Rezoluţiune contract. Sentința nr. 25/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 25/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 25-11-2015 în dosarul nr. 14690/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Sentința civilă nr._
Ședința publică de la 25 Noiembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE R.-M. T.
Grefier L. V.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe moștenitor reclamant M. V., B. M. și pe pârât I. (fostă P.) L. L., H. M. B. N., P. I., având ca obiect rezoluțiune contract.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la data de 18.11.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunțării pentru astăzi, 25.11.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față:
Prin cererea înregistrată la data de 10.05.2013, pe rolul Judecătoriei Tg. J., reclamantul M. I. a chemat în judecată pe pârâta P. L. – L., solicitând rezoluțiunea contractului de întrețienere aut. la nr. 1933/01.04.2002 de BNP T. I., cu repunerea părților în situația anterioară și cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că în fapt între reclamant în calitate de creditor al întreținerii și pârâta în calitate de debitoare a întreținerii, s-a încheiat contractul de întreținere aut. la nr. 1933/01.04.2002 de BNP T. I., prin care părțile și-au asumat drepturi și obligații reciproce. În schimbul imobilului proprietatea reclamantului (dobândit în baza contractului de vânzare – cumpărare nr. 85/N/1992), compus din 2 camere și dependințe, situat în Târgu-J., zona Gării, .. 3, ., județul Gorj, pârâta s-a obligat să-l întrețină pe reclamant pe tot timpul vieții, asigurându-i locuință, hrană, îmbrăcăminte, tratament medicamentos, asistență medicală, iar după deces să-l înmormânteze potrivit obiceiului locului.
Până în martie 2010 reclamantul a fot capabil să se întrețină singur, făcându-și aprovizionarea, deplasându-se singur în vizită la fiul său, dar mâncarea gătită era adusă de fiica sa B. N. și fiul său M. V.. În toată această perioadă cât și după aceasta, pârâta nu s-a preocupat să asigure întreținerea asumată, neasigurându-i reclamantului nici mâncare, nici curățenie, nici tratament, nici spălat, nici prezența sa în locuință, cu excepția unei singure nopți.
D. mama întreținătoarei mai venea în locuința reclamantului, dar acest lucru se întâmpla ocazional întrucât în restul timpului sta la propriul domiciliu, aflat în apropierea imobilului ce face obiectul contractului de întreținere.Tot până la data menționată mai sus, tot mama întreținătoarei a făcut, fără acordul reclamantului mai multe modificări în apartament, dar ulterior acesta i-a returnat banii investiți.
Reclamantul a mai arătat că de aceste îmbunătățiri nu s-a folosit ci dimpotrivă, a fost nevoit să locuiască într-o singură cameră, unde nu s-a schimbat nimic deoarece aproape toate modificările au fost în sufragerie, bucătărie și baie, iar bunurile cumpărate ținute în sufragerie, sub cheie, aflată numai la mama reclamantei.
Reclamantul a fost obligat să locuiască într-o singură cameră nezugrăvită, unde nu s-au schimbat ferestrele ca în sufragerie, iar patul pe care doarme este un recamier vechi dat de pomană de sora sa. Și termostatul centralei era controlat de mama pârâtei, fiind instalat în sufragerie și ținut sub cheie, iar mașina de spălat nu a fost instalată.
În luna martie 2010 reclamantul a suferit un preinfarct și nici atunci pârâta nu s-a preocupat de îndeplinirea obligației asumate în mod personal. D. mama acesteia venea seara târziu în jurul orei 21,00, descuia sufrageria și adormea cu televizorul pornit, iar dimineața pleca lăsându-l singur, izolat pe tatăl său și închis sub cheie, acesta neavând nici o posibilitate de a ieși din casă, de a comunica cu cineva, de a permite accesul vreunei rude în propria casă.
În aceste condiții de izolare, reclamantul a fost nevoit să trăiască, să vorbească doar pe geam, să supraviețuiască în condiții mizere neîmbrăcat corespunzător, netuns, nebărbierit și înfometat. În schimb întreaga pensie de 2300 lei era administrată de mama pârâtei.
De aceea reclamantul i-a cerut banii mamei pârâte și aceasta la 20.02.2013 a spus că pleacă și că va veni la tatăl său doar cu lumânarea aprinsă.
În aceste condiții, fiica reclamantului și mama pârâtei, a plecat lăsându-l pe reclamant fără mâncare, fără pâine, fără medicamente, fără bani, dar a lăsat și ușa deschisă.În aceste condiții, acesta a putut ieși și cere ajutorul fiului său și fiicei sale B. M., care în prezent îi oferă sprijinul material și moral de care are nevoie la această vârstă.
Aceasta este adevărata stare de fapt din care au izvorât raporturile juridice deduse judecății, ce dovedesc că pârâta nu și-a executat obligațiile asumate.
Până în februarie 2013, pârâta a fost de-a dreptul absentă în executarea contractului de întreținere și gândul că există posibilitatea să fie rezoluționat acest contract de întreținere a determinat-o să formuleze o cerere în condiții de urgență, în care a prezentat denaturat starea de fapt.
Reclamantul a menționat că, conduita pârâtei a fost de natură să creeze creditorului întreținerii un real sentiment de stres, de insecuritate față de vârsta înaintată și starea de sănătate a acestuia.
Având în vedere și neîndeplinirea obligațiilor asumate de pârâtă prin încheierea contractului de întreținere, consideră că prestarea și respectiv primirea întreținerii nu mai este posibilă și de aceea reclamantul a solicitat admiterea acțiunii.
În drept, a invocat dispozițiile art. 1020 – 1021 C.CIV.
Probe: acte, proba testimonială cu martorii T. I. și M. E. Grațiela.
La data de 10.08.2013, pârâta a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii, întrucât și-a îndeplinit prin intermediul mamei sale toate obligațiile contractuale, până la finalul lunii februarie 2013, când li s-a interzis de către fiul reclamantului să mai ia legătura cu acesta.
Potrivit art. 1021 și art. 1075 cod civil 1864, creditorul contractului de întreținere are dreptul să ceară în justiție rezoluțiunea contractului sau transformarea întreținerii în despăgubiri. Culpa trebuie însă să aparțină celeilalte părți contractante și nu creditorului întreținerii.
Cum însă reclamantul, refuză fără temei primirea întreținerii, evident că nu sunt aplicabile disp. art. 1021 și art. 1075 Cod civil 1864, neexecutarea obligației în cazul de față, este determinată chiar de culpa creditorului reclamant, astfel încât acțiunea în rezoluțiunea contractului de întreținere nu are suport.
În drept, a invocat disp. art. 205 C.p.c. rap. la art. art. 1021 și art. 1075 Cod civil 1864 și art. 453 c.p.c.
A solicitat proba cu interogatoriu, proba cu înscrisuri și proba cu martorii P. E.,P. I., Soitoman M. și Arambașa E..
Odată cu întâmpinarea, pârâta a formulat și cerere reconvențională.
Sub aspect reconvențional, în măsura in care va fi dispusă totuși rezoluțiunea contractului de întreținere, solicită să fie despăgubită cu contravaloarea îmbunătățirilor pe care le-a făcut în acest apartament, situat în Tg. J., ., ., ., jud. Gorj, întrucât acestea au fost făcute cu banii săi, valoarea totală, fără a avea în vedere bunurile mobile cumparate, ridicându-se la 11 000 lei.
Avându-se în vedere faptul că a efectuat cu bună credință aceste îmbunătățiri, în ipoteza rezoluțiunii contractului de întreținere, urmează să fie despăgubită cu contravaloarea acestora, în temeiul art. 494 alin. 3 C.civ. 1864, teza constructorului de bună-credință.
În drept, își întemeiază cererea pe disp. art. 209 C.p.c. rap. la art. 494 C.civ. 1864 și art. 453 C.p.c.
La data de 01.06.2013, reclamantul a formulat întâmpinare la cererea reconvențională și răspuns la întâmpinare.
A arătat că îmbunătățirile au fost realizate din banii creditorului întreținerii, pensia lunară fiind mereu administrată de către mama pârâtei, care fără acordul său a realizat lucrările menționate. De altfel, valoarea acestor lucrări este estimată la sume nereale, valoarea lor fiind net inferioară sumei apreciată de către pârâta-reclamantă.
A mai precizat că toate aceste lucrări nu au fost realizate pentru ca reclamantul să aibă parte de un confort sporit sau de întreținere decentă.
Culpa în neîndeplinirea obligațiilor asumate în cuprinsul contractului de întreținere aparține în exclusivitate debitoarei întreținerii, în cuprinsul cererii principale fiind prezentată adevarata stare de fapt.
A solicitat respingerea cererii reconvenționale și admiterea cererii principale.
În drept, a invocat disp. art. 201 N.c.p.c.
A solicitat proba cu acte, martori, interogatoriu.
La data de 15.07.2013, pârâta P. L. L., față de întâmpinarea promovată de pârâtul-reclamant M. I. la cererea reconvențională, a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat înlăturarea ca neîntemeiate a tuturor apărărilor invocate de pârâtul-reclamant, deoarece acestea nu reflectă realitatea,ci susținerile lui M. V., fiul acestuia, care este direct interesat de rezoluțiunea contractului.
A arătat că, pentru a face îmbunătățirile din apartament, mama sa Prduț I., a contractat un credit bancar de 26.000 lei la BRD, bani ce au fost utilizati in acest scop.
În drept, a invocat disp. art. 201 alin. 2 C.p.c.
La data de 03.10.2013, instanța a încuviințat pentru reclamant proba cu înscrisurile atașate cererii de chemare în judecată, precizării și răspunsului la întâmpinare, proba cu interogatoriul pârâtei și proba testimonială cu martorii T. I. și M. E. Grațiela, în dovedirea acțiunii principale și cu alți doi martori pe cererea reconvențională, pe care îi va prezenta necitați.
Totodată, a încuviințat pentru pârâtă proba cu înscrisurile depuse la dosar, proba cu interogatoriul reclamantului, proba testimonială cu martorii Șoitoman E. și Arambașa M. E., pe acțiunea principală și P. E. și P. I., pe cererea reconvențională și proba cu expertiză tehnică în construcții.
La data de 17.10.2013, în baza art.352 C.pr.civ. instanța a procedat la administrarea probei cu interogatoriul părților, reclamantului fiindu-i luată și o completare la interogatoriul prezentat în formă scrisă, declarație consemnată și atașată la dosarul cauzei.
În baza art.321 Cod de procedură civilă au fost audiați martorii M. E. Grațiela și Șoitoman E., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar.
Prin încheierea nr. 7203/14.11.2013, Judecătoria Târgu-J. având în vedere că prin sentința civilă nr. 55 din data de 04.11.2013, pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._, s-a admis cererea de strămutare formulată de petentul M. I., a trimis cauza ce face obiectul dosarului nr._ privind pe reclamantul M. I. în contradictoriu cu pârâta P. L. L., la Judecătoria C., județul D., pentru competentă soluționare.
Cauza a fost înregistrată pe rolul judecătoriei C., sub același număr de dosar, la data de 21.11.2013.
La data de 14.05.2014, s-a administrat proba cu martorii: P. E., Arambașa E.. In privința martorilor F. E., T. M. și P. I., instanța a aplicat dispoz. art. 313 alin. 1 C.p.c., avand in vedere ca desi au fost citați în mod legal, aceștia nu s-au prezentat, iar pe numele acestora s-au emis mandate de aducere, fiind audiați la termenul de judecată din 11.08.2014.
La data de 23.09.2014, expertul D. P. a depus la dosarul cauzei raportul de expertiză specialitatea construcții, înregistrat sub nr._.
La data de 05.11.2014, pârâta a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, întrucât în ceea ce privește identificarea bunurilor mobile achiziționate de pârâta și care se află în imobilul apartament in care locuiește reclamantul, acestea nu au fost identificate în totalitate, conform cererii recovenționale, solicitând ca expertul să evalueze și bunurile mobile.
La data de 27.01.2015, expertul D. P. a răspuns la obiecțiunile formulate de către pârătă. Totodată, a formulat cerere privind majorarea onorariului provizoriu conform Notei de fundamentare pe care a anexat-o, care prevede și cadrul legal de majorare.
La data de 26.03.2015 pârâta a învederat că, reclamantul M. I. a decedat la data de 20.03.2015. Totodată, a depus precizări și solicitări pentru acțiunea pe fond.
A anexat:cererea adresată Primăriei Mun. Tg. J. din 04.08.2014, răspunsul la această cerere nr._ din 08.08.2014.
La data de 22.04.2015, instanța a introdus in cauza moștenitorii reclamantului, M. V. si B. M., care au înțeles sa continue acțiunea inițiată de reclamantul M. I. a decedat la data de 20.03.2015.
La data de 13.10.2015, pârâta a depus concluzii scrise, prin care a solicitat să se dispună să i se permită accesul în apartamentul întreținutului, bunicul său M. I., în care acesta a locuit efectiv, în prezent decedat la 20.03.2015, apartament situat în Târgu – J., ., ., ., județul Gorj și, așa cum s-a stipulat în contractul de întreținere autentificat prin încheierea de autentificare nr. 1933/01.04.2002 la BNP T. I., să intre de fapt și de drept în stăpânirea bunului la decesul întreținutului și în deplina proprietate a apartamentului și bunurilor care se găsesc în acestea.
Pârâta a precizat că în prezent numiții M. V., M. M. și B. M. au acces în apartamentul bunicului M. I., obiect al contractului de întreținere și al litigiului pendinte, solicitând să se dispună înmânarea cheilor de la apartament și să-i fie predat apartamentul situat în Târgu – J., ., ., prin executor judecătoresc, astfel încât să-i permită accesul în apartament și să intre de fapt și de drept în stăpânirea bunului la decesul întreținutului, respectiv în deplină proprietate a apartamentului situat în Târgu – J., ., ., ., jud. Gorj, obiect al contractului de întreținere.
A anexat cererii extras de Carte funciară pentru informare eliberat de O.C.P.I. Gorj _ Biroul de cadastru și Publicitate Imobiliară Târgu – J..
La data de 21.10.2015, în conformitate cu disp. art 78 al. 2 C.p.c. instanța a dispus introducerea în cauza a celorlalți doi moștenitori P. I., H. M. B. N., în conf. cu art. 79 alin. 1 C.p.c., urmând a cita cei doi moștenitori, odată cu citația li se va comunica, încheierea prevăzută la art. 78 alin. 3, cererea de chemare în judecată, întâmpinarea, precum și înscrisurile anexate acestora, urmând să precizeze până la termenul următor excepțiile, dovezile și celelalte mijloace de apărare de care înțelege să se folosească.
La data de 17.11.2015, P. I., H. M. B. N., au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea acțiunii.
În drept, au invocat disp. art. 205 C.p.c.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța retine următoarele:
Contractul de întreținere este un contract nenumit de legislația in vigoare, permis de lege in virtutea principiului libertății convențiilor, obligația principala fiind cea de întreținere. Natura juridica a convenției încheiate de părți se desprinde din conținutul obligației principale stabilite de părți, respectiv obligația de întreținere.
La baza rezoluțiunii, reglementată de art. 1020 C. civ., stă ideea de scop (scopul principal urmărit de părți la data încheierii contractului - întreținerea), scopul fiind singurul în măsură să explice interdependenta obligațiilor născute dintr-un contract sinalagmatic. Ideea de scop trebuie privită dincolo de terenul formarii contractului, adică și în faza de executare a obligațiilor, pentru ca numai astfel se înțelege în ce sens neexecutarea de către o parte a obligațiilor sale lipsește de cauză obligația corelativă a celeilalte părți. De asemenea trebuie avută în vedere și vinovăția, atât ca o condiție generală a răspunderii contractuale cât și ca o condiție necesară în cazurile speciale de răspundere contractuală. Obligația de întreținere asumată de pârâtă trebuie înțeleasă și prin prisma art. 970 alin 2 coroborat cu disp. art. 981 C. civ. conform cărora: ,,convențiile obligă nu numai la ceea ce este expres într-însele, dar la toate urmările ce echitatea, obiceiul sau legea dă obligației, după natura sa” și “clauzele obișnuite . subînțeleg, deși nu sunt exprese într-însul”.
Aplicând aceste principii în concret prezentului litigiu, instanța constată că în anul 2002 între reclamant și pârâta P. L. L., s-a încheiat un contract de întreținere, în sensul celor mai sus arătate .
În esență, reclamantul M. I., bunicul matern al pârâtei P. L. L., solicită rezoluțiunea respectivului contract apreciind că, pârâta de nu și-au îndeplinit obligația asumată contractual, mai ales începând cu luna februarie 2013, pe fondul unor relații conflictuale cu mama paratei, P. I.- persoana care a prestat efectiv obligația de întreținere.
Față de cele afirmate de reclamant, pârâtele P. L. L. și P. I., fără să conteste existența în timp a unor relații încordate și uneori conflictuale, s-au apărat în sensul că și-au îndeplinit de la bun început și întocmai obligațiile asumate, prestând efectiv întreținerea către creditoriul acesteia.
În susținerea celor învederate instanței de către cele două părți, s-au administrat, interogatoriul părților, proba cu martori și proba cu înscrisuri.
Fiind evidentă existența unei relații conflictuale între părți, dincolo de poziția divergentă inerentă oricărui litigiu, relații conflictuale care uneori au escaladat și degenerat, instanța ținând cont și de acest aspect va analiza teleologic întregul material probator relevant pentru pronunțarea unei hotărâri în cauză.
Interogatoriul sau mărturisirea, este mijlocul de probă care provine chiar de la una dintre părțile în litigiu, fiind declarația prin care o parte recunoaște ca adevărat un fapt, această declarație determinând anumite consecințe juridice împotriva ei. Interogatoriul a fost luat pârâtei cât și reclamantului M. I. . Sub aspectul consecințelor juridice și implicit probator, interogatoriul luat pârâtei nu a confirmat susținerile reclamantului în sensul nesocotirii clauzelor contractuale de către aceasta.
În schimb, în interogatorului luat reclamantului, în partea sa relevantă sub aspect probator, adică atunci când este vorba de fapte personale ale acestuia, se afirmă (fila 95 vol. I la întrebarea cu numărul doi) că înțelegând că pârâta P. L. L. are o disponibilitate mai mică, fiind angajată, a fost de acord ca mama acesteia, P. I., să se ocupe de întreținerea sa, care îi ,, asigura hrana zilnica" în sensul ca ,, în locuința sa gătea feluri de mâncare din care mânca cat putea în momentele ulterioare gătirii, după care erau depozitate în frigiderul în care avea acces, mă ajuta cu medicamentele, nu a fost nevoie sa fiu dus la medici" .
Depozițiile celor doi martori audiați la solicitarea reclamantului, T. I. și M. E. G., în dovedirea situației de fapt pretinsă de acesta, nu au fost în măsură să ateste cele semnalate de reclamant, ba mai mult, martora M. E. G. afirmă că, fiind prietenă cu nepotul reclamantului de circa 7 ani, poate relata că,, reclamantul era îngrijit în sensul că i se asigura hrană nu numai de către mama paratei P. L. L., ci și de către ceilalți copii și nepoți", știind că,, mama pârâtei oferea hrană reclamantului".
De asemenea, depozițiile martorilor Șoitoman E. și Arambașa M. E., propuși de pârâta P. L. L., au relevat o cu totul altă stare a lucrurilor decât cea susținută de reclamant, în sensul că pârâtele P. L. L. și P. I. au acordat o atenție speciala reclamantului și s-au achitat corespunzător de obligația de întreținere, însă nu le-a mai fost permis accesul in locuință din primăvara anului 2013, fiind schimbat sistemul de închidere al ușii. Nu în cele din urmă, declarațiile martorilor coroborat cu înscrisurile depuse de pârâte constând în chitanțe, facturi, planse foto și alte documente în sprijinul constatării modernizării imobilului unde locuia reclamantul, raportat și la concluziile raportului de expertiza specialitatea construcții civile, întocmit de expert Dica P., conduc la concluzia că pârâtele P. L. L. și P. I. s-au interesat de asigurarea unor condiții locative îmbunătățite, fiind efectuate lucrări de renovare a apartamentului și achiziționate mai multe electrocasnice, însă refuzul reclamantului a dus la imposibilitatea efectuării unor lucrări de renovare și in dormitorul acestuia.
Față de toate aceste considerente, având în vedere că rezilierea contractului de întreținere se dispune numai dacă, din culpa debitorului, creditorul nu a primit întreținerea prevăzută în contract și având în vedere că în urma probatoriului administrat, instanța nu a ajuns la această concluzie, acțiunea formulata de M. I. si continuata de moștenitorii M. V. și B. M., va fi respinsă ca neîntemeiata.
Având in vedere soluția pronunțata pe cererea de chemare in judecată, instanța va respinge cererea reconvenționala formulata de parata-reclamanta I. (fostă P.) L. L., ca fiind rămasa fără obiect.
Cu privire la cheltuielile de judecata, instanța retine ca potrivit art. 453 alin.1 C.p.c., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată, motiv pentru care raportat la soluțiile pronunțate pe cererea de chemare în judecata și pe cererea reconvenționala, va respinge cererile privind plata cheltuielilor de judecata, ca neîntemeiate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul M. I. și continuată de moștenitorii M. V., domiciliat în Tg.J., ., ., ., B. M., domiciliată în Tg.J., ., jud. Gorj în contradictoriu cu pârâtele: I. (fostă P.) L. L., domiciliată în Tg.J., .. 9, ..1, ., H. M. B. N., domiciliată în Tg.J., ., ., P. I., domiciliată în Tg.J., ., ., jud. Gorj, ca neîntemeiata.
Respinge cererea reconvențională formulata de parata-reclamanta I. (fostă P.) L. L., ca fiind rămasa fără obiect.
Respinge cererile privind plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiate.
Cu apel în 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi 25.11.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
R.-M. T. L. V.
Red. M.R.T/ Tehnored. L.V.2 ex.
| ← Rezoluţiune contract. Sentința nr. 18/2015. Judecătoria CRAIOVA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 25/2015.... → |
|---|
