |
|---|
