Pretenţii. Sentința nr. 7771/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7771/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 09-06-2015 în dosarul nr. 44101/215/2014
-pretenții-
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7771
Ședința publică de la 09 iunie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: Cătălina-Maria Bran
Grefier: S. A. G.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanții I. G., Z. Ș., Z. V. I., Z. G. și pe pârâții S. ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și C. JUDEȚEAN D.-SECTOR SERVICII PUBLICE, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat M. M. pentru reclamanți, consilier juridic Bonciog F. G. pentru pârâtul C. Județean D.- Sector Servicii Publice, lipsă fiind pârâtul S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat pentru reclamanți arată că I. G. e divorțată, dar și-a păstrat numele și depune înscrisuri. Arată că nu a putut face rost de certificatul de căsătorie.
Instanța din oficiu pune în discuția părților excepția autorității de lucru judecat a cererii privind obligarea pârâtului C. Județean D. - Direcția Județeană de Pază și Servicii D. (fost Sector Servicii Publice) la plata prețului actualizat, în raport de sentința civilă nr. 591/17.01.2008 pronunțată în dosarul nr._/215/2007 al Judecătoriei C..
Avocat pentru reclamanți solicită respingerea excepției.
Consilier juridic pentru pârâtul C. Județean D.- Sector Servicii Publice solicită admiterea excepției.
Instanța pune în discuția părților excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. Județean D. - Direcția Județeană de Pază și Servicii D. (fost Sector Servicii Publice) în privința cererii de plata a îmbunătățirilor, invocată prin întâmpinare.
Consilier juridic pentru pârâtul C. Județean D.- Sector Servicii Publice arată că tocmai reclamantul este cel care susține că Ministerul Finanțelor este obligat la plata despăgubirilor, astfel că solicită admiterea excepției.
Avocat pentru reclamanți arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției.
Instanța pune în discuția părților excepția prescripției dreptului material la acțiune în privința cererii de obligare la plata îmbunătățirilor invocată prin întâmpinare.
Avocat pentru reclamanți solicită respingerea excepției pentru că reclamanții au fost evacuați din anul 2012 și de atunci au dreptul la acțiune, de când au pierdut posesia.
Consilier juridic pentru pârâtul C. Județean D.- Sector Servicii Publice solicită admiterea excepției întrucât termenul de prescripție este împlinit de la data anulării contractului de vânzare-cumpărare.
Instanța pune în discuția părților excepția autorității de lucru judecat a cererii privind obligarea pârâtului S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice la plata îmbunătățirilor, în raport de sentința civilă nr. 109/28.01.2009 pronunțată în dosarul nr. 330._ al Judecătoriei Băilești, excepție invocată prin întâmpinare.
Avocat pentru reclamanți solicită respingerea excepției întrucât cererea nu s-a judecat pe fond pentru că nu au achitat onorariu de expert și a fost respinsă.
Consilier juridic pentru pârâtul C. Județean D.- Sector Servicii Publice solicită admiterea excepției.
Instanța pune în discuția părților excepția prescripției dreptului material la acțiune față de cererea de restituire a prețului actualizat, invocată prin întâmpinare de pârâtul Român prin Ministerul Finanțelor Publice.
Avocat pentru reclamanți solicită să se respingă excepția pentru aceleași considerente întrucât dreptul la restituire curge de la data eliberării imobilului în anul 2012.
Consilier juridic pentru pârâtul C. Județean D.- Sector Servicii Publice arată că nu trebuie să se raporteze la momentul pierderii posesiei fiind un contract translativ de proprietate și solicită admiterea excepției.
Instanța reține cauza în pronunțare asupra excepțiilor invocate.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele
Prin acțiunea înregistrată la data de 16.12.2014, reclamanții I. G., Z. G., Z. Ș., Z. V. I. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice, C. Județean D. - Sector Servicii Publice pentru a fi obligati să restituie prețul de 1.076.090 lei ROL, prețul urmând a fi reactualizat, achitat pentru cumpărarea imobilului situat în Băilești, . si să fie obligați la contravaloarea îmbunătățirilor aduse acestui imobil căruia i-au adus un spor de valoare, aceste îmbunătățiri fiind necesare si utile.
În fapt, motivând acțiunea a arătat că cu contractul de vânzare nr.668/09.10.2000 Z. V. si Z. V. au cumpărat imobilul situat în Băilești . în baza Legii 112/95.
Prin sentința civilă 49.5/13.05.2003 Judecătoria Băilești a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr. 668/2000.
Cumpărătorii au fost evacuați din imobil, pierzând posesia imobilului în anul 2010.
Ca efect al constatării nulității contractului, contractanții trebuie să restituie prestațiile efectuate în temeiul actului anulat indiferent de cauza nulității.
Așa cum rezultă din dispozițiile art.50 din Legea 10/2001 republicată " proprietarii a căror contracte de vânzare-cumpărare încheiate cu eludarea prevederii lor Legii 112/95 au fost desființate prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile au dreptul doar la restituirea prețului actualizat plătit" Tribunalul Bistrița Năsut, Secția Civilă, Sentința 1173/F/31.03.2010.
Aceasta a achitat prețul imobilului în 5 rate.
Restituirea se face de Ministerul Finanțelor Publice din fondul extra bugetar constituit în temeiul art. 13 alin. 6 din Legea 112/95 cu modificăriile ulterioare.
În conformitate cu dispozițiile pct.50.3 din normele metodologice de aplicare a Legii 10/2001 republicată aprobată prin HG 250/2007 actualizare sumelor se face prin aplicarea indeciului anul de aplicație din anul plății, la anul introducerii acțiunii iar sumele plătite în rate actulizarea se face în funcție de anul ratelor plătite în acest interval.
Aceasta a pierdut proprietatea imobilului astfel încât vânzătorul este obligat să ne garanteze evicțiunea conform art 1337 Vechiul cod civil fiind vorba de o evicțiune totală.
Sunt îndeplinite condițiile de garanție a vânzătorului, tulburarea din partea terților este o tulburare de drept ( dreptul invocat de terți este un drept real, dreptul de proprietate ) având o cauză anterioară vânzării cauză necunoscută de cumpărător.
La aceste condiții se mai adaugă și acțiunea în justiție intentată de terți împotriva vânzătorului și cumpărătorului respectiv acțiunea în constatare în nulitate absolută a contractului de vânzare-cumpărare 668/2000.
Imbunătățirile aduse de noi sunt cheltuieli _necesare și utile potrivit art.48 al.5 din Legea 10/2001, aceste îmbunătățiri sunt: introducerea apei în imobil, refacerea acoperișului si subzidirea imobilului în valoare de 600 lei RON.
la data de 02.02.2014, a decedat Z. V. ca moștenitori au rămas Z. V. în calitate de soț supraviețuitor si I. G. si Z. G. si Z. Ș., în calitate de fiice.
Potrivit art. 50 din Legea nr. 10/2001 astfel de cereri sunt scutite de taxa de timbru.
Își întemeiază cererea pe dispozițiile art. 48 din Legea nr. 10/2001.
Înțelege să dovedească acțiunea cu proba cu martori si proba cu expertiză tehnică.
La data de 05.01.2014, reclamanții au depus cerere de complinire a acțiunii prin care a precizat numele martorului ca fiind Teipsea C. G. si a anexat următoarele înscrisuri: copie de pe acțiune, decizia nr. 1352 din data de 24.05.2005, sentința civilă nr. 591 din data de 17.01.2008, sentința civilă nr. 109 din data de 28.01.2009, decizia civilă nr. 468 din data de 19.06.2009, decizia nr. 1497 din data de 15.12.2009, decizie nr. 1007 din data de 22.05.2007, decizia nr. 668 din data de 19.12.2007, adresa nr. 1292 din data de 08.06.2007, contract de închiriere pentru suprafețe locative cu destinația de locuința, proces verbal, fișa de calcul, copie acte de stare civilă, fișa, contract de vânzare cumpărare nr. 668 din data de 09.10.2006, act adițional la contractul de vânzare cumpărare nr. 668, adresa din data de 06.06.2011, adresa din data de 21.06.2011.
La data de 17.02.2015, pârâta Direcția Județeană de Pază si Servicii D. a depus întâmpinare solicitând respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
Pe cale de excepție invocă lipsa calității procesuale pasive a instituției lor deoarece, în cauza de față, obiectul în formează restituirea prețului actualizat al imobilului dobândit de reclamanți prin contractul de vânzare cumpărare nr. 668/2000, în baza Legii 112/1995, contract care a fost anulat prin hotărârea instanței de judecată, unitatea noastră neavând calitatea de a îl restitui ci S. Român prin Ministerul de Finanțe.
În mod concret, reclamanții solicită restituirea sumei de 1.076.090 lei ce reprezintă contravaloarea prețului plătit de aceștia pentru cumpărarea imobilului situat în Băilești, ., D., în baza Legii 112/1995, conform contratului de vânzare cumpărare nr. 668/2000.
Direcția Județeană de Pază și Servicii D. nu poate fi obligată să dea ceva ce nu deține conform principiului că nimeni nu poate da mai mult decât are, în acest caz suma de bani solicitată fiind în conturile statului român prin Ministerul de Finanțe deoarece, contravaloarea imobilului a intrat în totalitate în conturile statului prin Ministerul de Finanțe.
Lipsa calității procesuale pasive a noastră este confirmată și de dispozițiile art. 51 din OUG 184/2002 pentru modificarea și completarea legii 10/2001, alin. 2 și 3, prin care legiuitorul a prevăzut în mod expres că plata sumelor prevăzute la alin. 2 (cererile sau acțiunile în justiție privind restituirea prețului actualizat către chiriașii ale căror contracte de vânzare cumpărare încheiate cu eludarea prevederilor Legii 112/1995 au fost desființate prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile) se face de către Ministerul Finanțelor Publice din fondul extrabugetar constituit în baza art. 13, alin. 6, din legea 112/1995.
În normele metodologice de aplicare a Legii 112/1995, respectiv H.G 20/1996 este prevăzută constituirea fondului extrabugetar la care s-a referit mai sus, cu mențiunea expresă „la dispoziția Ministerului de Finanțe" sau „pe seama Ministerului de Finanțe". în art. 35 din H.G. 20/1996 se precizează că „în baza prevederilor art. 13 din Legea 112/1995, se constituie, la dispoziția Ministerului de Finanțe, Fondul extrabugetar conform legii 112/1995 având ca principale surse de alimentare sumele obținute din vânzarea apartamentelor...."
De asemenea, Legea 1/2009, de modificare și completare a Legii 10/2001 prevede că restituirea prețului prevăzut la alin. 2 și 21 (adică pentru cererile sau acțiunile în justiție privind restituirea prețului actualizat către chiriașii ale căror contracte de vânzare cumpărare încheiate cu eludarea prevederilor Legii 112/1995 au fost desființate prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile) se face de către Ministerul Economiei și Finanțelor din fondul extrabugetar constituit în temeiul art. 13, alin.6 din legea 112/1995.
Aceeași prevedere este inserată și în Legea 48/2004 privind aprobarea O.U.G. nr. 184/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/2001.
Din textele de lege invocate se desprinde în mod clar faptul că adevăratul beneficiar al sumelor de bani obținute din vânzarea apartamentelor în baza Legii 112/1995 este S. R. prin Ministerul de Finanțe și nu Direcția Județeană de Pază și Servicii D., împotriva căreia greșit s-au îndreptat reclamanții.
Unitatea pârâtă are calitatea doar de "unitate specializată în vânzarea de locuințe", respectiv mandatar al statului, făcând doar oficiul de a încheia contractul de vânzare cumpărare în numele și pe seama adevăratului beneficiar al prețului acestor contracte.
Față de prevederile legale expuse mai sus, obligația Statului, prin Ministerul de Finanțe, de plată a prețului reactualizat derivă din lege, situație în care instanța de fond trebuie să aprecieze în mod corect cadrul legal care reglementează acest raport juridic.
Invocă de asemenea excepția prescripției dreptului material la acțiune deoarece, după cum susțin și reclamanții, contractul de vânzare cumpărare nr. 668/2000, cel în baza căruia solicită restituirea unei sume de bani, a fost anulat prin sentința civilă nr. 495/13.05.2003 a Judecătoriei Băilești.
In situația în care reclamanții consideră că izvorul obligației de restituire a banilor îl reprezintă anularea contractului de vânzare cumpărare, aceasta fiind dispusă în anul 2003 prin sentința civilă nr. 495 a Judecătoriei Băilești, considerăm că suntem în situația în care termenul general de prescripție de 3 ani, în cadrul căruia se putea solicita restituirea sumei de bani s-a împlinit în anul 2006, după acest termen fiind aplicate prevederile art. 1-3 din Decretul nr. 167/1958 privind prescripția extinctivă, în vigoare la data anulării contractului de vânzare cumpărare.
De asemenea, prin cererea de chemare în judecată reclamanții susține că restituirea sumelor de bani se face de către Ministerul Finanțelor Publice din fondul extrabugetar constituit în baza art. 13, alin.6 din Legea 112/1995, susținere care vine în sprijinul excepției invocate de noi a lipsei calității procesuale pasive.
Fată de cele de mai sus solicită instanței de fond admiterea excepțiilor invocate mai sus și respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
Delegă pentru a reprezenta Direcția Județeană de Pază și Servicii D. în acest dosar pe dl. consilier juridic Bonciog F. G., atașând în aceste sens delegația de reprezentare în original conform prevederilor art. 151 și art. 194, lit. b, Cod Procedură Civilă.
In drept își întemeiază prezenta pe dispozițiile art. 205 Cod Procedură civilă.
La data de 04.03.2015, pârâtul S. R. prin Ministerul Finanțelor a depus întâmpinare prin care solicită respingerea acțiunii formulată de reclamante, ca neîntemeiată.
In fapt, prin cererea introdusa in fata instanței, reclamanții au chemat în judecată S. R. prin Ministerul Finanțelor si C. Județean D.-Sector Servicii Publice, solicitând instanței să dispună obligarea pârâților la restituirea prețului de 1.076.090 ROL reactualizat si la contravaloarea imbunatatirilor aduse imobilului situat in B., ..
In motivarea acțiunii, au arătat ca au cumpărat imobilul menționat in baza Legii 112/1995, iar prin sentința nr.495/13.05.2003, Judecătoria B. a constatat nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare nr.668/2000.
Pe cale de excepție,
Invocă autoritatea de lucru judecat cu privire la solicitarea de obligare a statului la plata despăgubirilor pentru imbunatatirile aduse la imobil.
Potrivit dispozițiilor art.430 din NCPC, hotărârea judecătoreasca ce soluționează, in tot sau in parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșata.
Precizează ca prin sentința civila nr. 109/28.01.2009 pronunțata de Judecătoria B. in dosarul nr.330._, rămasa irevocabila prin decizia 1497/15.12.2009 a Curții de Apel C., a fost respinsa cererea reconventionala formulata de reclamanți impotriva Statului R. prin Ministerul Finanțelor Publice, prin care solicitau despăgubiri pentru imbunatatirile aduse imobilului situat in B., ..
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut ca imbunatatirile aduse de reclamanți imobilului in litigiu nu au adus un spor de valoare, in sensul art.48 din legea nr. 10/2001.
Invocă excepția prescripției dreptului material la acțiune.
Acțiunea ce vizează angajarea răspunderii vânzătorului - S. Român în speța - pentru evictiune totala este o acțiune cu caracter patrimonial, supusa termenului general de prescripție de 3 ani, conf. art. 3 din Decretul nr. 167/1958.
Referitor la momentul la care începe sa curgă acest termen, în cauza sunt incidente disp.art. 8 alin.(2) din Decr. nr. 167/1958. Domeniul de aplicare a regulii înscrisa în art. 8 Decr. 167/1958 este foarte extins, el acoperind practic, atât ipoteza răspunderii civile delictuale cât si pe cea a răspunderii contractuale.
Asa cum prevede expres art. 8 alin.(2) din decret, regula privind începutul prescripției extinctive se aplica în mod corespunzător si acțiunii izvorâte din îmbogățirea fara justa cauza ori fara temei legitim, cunoscuta sub denumirea de de actio de in rem verso.
Prin sentința civila nr. 495/13.05.2003 Judecătoria B., rămasa definitiva la data de 02.12.2003 a Tribunalului D. s-a constatat nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare nr.668/09.10.2000 intervenit intre C. Județean D.-Sector Servicii Publice si reclamanții din prezenta cauza.
Aceasta soluție a rămas irevocabila prin decizia civila nr. 1352/24.05.2005 a Curții de Apel C..
Prin urmare, data la care chiriașii cumpărători au cunoscut atât micșorarea irevocabila a patrimoniului lor, cât si îmbogățirea pârâtului vânzător este data rămânerii irevocabile a sentinței civile nr.495/13.05.2003 a Judecătoriei B., respectiv 24.05.2005.
In jurisprudenta sa, Înalta Curte de Casație si Justiție a statuat ca „odată ce a fost însa constatata ineficienta actului juridic, se naște dreptul de a cere restabilirea situației anterioare încheierii actului, ca, de exemplu, dreptul la» restituirea sumei de bani plătită ca pret... Dreptul la restituirea sumei are caracter personal, iar acțiunea care îl sancționează, având de asemenea un caracter personal, este supusa prescripției extinctive de trei ani". Potrivit art.16 din Decretul 167/1958 privitor la prescripția extinctiva, prescripția nu este intrerupta, daca s-a pronunțat incetarea procesului, daca cererea de chemare in judecata sau executare a fost respinsa, anulata sau daca s-a perimat, ori daca cel care a facut-o a renunțat la ea.
In consecința, in cauza nu a existat niciun motiv de întrerupere a prescripției, deoarece prin decizia civila nr.1519/08.09.2008 pronunțata de Tribunalul D. in dosarul nr._/215/2007 a fost respinsa irevocabil acțiunea formulata de Zatreanu V. si Zatreanu V. prin care solicitau in contradictoriu cu C. Județean D.-sector Servicii Publice sa fie obligat acesta la plata sumei de 10.869.593 lei actualizata, incepand cu luna octombrie 2000 pana la data efectiva a plații.
Dispozițiile art. 50 alin.2 din Legea nr. 10/2001, modificata prin Legea nr. 1/2009, nu fac decât sa aplice instituția răspunderii extinctive (reglementata de disp.art. 1337-1341 Cod civil) într-un domeniu particular, cel al imobilelor preluate abuziv de stat în perioada 6.03._89 si înstrăinate unor chiriași în baza Legii 112/1995.
Prin Legea nr. 1/2009 legiuitorul nu a dispus repunerea chiriașilor cumpărători în termenul de prescripție pentru promovarea actio de in rem verso, ci a extins numai limita în care urmează a fi făcuta dezdaunarea. Art. 50 alin.2 din Legea nr. 10/2001 modificata prin Legea nr. 1/2009 nu instituie un nou termen de prescripție si nici nu înlătura disp.art. 8 alin.(2) din Decr. nr. 167/1958, care rămân deplin aplicabile în cauza, ci doar extinde limitele în care se realizează despăgubirea chiriașilor la încheierea contractelor de vânzare-cumparare conform Legii 112/1995 si care au fost ulterior evinsi prin hotărâri judecătorești irevocabile. Cum în cauza reclamanții au luat cunoștința de micșorarea patrimoniului lor la momentul rămânerii irevocabile a sentinței civile nr. 495/13.05.2003 a Judecătoriei B., respectiv la data de 24.05.2005 (data pronunțării deciziei civile nr. 1352 a Curții de Apel C.) conform art. 8 alin.(2) din Decr. nr. 167/1958, termenul de prescripție de trei ani a început sa curgă de la aceasta data.
Cum reclamanții nu au făcut dovada existentei vreunei cauze de întrerupere sau de suspendare a cursului prescripției, conf. art. 12 si art. 16 din Decr. 167/1958, la data formulării acțiunii - 24.05.2011 - termenul de prescripției de trei ani se împlinise.
Pe fondul cauzei,
Apreciază ca reclamanții nu sunt indreptatiti la restituirea prețului contractului si al îmbunătățirilor aduse imobilului situat in B., ., având in vedere următoarele:
Așa cum susțin si reclamanții, prin sentința nr.495/13.05.2003 a Judecătoriei B., rămasă irevocabilă, a fost constatata nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare nr.668/09.10.2000, intervenit intre C. Județean D. si reclamanți.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut ca in cuprinsul contractului de vanzare-cumparare exista mențiunea cu privire la declarația cumpărătorului data in fata notarului public sub sancțiunea nulității absolute a contractului, ca nu au dobândit si nu au înstrainat o locuința proprietate personala dupa 01.01.1990 in localitatea de domiciliu.
Sub acest aspect, instanța a constatat ca in realitate Zatreanu V. si Zatreanu V. au vândut la 02.06.1997, prin contractul autentic 1080 din aceeași data intocmit la Biroul Notarului Public cu sediul in B., o alta locuința proprietate personala, situata in B., ., compusa din casa cu trei camere, sala si pivnița, patul cu magazie si șopron cumpărătorului lonescu M., cu prețul de 12.000.000 lei.
Astfel, contractul de vanzare-cumparare a fost încheiat de reclamanți prin frauda la lege, cu nerespectarea dispozițiilor art.9 alin.1 din Legea 112/1995.
Eludarea prevederilor legale a fost făcuta chiar de reclamanți, deoarece contractul de vanzare-cumparare a fost incheiat in baza declarațiilor acestora ca nu au dobândit sau instrainat o alta locuința.
In concluzie, având in vedere ca nulitatea absoluta a contractului se datorează reclamanților si este prevăzuta ca sancțiune de dispozițiile art.9 alin.6 din Legea 112/1995, solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiata.
În drept, își întemeiază prezenta pe dispozițiile art.205-208 Cod procedură civilă.
Analizând, conform art. 248 N.C.p.c, excepțiile procesuale invocate în cauză, reține următoarele
Reclamanții au înțeles să formuleze pretenții atât în contradictoriu cu pârâtul S. Român prin Ministerul Finanțelor, cât și cu pârâtul C. Județean D. - Direcția Județeană de Pază și Servicii D. (fost Sector Servicii Publice), solicitând obligarea acestora la plata prețului actualizat pentru imobilul situat în Băilești ., dar și la plata contravalorii îmbunătățirilor pe care le-au efectuat la acest imobil și care au adus un spor de valoare, îmbunătățiri necesare și utile.
În privința acestor pretenții au fost formulate de către părți sau din oficiu mai multe excepții procesuale.
1. Asupra excepției autorității de lucru judecat a cererii privind obligarea pârâtului C. Județean D. - Direcția Județeană de Pază și Servicii D. (fost Sector Servicii Publice) la plata prețului actualizat, în raport de sentința civilă nr. 591/17.01.2008 pronunțată în dosarul nr._/215/2007 al Judecătoriei C., excepție invocată din oficiu, instanța reține că prin sentința civilă nr. 591/17.01.2008 pronunțată în dosarul nr._/215/2007 al Judecătoriei C., irevocabilă, reclamanții Z. V. și Z. V. au solicitat obligarea pârâtului C. Județean D.-Sector Servicii Publice C. la plata prețului actualizat al imobilului cumpărat prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 668/09.10.2000, contract anulat prin sentința civilă nr. 495/13.05.2003 a Judecătoriei Băilești.
În această cauză a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. Județean D.-Sector Servicii Publice și respinsă acțiunea ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Întrucât în prezenta acțiune reclamanții formulează aceeași pretenție împotriva pârâtului C. Județean D.-Sector Servicii Publice (în prezent Direcția Județeană de Pază și Servicii Publice D.), în temeiul dispozițiilor art. 48 din Legea 10/2001, instanța reține că sunt îndeplinite condițiile autorității de lucru judecat.
În privința părților se remarcă faptul că în prezenta cauză, reclamantele I. G., Z. G. și Z. Ș. formulează acțiunea în numele autoarei Z. V., iar Z. V. I. în nume propriu. Prin urmare este îndeplinită condiția ca cele două pricini să aibă aceleași părți.
Cu privire la obiectul celor două cauze, așa cum s-a arătat anterior, este același, reclamanții care au pierdut proprietatea imobilului cumpărat în temeiul Legii 112/1995 solicitând în temeiul Legii nr. 10/2001 restituirea prețului actualizat. Rezultă că, și cauza celor două pricini, privită ca fundament al raportului juridic dedus judecății, este aceeași.
Autoritatea de lucru judecat poate fi invocata atunci când exista identitate de părți, obiect si cauza, invocându-se așadar exclusivitatea unei hotărâri judecătorești anterioare. În manifestarea sa de excepție procesuală, autoritatea de lucru judecat corespunde unui efect negativ, extinctiv, de natură să oprească a doua judecată și presupune tripla identitate de elemente prevăzută de art. 430-432 N.C.p.c. (obiect, părți, cauză).
Având în vedere aceste criterii pentru determinarea autorității de lucru judecat, instanța reține existența în prezenta cauză a triplei identități de părți, obiect și cauză, astfel cum a fost analizată anterior.
Ca atare, instanța va admite excepția autorității de lucru judecat a cererii privind obligarea pârâtului C. Județean D. la plata prețului actualizat, în raport de sentința civilă nr. 591/17.01.2008 pronunțată în dosarul nr._/215/2007 al Judecătoriei C., excepție invocată din oficiu.
Va respinge cererea privind obligarea pârâtului C. Județean D. - Direcția Județeană de Pază și Servicii D. (fost Sector Servicii Publice) la plata prețului actualizat, pentru autoritate de lucru judecat.
2. Asupra excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. Județean D. - Direcția Județeană de Pază și Servicii D. (fost Sector Servicii Publice) în privința cererii de plata a îmbunătățirilor, invocată prin întâmpinare, se reține că potrivit art. 48 alin. 3 din Legea 10/2001 republicată "chiriașii au dreptul la despăgubire pentru sporul de valoare adus imobilelor cu destinația de locuință prin îmbunătățirile necesare și utile. (2) Indiferent dacă imobilul a fost preluat cu titlu valabil sau fără titlu, obligația despăgubirii prevăzute la alin. (1) revine persoanei îndreptățite. (3)Abrogat. (4)Valoarea despăgubirilor prevăzute la alin. (1) se stabilește pe bază de expertiză. (5) Prin îmbunătățiri, în sensul prezentei legi, se înțelege cheltuielile necesare și utile. Cuantumul despăgubirilor se stabilește la valoarea actualizată a cheltuielilor, scăzându-se gradul de uzură al îmbunătățirilor, în raport cu durata de viață normală a acestora, care se suportă de chiriași".
În partea 331 din Norme metodologice din 7 martie 2007 de aplicare unitara a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 se prevede că: "48.1. Prin îmbunatatiri necesare si utile se întelege acele dotari încorporate sau aduse unitatii locative ori spatiilor comune, prin care s-a sporit valoarea fondului locativ si care au fost suportate exclusiv de chirias (introducerea sau schimbarea instalatiei de apa, gaz, canalizare, electricitate, încalzire; lucrari noi: parchetare, gresie sau faianta, geamuri termopan, usi si altele asemenea). Dovada acestor îmbunatatiri se face cu înscrisuri doveditoare, prin expertiza tehnica, cu respectarea prevederilor alin. (5) al art. 48 din lege. Nu se includ în categoria cheltuielilor necesare si utile acele cheltuieli voluptorii (utilizarea unor materiale foarte scumpe, de exemplu: usi de mahon, instalatii sanitare sofisticate, de lux, materiale de constructii încadrate în categoria celor de lux). În aceste cazuri despagubirile se vor calcula avându-se în vedere preturile medii actuale de pe piata.
48.2.În cazul restituirii în natură a imobilului preluat de stat cu sau fără titlu, despăgubirile aferente îmbunătățirilor necesare și utile se suportă de persoana îndreptățită. Se recomandă unităților deținătoare ca în decizia/dispoziția de restituire în natură a imobilelor să prevadă generic și obligația de restituire către chiriaș a despăgubirilor cuvenite potrivit legii, pentru îmbunătățirile necesare și utile aduse imobilului.
Cu privire la cererea privind obligarea pârâtului C. Județean D. la plata îmbunătățirilor aduse imobilului cumpărat prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 668/09.10.2000, contract anulat prin sentința civilă nr. 495/13.05.2003 a Judecătoriei Băilești, instanța reține că, față de dispozițiile din Legea 10/2001 și din Norme metodologice de aplicare unitara a Legii nr. 10/2001, o astfel de pretenție nu poate fi formulată decât în contradictoriu cu S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice.
Având în vedere aceste dispoziții legale, instanța reține că pârâtul C. Județean D. nu are calitate procesuală pasivă, motiv pentru care va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. Județean D. în privința cererii de plata a îmbunătățirilor, invocată de acesta prin întâmpinare.
Pe cale de consecință, va respinge cererea privind obligarea pârâtului C. Județean D. - Direcția Județeană de Pază și Servicii D. (fost Sector Servicii Publice) la plata îmbunătățirilor, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Având în vedere soluția asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. Județean D. cu privire la cererea în pretenții de plata a îmbunătățirilor, precum și ordinea soluționării excepțiilor și efectele admiterii acesteia, instanța nu va mai analiza și excepția prescripției dreptului material la acțiune în privința cererii de obligare la plata îmbunătățirilor invocată prin întâmpinare de pârâtul C. Județean D..
3. Asupra excepției prescripției dreptului material la acțiune în privința cererii de obligare la plata prețului actualizat, invocată prin întâmpinare de pârâtul S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice în privința cererii având ca obiect obligarea pârâtului la plata prețului actualizat al imobilului cumpărat prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 668/09.10.2000, instanța reține că este întemeiată pentru următoarele motive.
Reclamanții au solicitat restituirea prețului actualizat pe care l-au achitat pentru cumpărarea imobilului situat în Băilești ., în temeiul unui contract de vânzare cumpărare anulat prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
Potrivit art. 50 din Legea nr. 10/2001 (1)Cererile sau acțiunile în justiție, precum și transcrierea sau intabularea titlurilor de proprietate, legate de aplicarea prevederilor prezentei legi și de bunurile care fac obiectul acesteia, sunt scutite de taxe de timbru.(2)Cererile sau acțiunile în justiție privind restituirea prețului actualizat plătit de chiriașii ale căror contracte de vânzare-cumpărare, încheiate cu eludarea prevederilor Legii nr. 112/1995, au fost desființate prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile sunt scutite de taxe de timbru. (21)Cererile sau acțiunile în justiție având ca obiect restituirea prețului de piață al imobilelor, privind contractele de vânzare-cumpărare încheiate cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, care au fost desființate prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, sunt scutite de taxele de timbru.
(3)Restituirea prețului prevăzut la alin. (2) și (21) se face de către Ministerul Economiei și Finanțelor din fondul extrabugetar constituit în temeiul art. 13 alin. 6 din Legea nr. 112/1995, cu modificările ulterioare.
Art. 501 (1) Proprietarii ale căror contracte de vânzare-cumpărare, încheiate cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, au fost desființate prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile au dreptul la restituirea prețului de piață al imobilelor, stabilit conform standardelor internaționale de evaluare. (2)Valoarea despăgubirilor prevăzute la alin. (1) se stabilește prin expertiză."
Potrivit art. art. 51 alin. 2 și 3 din Legea nr. 10/2001, astfel cum au fost introduse prin OUG nr. 184/2002, " Cererile sau acțiunile în justiție privind restituirea prețului actualizat plătit de chiriașii ale căror contracte de vânzare-cumpărare, încheiate cu eludarea prevederilor Legii nr. 112/1995, au fost desființate prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, sunt scutite de taxe de timbru. (3)Restituirea prețului actualizat plătit de chiriașii ale căror contracte de vânzare-cumpărare, încheiate cu eludarea prevederilor Legii nr. 112/1995, cu modificările și completările ulterioare, au fost desființate prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile se face de către Ministerul Finanțelor Publice din fondul extrabugetar constituit în temeiul art. 13 alin. 6 din Legea nr. 112/1995, cu modificările ulterioare".
prevederi din capitolul II, partea 34^1 (Norme Metodologice din 2007) la data 13-sep-2010 pentru Art. 50^1 din capitolul V
501.1. Expertiza prevăzută la art. 501 din lege va fi dispusă de instanța de judecată, în condițiile legii.
Față de aceste prevederi legale se constată că dreptul de a solicita restituirea prețului plătit, de piață sau cel actualizat, în temeiul unui contract de vânzare-cumpărare, încheiate cu sau fără eludarea prevederilor Legii nr. 112/1995, contract anulat, ia naștere în temeiul Legii 10/2001 la data soluționării irevocabile a cauzei prin care a fost admisă acțiunea și s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare, în speță de la data pronunțării irevocabile a nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr. 668/09.10.2000, respectiv la data de 24.05.2005 când a fost pronunțată decizia nr. 1352/24.05.2005 de către Curtea de Apel C. în dosarul nr. 459/CIV/2005 (f. 22-25).
Prin această decizie a fost respins ca nefondat recursul declarat de Zatreanu V. și Z. V. împotriva deciziei nr. 1989/02.12.2003 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr. 4694/2003, decizie prin care a fost respins apelul formulat de același părți împotriva sentinței civile nr. 495/13.05.2003 pronunțată de Judecătoria Băilești în dosarul nr. 518/2003.
Ca atare, data la care a luat naștere dreptul reclamanților cumpărători de a solicita restituirea prețului actualizat este data de 24.05.2005, când aceștia au pierdut în mod irevocabil proprietatea asupra imobilului cumpărat și au dobândit dreptul de a li se restitui prețul plătit, conform art. 7 alin. 1 din Decretul 167/1958 (lege în vigoare la data nașterii dreptului la acțiune).
Întrucât termenul de prescripție este de 3 ani, conform art. 3 din Decretul 167/1958, rezultă că la data introducerii prezentei acțiuni, dreptul material la acțiune pentru plata prețului actualizat, acțiune formulată în nume propriu de unul dintre contractanții cumpărători și în calitate de moștenitori ai celuilalt contractant cumpărător, era prescris.
Pentru aceste considerente, instanța va admite excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de pârâtul S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice și va respinge cererea privind obligarea pârâtului S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice la plata prețului actualizat, ca prescrisă.
4. Asupra excepției autorității de lucru judecat a cererii privind obligarea pârâtului S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice la plata îmbunătățirilor, în raport de sentința civilă nr. 109/28.01.2009 pronunțată în dosarul nr. 330._ al Judecătoriei Băilești, excepție invocată prin întâmpinare, se reține că o astfel de cerere a format și obiectul dosarului nr. 330._ al Judecătoriei Băilești.
Astfel, prin cererea reconvențională precizată la data de 22.01.2007 (f. 29 verso), și cu ocazia rejudecării, la data de 23.04.2008 (f. 30 verso), formulată în cadrul acestui dosar, Z. V. și Z. V. au solicitat obligarea pârâtului S. Român prin Ministerul Finanțelor la plata îmbunătățirilor aduse imobilului situat în Băilești, ., imobil cumpărat de către aceștia în calitate de chiriași, în temeiul art. 48 alin. 1 din legea 10/2001 republicată. În motivarea acestei cereri au arătat că în calitate de foști chiriași au dreptul la despăgubiri pentru sporul de valoare adus imobilului și deci pentru îmbunătățiri necesare și utile pe care le-au adus casei. Au precizat că prin introducerea apei în curte a crescut sporul de valoare imobilului, iar prin celelalte lucrări și anume, înlocuire grinzi, refacere acoperiș, tencuieli, văruieli, imobilul nu a mai fost supus degradării.
Cererea reclamanților privind plata îmbunătățirilor a fost soluționată prin sentința civilă nr. 109/28.01.2009, definitivă prin decizia nr. 468/19.06.2009 a Tribunalului D. Secția Civilă (f. 32-36) și irevocabilă prin decizia nr. 1497/15.12.2009 a Curții de Apel C. (f. 41-46), fiind respinsă ca neîntemeiată.
În prezenta cauză, aceleași părți au solicitat obligarea aceluiași pârât S. Român prin Ministerul Finanțelor la plata îmbunătățirilor realizate la imobilului situat în Băilești, ., constând în introducerea apei în imobil, refacerea acoperișului și subzidirea imobilului, în temeiul art. 48 din Legea 10/2001, motiv pentru care instanța constată îndeplinite condițiile existenței triplei identități a părților, obiectului și cauzei cererii de chemare în judecată raportat la cererea reconvențională ce a format obiectul dosarului nr. 330._ (cu nr. inițial_ ) al Judecătoriei Băilești.
Față de aceste considerente, va admite excepția autorității de lucru judecat a cererii privind obligarea pârâtului S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice la plata îmbunătățirilor, în raport de sentința civilă nr. 109/28.01.2009 pronunțată în dosarul nr. 330._ al Judecătoriei Băilești, excepție invocată prin întâmpinare.
Va respinge cererea privind obligarea pârâtului S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice la plata îmbunătățirilor, pentru autoritate de lucru judecat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția autorității de lucru judecat a cererii privind obligarea pârâtului C. Județean D. - Direcția Județeană de Pază și Servicii D. (fost Sector Servicii Publice) la plata prețului actualizat, în raport de sentința civilă nr. 591/17.01.2008 pronunțată în dosarul nr._/215/2007 al Judecătoriei C., excepție invocată din oficiu.
Respinge cererea privind obligarea pârâtului C. Județean D. - Direcția Județeană de Pază și Servicii D. (fost Sector Servicii Publice) la plata prețului actualizat, pentru autoritate de lucru judecat.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. Județean D. - Direcția Județeană de Pază și Servicii D. (fost Sector Servicii Publice) în privința cererii de plata a îmbunătățirilor, invocată prin întâmpinare.
Respinge cererea privind obligarea pârâtului C. Județean D. - Direcția Județeană de Pază și Servicii D. (fost Sector Servicii Publice) la plata îmbunătățirilor, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune în privința cererii de obligare la plata prețului actualizat, invocată prin întâmpinare de pârâtul S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice.
Respinge cererea privind obligarea pârâtului S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice la plata prețului actualizat, ca prescrisă.
Admite excepția autorității de lucru judecat a cererii privind obligarea pârâtului S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice la plata îmbunătățirilor, în raport de sentința civilă nr. 109/28.01.2009 pronunțată în dosarul nr. 330._ al Judecătoriei Băilești, excepție invocată prin întâmpinare.
Respinge cererea privind obligarea pârâtului S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice la plata îmbunătățirilor, pentru autoritate de lucru judecat.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, apel care se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică azi, 09 iunie 2015.
Președinte, Grefier,
C. M. B. S. A. G.
Red. jud. C.M.B.
Tehnored. gref. S.A.G.
03.09.2015, 8 ex.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 7407/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 8456/2015.... → |
|---|
