Fond funciar. Sentința nr. 578/2014. Judecătoria CURTEA DE ARGEŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 578/2014 pronunțată de Judecătoria CURTEA DE ARGEŞ la data de 04-06-2014 în dosarul nr. 634/216/2014
Dosar nr._ Operator prelucrare date cu caracter personal nr. 5012
Fond funciar
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CURTEA DE ARGEȘ
COMPLET SPECIALIZAT CAUZE DE FOND FUNCIAR
SENTINȚĂ CIVILĂ NR. 578
Ședința publică de la 4 iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: E. T.
Grefier: C. G.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul T. M. și pe pârât C. L. DE FOND FUNCIAR CURTEA DE ARGEȘ reprezentată prin președinte N. D., în calitate de primar, având ca obiect fond funciar-cerere de repunere în termen.
Fondul cauzei a fost dezbătut prin ședința publică din data de 28 mai 2014, iar susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Deliberând asupra acțiunii civile de față, constată:
Prin cererea înregistrată sub nr._ din 18.02.2014 reclamantul T. M. a solicitat repunerea sa în termenul de a se adresa cu cerere de reconstituire a dreptului de proprietate Comisiei Locale de Fond Funciar Curtea de Argeș, în numele autorilor săi N. Turcilă și T. M., care au avut calitatea de moșneni în cadrul Obștii Moșnenilor Argeșeni din Curtea de Argeș nedivizată, deținând un număr de 200 de puncte la pozițiile 156 și 215, urmând ca din suprafața ce a constituit averea obștii să i se atribuie suprafața de teren moștenită.
În motivarea cererii s-a arătat că, în conformitate cu anexa 39 din H.G. nr. 890/2005, membrii Obștii Moșnenilor Argeșeni au mandatat un reprezentant ales în persoana domnului vicepreședinte V. V. să formuleze cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 2020,14 ha reprezentând averea obștii în care reclamanta, în calitate de moștenitoare a autorului său, avea un număr de 100 puncte. După o judecată începută în anul 2006 Tribunalul Argeș, prin decizia nr. 2662/20.11.2013 pronunțată în dosarul nr._, a considerat că cererea formulată de persoana pe care o mandataseră membrii obștii să solicite dreptul de proprietate este nelegală, deoarece reconstituirea trebuie solicitată prin cerere separată de fiecare moșnean în parte, obștea nefiind altceva decât administratorul acestei suprafețe de teren. Reclamantul a luat cunoștință de decizia tribunalului în data de 02.02.2014, apreciind că acesta este momentul de la care i s-a născut dreptul de a solicita repunerea în termen în vederea reconstituirii dreptului de proprietate.
La cererea de chemare în judecată au fost anexate documente de proprietate, iar la data de 01.04.2014 pârâta C. L. de Fond Funciar Curtea de Argeș reprezentată de președinte primar N. D. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, iar pe fond și în subsidiar a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
În susținerea excepției, pârâta a arătat că reclamantul T. M. nu a făcut dovada calității de moștenitor al autorilor N. Turcilă și T. M., deoarece din actele de stare civilă depuse de acesta la dosar nu rezultă vreo astfel de calitate, situație în care cererea urmează să fie respinsă ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă. Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea cererii motivându-se, în esență, că reclamanta nu a făcut dovada unor împrejurări de fapt care au reprezentat o piedică la depunerea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate în termenul prevăzut de lege. S-a mai susținut că termenul de 30 de zile menționat în art. 2522 alin. 2 cod civil curge de la data pronunțării deciziei tribunalului, respectiv de la 20.11.2013 astfel încât a fost cu mult depășit. În situația în care se apreciază că este vorba de un termen de decădere, căruia nu îi sunt aplicabile dispozițiile referitoare la prescripția extinctivă urmează a se face aplicarea dispozițiilor art. 186 Cod procedură civilă, în acest caz fiind vorba de un termen de cel mult 15 zile. În aceste condiții, pârâta susține că reclamanta avea sarcina de a dovedi existența motivelor temeinic justificate care au împiedicat-o să formuleze cererea de reconstituire a dreptului de proprietate până la data de 30.11.2005 inclusiv, așa cum prevedea art. III din titlul VI al Legii nr. 247/2005 modificată prin O.U.G. nr. 127/2005. În ședința din 28.05.2014, instanța a unit cu fondul cauzei excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului invocată de pârâtă prin întâmpinare.
Analizând cererea reclamantului prin prisma excepției lipsei calității procesuale active invocată de pârâtă prin întâmpinare, instanța reține următoarele:
Ca definiție doctrinară, calitatea procesuală activă presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat. În cazul situațiilor juridice pentru a căror realizare calea justiției este obligatorie, calitatea procesuală activă aparține celui care se poate prevala de acest interes. În speța dedusă judecății având ca obiect cerere de repunere în termenul de a formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, instanța nu are de analizat vocația și dreptul părții solicitante la reconstituirea dreptului de proprietate, ci trebuie doar să analizeze dacă sunt îndeplinite condițiile legale care să permită aplicarea instituției repunerii în termen. Analizarea condițiilor pe care solicitantul trebuie să le îndeplinească pentru a i se reconstitui dreptul de proprietate, în calitate de moștenitor al autorilor N. Turcilă și T. M., excede cadrului procesual de față astfel încât excepția invocată de pârâtă se va respinge.
Cu privire la fondul cererii reclamantei, instanța reține:
Potrivit dispozițiilor art. 33 alin. 1 din Legea nr. 1/2000 cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile forestiere se putea formula până la data de 30.11.2005, art. 9 alin. 3 din Legea nr. 18/1991 prevăzând că în cazul nedepunerii acestei cereri în termenul prevăzut de lege, partea interesată este decăzută din termen.
Practica judiciară a stabilit cu majoritate că termenul pentru depunerea cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor este un termen de decădere, iar nu un termen de prescripție nefiindu-i astfel aplicabile dispozițiile referitoare la prescripție și nefiind astfel susceptibil de întrerupere sau suspendare.
Prin neformularea cererii de reconstituire în interiorul acestui termen de decădere (în speță până la 30.11.2005), partea pierde însuși dreptul său subiectiv civil la reconstituirea, în condițiile legii, a dreptului de proprietate, acest termen reprezentând așadar un termen de decădere materială. Întrucât legea nu reglementează, ca instituție, termenele de decădere materială, urmează a fi aplicate prin analogie dispozițiile legale cele mai apropiate, acestea regăsindu-se în prevederile art. 184-186 Cod procedură civilă care reglementează decăderea procesuală.
În aplicarea acestor dispoziții, se apreciază că decăderea se răsfrânge asupra drepturilor neexercitate în termen, indiferent de caracterul și natura termenelor legale. Astfel, nerespectarea termenelor imperative determină decăderea, adică stingerea dreptului neexercitat înăuntrul lor. Pentru a înlătura incidența reglementării evocate în precedent, reclamanta are sarcina de a dovedi existența unor motive temeinic justificate, de natură a împiedica formularea unei cereri privind reconstituirea dreptului de proprietate în termenul prevăzut de lege. Noțiunea de „motive temeinic justificate” a fost interpretată în literatura de specialitate ca având în vedere acele împrejurări care, fără a avea gravitatea forței majore, sunt exclusive de culpă, fiind piedici relative, iar nu absolute.
Din probele administrate în cauză nu reiese însă existența unor astfel de motive temeinic justificate, exclusive de culpă, dimpotrivă se reține că reclamantul T. M. a cunoscut că trebuie să formuleze cerere de reconstituire a dreptului de proprietate încă de la momentul în care a mandatat o altă persoană să facă acest lucru în calitate de reprezentant al obștii. Pe de altă parte, împrejurarea că instanța de control judiciar s-a pronunțat definitiv cu privire la un litigiu al obștii, respectiv prin decizia civilă nr. 2662/20.11.2013 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr._, nu poate constitui un motiv temeinic justificat care să-l fi împiedicat pe reclamant să formuleze, în termenul legal, cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, deoarece termenul de depunere a cererilor a fost stabilit de lege ca fiind 30.11.2005, nefiind condiționat de existența vreunui litigiu pe rolul instanțelor judecătorești.
În final, reținând că pronunțarea deciziei menționate anterior nu constituie un motiv temeinic care să justifice solicitarea reclamantului T. M. de repunere în termenul de a formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, cererea acestuia este neîntemeiată urmând a fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, invocată de pârâta C. L. de Fond Funciar Curtea de Argeș.
Respinge ca neîntemeiată cererea reclamantului T. M., CNP_, domiciliat în Curtea de Argeș, ., județul Argeș, în contradictoriu cu pârâta C. L. de Fond Funciar Curtea de Argeș, cu sediul în Curtea de Argeș, ., județul Argeș.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Curtea de Argeș.
Pronunțată azi, 04 iunie 2014, în ședință publică.
PREȘEDINTE, GREFIER,
E. T. C. G.
Red.E.T./D.A
4ex.
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 160/2014. Judecătoria... | Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... → |
|---|
