Plângere contravenţională. Sentința nr. 09/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 09/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 09-09-2015 în dosarul nr. 10088/2015
Dosar nr._ - plângere contravențională -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr._
Ședința publică de la 09 Septembrie 2015
Instanța constituită din:
Președinte ANIȘOARA G. –Judecător
Grefier V. G.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul D. I. M. și intimata Inspectoratul de Poliție al Județului D., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat P. M., pentru petent și martorul S. Ș. N., propus de petent, intimata fiind lipsă.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței că a fost executat mandatul de aducere emis pentru martor.
S-a audiat martorul prezent, sub prestare de jurământ, declarația acestuia fiind consemnată și depusă la dosarul cauzei.
Avocat P. M., pentru petent, a învederat instanței că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța, în temeiul art. 394 C.pr.civ. a declarat închise dezbaterile și a acordat cuvântul pe fondul cauzei.
Avocat P. M., pentru petent, a solicitat admiterea plângerii și anularea procesului verbal de contravenție, învederând că fapta nu este reală, întrucât petentul a trecut pe culoarea verde a semaforului electric așa cum rezultă din declarația martorului audiat, iar cu privire la celelalte două fapte i s-a dat avertisment, fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Deliberând asupra plângerii contravenționale de față, reține următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată la data de 16.12.2014, petentul D. I. M. a solicitat în contradictoriu cu intimatul I. D. Poliția Rutieră C. anularea procesului verbal . nr._ din 15.12.2014 întocmit de I. D., anularea punctelor amendă și restituirea permisului de conducere.
În fapt, la data de 15.12.2014 petentul se afla în trafic cu auto nr._, pe . Mun. C., către Centru, iar la intersecția cu . corespunzător cu semafoarele aflate în funcțiune, a traversat regulamentar.
După traversarea intersecției a fost oprit de către un agent constatator, care i-a solicitat actele la control, iar în urma verificărilor i s-a adus la cunoștință că a traversat intersecția pe culoarea roșie a semaforului electric, cu toate că acesta trecuse pe culoare verde, însă din cauza aglomerației a fost surprins de culoarea galben.
A mai precizat faptul că, agentul constatator a făcut mențiunea în procesul verbal (la rubrica alte mențiuni) că nu are obiecțiuni de făcut, însă nici măcar nu a fost întrebat dacă are sau nu obiecțiuni.
În dovedirea acțiunii a solicitat proba cu înscrisuri și proba testimonială.
În drept și-a întemeiat plângerea pe dispoz. OUG 195/2002.
Anexat plângerii a depus procesul verbal de contravenție original, împuternicire avocațială, chitanța privind plata taxei de timbru.
La data de 09.01.2015, intimatul I. D. a depus întâmpinare la plângerea contravențională formulată de petentul D. I. M. împotriva procesului verbal . nr._ din 15.12.2014, pe care o consideră ca neîntemeiată, solicitând ca instanța să constate că procesul verbal de contravenție este încheiat cu respectarea condițiilor de formă si de fond prevăzute de OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal a solicitat instanței de judecată să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului. În opinia sa, instanța de judecată nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate. Altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
A învederat faptul că, în cazul in care persoana propusa ca martor face parte din cele enumerate la art. 315, alin l. NCPC se opune la ascultarea acesteia.
Așadar, măsura dispusa de către agentul constatator este temeinica si legala, procesul verbal făcând deplina dovada a situației de fapt menționate in cuprinsul sau.
Referitor la procesul-verbal, consideră ca instanța de judecata trebuie sa-i recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având in vedere ca este întocmit de un agent al statului aflat in exercițiul funcțiunii.
Așadar, consideră că I.P.J.D. a dovedit vinovăția petentului și a înlăturat astfel caracterul inechitabil al procedurii de constatare a săvârșirii unei contravenții, despre care acesta face vorbire în cuprinsul cererii de chemare în judecată.
Mai mult decât atât, procesul-verbal de constatare si sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate si temeinicie, prezumție care, desi neconsacrata de legislative, este unanim acceptata, atat in doctrina de specialitate, cat si in practica instanțelor judecătorești.
Solicită să se constate că fapta pentru care petentul a fost sancționată contravențional a fost constatată personal de agentul constatator, astfel încât procesul verbal, care a fost legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie.
Din analiza procesului-verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16, alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, faptele săvârșite și data comiterii acestora și semnătura agentului constatator.
Fapta a fost constatată în mod direct de către agentul de poliție, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, competent să constate și să sancționeze contravenții.
Procesul verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului de poliție care l-a încheiat, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Potrivit art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, contravenția se constată printr-un proces verbal încheiat de persoane anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori. Pot fi agenți constatatori: primarii, ofițerii și subofițerii de poliție din cadrul M.A.I, special abilitați, persoanele împuternicite în acest scop de miniștri și alți conducători ai autorităților administrației publice centrale, de prefecți, președinți ai consiliilor județene, primari, de primarul general al municipiului București, precum și alte persoane prevăzute în actele normative cu caracter special.
Faptele constatate în mod direct de către agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
Simpla negare a petentului, în sensul că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității, nu poate răsturna prezumția de temeinicie și legalitate de care se bucură procesul verbal, atât timp cât acesta nu aduce probe, ori nu invocă împrejurări credibile.
Motivul pentru care procesele verbale prin care se constată și se sancționează contravențiile sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea în faptul că organul emitent (agentul, în această situație) consemnează exact faptele pe care le constată, fără alte adăugiri sau denaturări ale realității. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, în ipoteza menționării intenționate sau din neglijență a unor împrejurări nereale, agentul este expus unor posibile sancțiuni, de natură disciplinară sau chiar penală.
Curtea Europeană pentru apărarea drepturilor omului a constatat deja că orice sistem juridic cunoaște prezumțiile de fapt și de drept, Convenția nu le împiedică din principiu, dar în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag. In special, art. 6 alin. 2 cere statelor să includă aceste prezumții în limite rezonabile, luând în calcul gravitatea mizei și păstrând drepturile la apărare.
De asemenea, în doctrină s-a reținut, în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, că una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent.
Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul verbal, legal întocmit se va bucura de prezumția de temeinicie și instanța va porni în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul.
De altfel, Curtea face distincție între faptele constatate personal de către agentul constatator și cele care nu au fost constatate personal.
Având în vedere toate cele expuse mai sus, solicită să se constate faptul că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care în mod evident trebuie făcută de petent, și nicidecum de către agentul constatator.
Astfel, procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Solicită încuviințarea probei cu înscrisuri respectiv procesul verbal de contravenție aflat la dosarul cauzei, care are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției petentului.
In concluzie, solicită respingerea plângerii contravenționale formulate de petent ca neîntemeiată si, pe cale de consecință, menținerea actului sancționator ca temeinic si legal.
În temeiul art. 411 alin 1, pct (2) C.proc.civ., solicită judecarea cauzei și în lipsa reprezentantului instituției lor.
În scop probator, instanța a încuviințat pentru petent proba cu înscrisuri și proba testimonială, în cauză fiind audiat martorul S. Ș. N..
De asemenea, instanța a încuviințat pentru intimată proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/15.12.2014,întocmit de I. D. – BPR C. ,petentul a fost sancționat contravențional,reținându-se că în ziua de 15.12.2014, ora 12.05, . condus autoturismul marca Suzuki cu numărul_ pe . centru, iar la intersecția semaforizată cu . la întâlnirea culorii roșie a semaforului electric care funcționa. De asemenea, nu a purtat centura de siguranță.
În procesul verbal de contravenție petentul a menționat că nu are obiecții..
Conform art. 34 din O.G. nr.2/2001,instanța învestită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
Procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie,prezumție care,deși neconsacrată legislativ,este unanim acceptată. O astfel de prezumție nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție.
După cum a constatat Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în cauzele Salabiaku c. Franței, hotărârea din 07.10.1998 și A. c. României, hotărârea din 04.10.2007 ), prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie contravențională sau materie penală(cum este calificată,în unele situații, materia contravențională, prin raportare la CEDO), pentru dovedirea vinovăției făptuitorului. Trebuie însă îndeplinite două condiții:respectarea unor limite rezonabile,ținându-se cont de miza litigiului,și respectarea dreptului la apărare
În cauză, atât miza litigiului cât și posibilitatea petentului de a combate prezumția de legalitate și de temeinicie, îndreptățesc aplicarea acestei prezumții.
Cu privire la legalitatea procesului verbal, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art.16,17 din O.U.G. nr. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile obligatorii indicate de aceste texte legale.
Sub aspectul temeiniciei,analizând cuprinsul procesului verbal, instanța reține că petentul nu a dovedit că nu a săvârșit fapta reținută în sarcina sa. Astfel, petentul a solicitat proba cu martorul S. Ș. N., care a relatat că a văzut personal că petentul a trecut pe culoarea verde..
Instanța apreciază însă că, în speță, nu poate da relevanță maximă declarației unui martor față de cele reținute de agentul constatator; astfel, fapta a fost constatată în mod direct de către agentul constatator, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, competent să constate și să sancționeze contravenții. Așadar, fapta este constatată personal de agentul constatator și procesul verbal de contravenție se bucură de prezumția de temeinicie, respectiv prezumția că reflectă adevărul. Dacă petentul constata că agentul constatator a menționat în procesul verbal de contravenție o stare de fapt nereală se putea adresa organului superior agentului constatator pentru semnalarea situației, și eventual dovedirea susținerilor sale.
Astfel, instanța apreciază că doar prin declarația acestui martor, petentul nu face dovada contrară stării de fapt reținută și constatată personal de agentul constatator ; pentru a răsturna prezumția de temeinicie a procesului verbal de contravenție se impune un complex probatoriu .
În speță, instanța reține că petentul a săvârșit fapta reținută în sarcina sa întrucât nu a dovedit o altă stare de fapt decât cea reținută de agentul constatator.
Având în vedere aceste considerente, instanța va respinge plângerea, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul D. I. - M., cu domiciliul în ., ., jud. D., în contradictoriu cu intimata INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI D., cu sediul în C., ., jud. D..
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 09.09.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
Anișoara G. V. G.
Red. A.G.
Tehnored. VG
4 ex./21.09.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 09/2015. Judecătoria CRAIOVA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 24/2015.... → |
|---|
