Stabilire program vizitare minor. Sentința nr. 08/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 08/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 08-09-2015 în dosarul nr. 43297/215/2014
Dosar nr._ -legături personale cu minorul-
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA - JUDEȚUL D.
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică de la 08.09.2015
Președinte –A. M. V. - Judecător
Grefier- L.-A. C.
Pe rol, soluționarea acțiunii civile având ca obiect stabilire locuință minor, formulată de reclamantul T. D., în contradictoriu cu pârâta S. M..
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns av. R. J., pentru reclamant și pârâta, asistată de av. A. G..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de grefierul de ședință, după care,
Av. A. G., pentru pârâtă, învederează instanței că partea sa înțelege să renunțe la capătul de cerere privind restituirea alocației de stat încasate de reclamant, sens în care îi este luată o declarație scrisă, atașată la dosarul cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța declară încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul la dezbateri asupra fondului cauzei.
Av. R. J., pentru reclamant, solicită admiterea acțiunii, admiterea, în parte, a cererii reconvenționale, în sensul exercitării autorității părintești asupra minorei de către ambii părinți, cu cheltuieli de judecată.
Av. A. G., pentru pârâtă, solicită respingerea acțiunii, admiterea cererii reconvenționale, cu cheltuieli de judecată.
J U D E C A T A
Prin cererea înregistrată la data de 08.12.2014, sub numărul_/304/2012, pe rolul Judecătoriei C., reclamantul T. D. a chemat în judecată pe pârâta S. M., solicitând instanței ca, pe cale de ordonanță președințială, să dispună obligarea pârâtei la înapoierea minorei T. D. E., născută la data de 18.09.2007.
În motivare, s-a arătat că minora mai sus menționată este rezultată din relația de concubinaj a părților, în prezent, acestea fiind despărțite, urmare a plecării din domiciliul comun a pârâtei, împreuna cu minora, pe care a luat-o fără acordul său, deși aceasta era înscrisă la școală, înregistrând peste o sută de absențe, dispariția celor două fiind adusă la cunoștința Poliției de Frontieră care, printr-o adresă, i-au adus la cunoștință faptul că au fost luate măsurile legale cu privire la nepermiterea ieșirii din țară a copilului minor.
Reclamantul motivează măsura de față prin faptul că minorei i s-ar cauza o traumă psihică, urmare a separării bruște de tatăl său, la rându-i, fiindu-i păgubit, prin întârziere, dreptul de a menține relația cu fiica sa minoră, până la soluționarea în fond a litigiului.
În drept, cererea a fost întemeiată pe disp. art. 996-1001 Cpr.civ.
În scop probator, au fost depuse la dosar următoarele înscrisuri: certificat de naștere minoră, C.I. reclamant, adresă IPF.
La data de 09.12.2014, pârâta a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca inadmisibile, cu motivarea că reclamantul nu a făcut dovada existenței pe rolul instanței a unei cauze pe dreptul comun privind înapoierea minorei, pe fond, solicitând respingerea ca neîntemeiată a acțiunii, întrucât, cele menționare de reclamant în cererea sa nu corespund realității, părțile fiind despărțite de la vârsta de 1 an și câteva luni a minorei, urmare a comportamentului deviant al reclamantului, acesta fiind o persoana cu afecțiuni psihice, fiind internat la Spitalul de psihiatrie din Poiana M., manifestându-se extrem de violent la adresa sa, comportament care se răsfrângea și asupra minorei, în anumite situații, amenințând chiar cu sinuciderea, într-o împrejurare, intenționând să se arunce cu minora de la etajul blocului în care părțile locuiau, fiind necesară intervenția forțelor de ordine.
Mai precizează pârâta că, pentru a se proteja pe ea și minoră de bătăile, scandalurile și atitudinea violentă a pârâtului, a decis să locuiască cu chirie, într-un imobil din C. a căruia adresă nu dorește să o indice, de teama de a nu fi urmărită de reclamant.
La data de 09.01.2015, reclamantul a depus o precizare la acțiune, solicitând, pe dreptul comun, încuviințarea legăturilor personale cu minora, astfel: în prima și ultima săptămână a fiecărei luni, de vinerea, ora 18, până duminica, ora 16, prima săptămână din vacanța de iarnă și luna august din vacanța de vară.
La data de 03.03.2015, pârâta a depus cerere reconvențională, solicitând stabilirea locuinței minorei în cauză la mamă, exercitarea, în mod exclusiv a autorității părintești asupra minorei și obligarea reclamantului la restituirea alocației de stat cuvenite minorei și încasate de acesta.
A depus la dosar, în copie: acte bancare, adeverință școlară a minorei.
În suplimentarea probatoriilor, instanța a încuviințat, la cererea părților, proba testimonială cu câte doi martori, de fiecare, anchete psihosociale la domiciliile acestora, iar, la solicitarea pârâtei, a dispus emiterea unor adrese către Spitalul de Psihiatrie Poiana M., pentru a se comunica dacă reclamantul a fost internat în această instituție spitalicească și, în caz afirmativ, de câte ori și pentru ce diagnostic și, respectiv, către Poliția municipiului Calafat, pentru a se comunica dacă reclamantul a fost sancționat contravențional și, dacă da, pentru ce faptă.
Cu adresa nr. 2537/24.03.2015 Primăria Calafat-Serviciul Autoritate Tutelară a înaintat instanței ancheta psihosocială efectuată la domiciliul reclamantului, iar, cu adresa nr._/2015 Primăria C.-Serviciul Autoritate Tutelară a înaintat ancheta psihosocială efectuată la domiciliul pârâtei.
De asemenea, cu adresa nr._/2015 Poliția municipiului C., Secția 4 a înaintat răspunsul la adresa instanței, la care au fost atașate procesele verbale de sancționare a părților, iar cu adresa nr. 2345/2015 a fost înaintat răspunsul Spitalului de Psihiatrie Poiana M..
Martorii audiați în cauză au fost Cheiță M. și G. S., pentru reclamant, iar pentru pârâtă, Ș. V. și B. R. V..
La solicitarea pârâtei, a fost luat și un interogatoriu reclamantului.
În conformitate cu disp. art. 264 C.civ., coroborate cu art. 144 ind. 1 C.pr.civ., instanța a procedat și la audierea minorei părților, aceasta exprimându-și refuzul de a realiza legătura cu tatăl său, dat fiind faptul că este o persoană agresivă, temându-se de el, arătând că dorește să locuiască cu mama sa.
La termenul de azi, pârâta a învederat instanței că renunță la capătul de cerere privind restituirea alocației de stat încasate de reclamant, sens în care i s-a luat o declarație scrisă.
Analizând cererile de față, instanța constată următoarele:
Minora T. D. E., născută la data de 18.09.2007 este rezultată din concubinajul părților.
La momentul actual, părțile sunt despărțite, așa cum rezultă din probele administrate în cauză, minora aflându-se în grija mamei, care potrivit celor reținute în ancheta psihosocială efectuată la domiciliul acesteia, dispune de condițiile materiale necesare dezvoltării armonioase a minorei.
După despărțire, tatăl minorei, în speță reclamantul, locuiește împreună cu mama sa într-un imobil care nu este dotat cu mijloace de încălzire, fiind și debranșat de la rețeaua electrică, potrivit celor reținute în ancheta psihosocială efectuată la domiciliul acestuia.
Martora G. S., audiată din partea reclamantului a relatat că, până la despărțire, tatăl s-a comportat bine față de copil, implicându-se în procesul de creștere al acestuia, după despărțire, pârâta cenzurându-i legăturile cu minora, fără să cunoască motivul, infirmând faptul că reclamantul ar avea probleme de sănătate, iar martora Cheiță M., a relatat că nu cunoaște niciun aspect legat de viața intimă a părților și nici de relațiile dintre părți și minoră.
Martorii audiați din partea pârâtei au arătat că, după despărțire, reclamantul nu s-a implicat sub niciun aspect în procesul de creștere al minorei, de altfel, manifestând o atitudine de indiferență și până la despărțire, refuzând a se angaja în muncă, neparticipând financiar la asigurarea celor necesare traiului zilnic al familiei sale, la vârsta de 2 ani ai minorei intenționând chiar să o arunce de pe geamul apartamentului în care părțile locuiau, cu acea ocazie, fiind chemată și poliția, minora manifestând un sentiment de teamă față de tatăl său, refuzând să stea în preajma acestuia.
S-a mai relatat de martorii pârâtei că între părți nu se poate realiza o comunicare în problemele ce o privesc pe minoră, tocmai datorită caracterului agresiv al reclamantului, acesta având și afecțiuni psihice, fiind internat de mai multe ori la Spitalul de Psihiatrie din Poiana M..
În ce o privește pe pârâtă, martorii au relatat că aceasta s-a implicat și se implică activ în creșterea minorei, manifestând un comportament responsabil și grijuliu față de ea, atitudinea mamei față de copil fiind una exemplară, potrivit afirmației martorei B. R. V..
Din răspunsul la adresa dispusă către Spitalul de Psihiatrie Poiana M. a reieșit că reclamantul a suferit un număr de 8 internări în această unitate spitalicească cu diagnosticele "stare de ebrietate, tentativă de suicid" și "tulburare organică de personalitate de tip instabil emoțional".
Din cuprinsul proceselor verbale de contravenție înaintate la dosar de Secția 4 Poliție C. a reieșit că părțile au fost amendate, fiecare, o singură dată, pentru tulburarea liniștii în blocul în care au locuit împreună.
În raport de cele reținute din probe, instanța apreciază că cererea formulată de reclamant, așa cum a fost modificată ulterior, este neîntemeiată, datorită afecțiunilor psihice de care acesta suferă, prezentând un comportament instabil și violent, de natură a periclita siguranța minorei, de altfel, aceasta manifestând sentimente de temere în prezența tatălui, neputându-se realiza contacte de natură a influența pozitiv evoluția relațiilor dintre cei doi și dezvoltarea armonioasă a minorei.
Tocmai în lumina considerentelor arătate, instanța apreciază că solicitarea pârâtei de a se stabili locuința minorei la ea este întemeiată, mama putând oferi minorei sprijinul și afecțiunea necesară, precum și un climat de liniște și protecție familială, beneficiind și de condițiile materiale necesare satisfacerii nevoilor zilnice ale minorei.
Având în vedere circumstanțele cauzei, instanța, raportat la dispozițiile art. 31 alin. 25 din Legea 272/2004 va dispune ca autoritatea părintească asupra minorei în cauză să se exercite, exclusiv, de mama pârâtă.
Instanța va lua act că pârâta a renunțat la capătul de cerere în pretenții privind alocația de stat pentru minoră, pretinsă a fi încasată de pârât.
În temeiul art. 453 C.p.c., instanța va obliga pe reclamant la plata către pârâtă a sumei de 2040 lei, reprezentând cheltuieli de judecată efectuate de aceasta.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea precizată formulată de reclamantul T. D., CNP_, cu domiciliul în Calafat, ., ..1, ., jud. D., în contradictoriu cu pârâta S. M., CNP_, cu domiciliul în C., .. D 26 b, ., ..
Admite cererea reconvențională precizată.
Dispune ca locuința minorei T. D.-E., născută la data de 18.09.2007 să fie stabilită la mamă.
Dispune ca autoritatea părintească asupra minorei să se exercite exclusiv de mama pârâtă.
Ia act că pârâta a renunțat la capătul de cerere în pretenții privind alocația de stat pentru minoră pretinsă a fi încasată de pârât.
Obligă pe reclamant la plata către pârâtă a sumei de 2040 lei, reprezentând cheltuieli de judecată efectuate de aceasta.
Cu apel, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 8 septembrie 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. M. V. L.-A. C.
| ← Ordin de protecţie. Sentința nr. 10/2015. Judecătoria CRAIOVA | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 6783/2015.... → |
|---|
