Obligaţie de a face. Sentința nr. 1652/2015. Judecătoria DETA

Sentința nr. 1652/2015 pronunțată de Judecătoria DETA la data de 17-12-2015 în dosarul nr. 1652/2015

Acesta nu este document finalizat

Cod ECLI

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA D., JUDEȚUL T.

.

operator de date cu caracter personal nr. 5271

prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2007

Dosar nr._

SENTINȚA CIVILĂ NR. 1652

Ședința publică din data de 17 decembrie 2015

Completul compus din

Președinte A. P. M.

Grefier F. V.

Pe rol se află acțiunii civile formulată de reclamanta F. R. în contradictoriu cu pârâtele S.C. „E. DISTIBUȚIE BANAT” S.A. și . Primar, având ca obiect obligația de a face.

La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care, învederează faptul că la dosar s-a depus prin serviciul registratură, la data de 16.12.2015, de către avocat A. A., apărătorul pârâtei . Primar, o cerere de amânare, la data de 17.12.2015, de către reclamantă, o cerere de amânare.

Instanța pune în discuție excepția necompetenței materiale a Judecătoriei D. în soluționarea cauzei, invocată de pârâta S.C. „E. DISTIBUȚIE BANAT” S.A. prin întâmpinare.

Având în vedere excepția invocată, instanța reține cauza în pronunțare.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ la data de 07.09.2015, reclamanta F. R. în contradictoriu cu pârâtele S.C. „E. DISTIBUȚIE BANAT” S.A. și . Primar, a solicitat obligarea pârâtei S.C. „E. DISTIBUȚIE BANAT” S.A. la branșarea /conectarea sa șa rețeaua de energie electrică prin montarea unui contor individual independent de energie electrică; obligarea pârâtei . Primar la plata contravalorii costurilor de branșament și a controlului individual independent de energie electrică care urmează a fi montat de reprezentanții S.C. „E. DISTIBUȚIE BANAT” S.A. ; obligarea în solidar a pârâtelor la plata tuturor cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta, a arătat că inițial a locuit în apartamentul nr. 1 al casei situate în J. M., nr. 292, în calitate de chiriașă, între anii 1993-2006, în 2006 a decis să cumpere . respective, proprietatea Comunei J. M., în . calitate de chiriaș, numitul B. Ș..

S-a menționat că între anii 1993-1995 a existat un singur contor de energie electrică chiar dacă era apartamentat în două apartamente distincte cu doi chiriași diferiți, plata energiei electrice consumate se achita pe din două.

În anul 1995 a solicitat S.C. FRE Timișoara să i se monteze un subcontor care să înregistreze doar energia consumată de ea, deoarece pe vremea cât era chiriașă avea un subcontor care nu mai funcționează, acesta fiind smuls din perete de către fiica numitului B. Ș., respectiv B. F. după ce, reclamanta a plecat în Italia, iar la întoarcere numitul B. Ș. nu a vrut să achita partea s-a de curent, reclamanta chemând la fața locului Poliția J. M., aceștia stabilind că până Primăria Comunei J. M. va monta un contor pentru B. Ș., consumul de electricitate să fie împărțit pe din două, cu toate că numitul B. Ș. are mai multe aparate consumatoare de energie electrică și în imobilul său locuiesc mai multe persoane.

Reclamanta a mai precizat faptul că de la mijlocul lunii iulie și până în prezent ea stă fără curent electric, nu are cu ce să se ilumineze, nu are cu ce să își spele rufele, să le calce, să își păstreze alimentele, trăind la lumânare ca în perioada Evului Mediu, cu toate că la data de 09.03.2015 i-a fost încheiat un contract de furnizare a energiei electrice.

În probațiune a înțeles să se folosească de proba cu interogatoriul pârâtelor, probe testimonială cu martori, proba cu înscrisuri, planșe foto și de orice alte mijloace de probă a cărui utilitate ar reieși din cuprinsul dezbaterilor.

Alăturat cererii de chemare în judecată atașat cartea de identitate a reclamantei, împuternicire avocațială și un set de înscrisuri.

La data de 22.09.2015 reclamanta a depus la dosar taxa judiciară de timbru în cuantum de 40 lei.

La data de 23.10.2015 pârâta S.C. „E. DISTIBUȚIE BANAT” S.A. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii formulată de către reclamantă în contradictoriu cu pârâta S.C. „E. DISTIBUȚIE BANAT” S.A.

Pârâta S.C. „E. DISTIBUȚIE BANAT” S.A. a invocat excepția lipsei competenței materiale a Judecătoriei D., învederând dispozițiile art. 8 și art. 10 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

A invocat excepția lipsei competenței teritoriale a Judecătoriei D., solicitând a se reține faptul că prin raportare la dispozițiile art. 107 Cod procedură civilă coroborate cu art. 109 Cod procedură civilă, competența din punct de vedere teritorial revine instanței unde pârâta S.C. „E. DISTIBUȚIE BANAT” S.A. își are sediul.

S-a mai invocat excepția inadmisibilității promovării cererii de chemare în judecată din perspective neîndeplinirii procedurii prealabile, reclamanta având obligația de a parcurge procedura prealabilă stabilită de legea specială.

Alăturat întâmpinării a fost atașat un set de înscrisuri.

Analizând actele si lucrările dosarului sub aspectul excepției invocate, instanța retine următoarele:

Având în vedere prevederile art.131alin 1 din codul de procedură civilă potrivit cărora la prima zi de înfățișare judecătorul este obligat din oficiu să verifice și să stabilească competența și să pună în discuție competența acesteia,instanța fiind obligată să stabilească instanța competentă ori, dacă este cazul, un alt organ cu activitate jurisdicțională competent”, precum și dispozițiile art.129 pct.2 cod proc. civ conform cărora „ necompetența este de ordine publică atunci când pricina este de competența unei instanțe de alt grad

Instanța, verificând competența de soluționare a cauzei raportat la excepția invocată din oficiu precum și la textele legale citate mai sus ,constată următoarele:

Examinând acțiunea prin prisma actelor de la dosar se reține că prin prezenta acțiune reclamanta F. R. a solicitat instanței obligarea pârâtei . SA la branșarea imobilului său la rețeaua de energie electrică precum și obligarea pârâtei . plata cheltuielilor de branșare, motivând că s-a adresat la data de 17.08.2015 pârâtei EDB cu o cerere de branșare în acest sens .

Pârâta . SA are calitatea de deținătoare de licență de distribuție a energiei electrice, fiind operator de rețea electrică de interes public, conform Legii nr. 123/1012 ,iar conform noțiunilor utilizate în Ordinul ANRE nr. 59/2013 pentru aprobarea Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la rețelele electrice de interes public, pârâta este o autoritate publică asimilată, în sensul art. 2 alin. (1) lit. b) teza finală din Legea nr. 554/2004. Astfel că, litigiul pendinte este supus normelor de competență cuprinse în art. 10 din Legea nr. 554/2004.

Având în vedere dispozițiile art. 8 din Legea nr. 554/2004: (1) Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim, iar din coroborarea dispozițiilor art. 94 și 95 NCPC rezultă că Tribunalul este instanță de drept comun în ceea ce privește judecata în primă instanță, în sensul că, ori de câte ori legiuitorul nu prevede instanța competentă a soluționa o anumită cerere, aceasta va fi judecată în primă instanță de către Tribunal. Această competență rezultă din atribuirea către Tribunal, spre soluționare în primă instanță a tuturor cererilor care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe.

În ceea ce privește cererea accesorie prin care reclamanta solicită obligarea pârâtei . plata cheltuielilor de branșare, instanța va avea în vedere dispozițiile art. 123 din NCPC conform cărora cererile accesorii.. se judecă de instanța competentă pentru cererea principală.

În această situație, conform dispozițiilor legale anterior enunțate, competența soluționării cererii reclamantei aparține în primă instanță Tribunalului T. –Secția de contencios administrativ și fiscal.

Față de cele de mai sus, în baza art.132 C.pr.civ. raportat la art. 10 alin. 1 din Legea 554/2004, instanța va admite excepția necompetenței materiale a Judecătoriei D., urmând ca soluționarea cauzei să fie declinată în favoarea Tribunalului T.-Secția contencios administrativ.

Pentru aceste motive,

În numele legii

HOTĂRĂȘTE

Admite exceptia necompetenței materiale a Judecătoriei D..

Declină competența de soluționare a acțiunii formulată de către reclamanta F. R. având CNP_, cu domiciliul procedural ales în Timișoara, .. 6, scara A, . la Cabinet de Avocat B. C. F., în contradictoriu cu pârâtele S.C. „E. DISTIBUȚIE BANAT” S.A. având CUI R., nr. ORC J_, cu sediul în Timișoara, .-5, județul T., și . Primar cu sediul în J. M., ., județul T., având ca obiect obligație de face și pretenții în favoarea Tribunalului T. - Secția de contencios administrativ.

Definitivă.

Pronuntata in sedinta publica din 17 decembrie 2015.

Președinte Grefier

A. P. M. F. V.

Redactat APM 18.12.2015

Tehnoredactat FV 28.12.2015

5 exemplare ( 3

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Sentința nr. 1652/2015. Judecătoria DETA