Uzucapiune. Sentința nr. 4087/2013. Judecătoria DEVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4087/2013 pronunțată de Judecătoria DEVA la data de 08-10-2013 în dosarul nr. 575/221/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA D., JUDEȚUL HUNEDOARA
D., .. 35
Tel:0254_/ Fax: 0254_ /e-mail_
operator de date cu caracter personal nr. 4259
prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4087/2013
Ședința publică din: 08.10.2013
Instanța constituită din:
P.: A. E. B.
GREFIER: G. O.
Pe rol se află pronunțarea cauzei civile formulată de reclamantul I. M. C. în contradictoriu cu pârâții I. L., J. B., C. P., J. S. și ., având ca obiect uzucapiune.
Dezbaterile și susținerile în fond au avut loc în ședința publică din data de 01.10.2013, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 260 (1) C.proc.civ., a amânat pronunțarea cauzei la data de 08.10.2013.
INSTANȚA
Deliberând constată:
Asupra acțiunii civile de față:
Prin cererea de chemare în judecată formulată și înregistrată la această instanță sub nr._ din data de 28.01.2013, reclamantul I. M. C., domiciliat în D., . a solicitat în contradictoriu cu pârâții I. L., J. B., C. P. și J. S., toți cu domiciliul necunoscut, citați prin afișare la ușa instanței, și ., cu sediul în ., în calitate de succesibil al proprietarilor tabulari, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că, prin joncțiunea posesiei sale cu cea a antecesorilor săi, a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra terenului în suprafață tabulară de 3478 mp înscris în CF_ Vorța, nr. CF vechi 457, nr. top 163-165, reprezentând teren intravilan de sub A1, casă de lemn de sub A1.1 și casa de lemn de sub A1.2, și să se dispună efectuarea cuvenitelor mențiuni în evidențele de carte funciară.
În motivarea cererii, în esență, reclamantul a arătat că terenul în litigiu a fost folosit neîntrerupt, în mod pașnic, public și sub nume de proprietar de către bunicii săi H. Asinefta și H. A., încă de prin anii 1945-1946, iar după decesul bunicilor săi, a intrat în posesia imobilului, l-a întreținut, a lucrat terenul, a cosit fânul și crește mai multe familii de albine în stupii depozitați în grădină. Mai arată că imobilul este bine delimitat de un pârâu, de un drum și de o haldă de steril a fostei mine Vorța, și că nimeni nu a ridicat vreo pretenție cu privire la imobil și nici nu i-a tulburat folosința acestuia. Consideră că în speță sunt incidente dispozițiile Codului civil român față de împrejurarea că posesia a început între anii 1943-1946, iar în privința proprietarilor tabulari arată că, întrucât nu se cunoaște data decesului lor, aceștia sunt prezumați în viață.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1846, 1847 Cod civil.
În probațiune, reclamanții au anexat cererii extras de carte funciară.
Pârâții, legal citați, nu au formulat întâmpinare.
Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată cu suma de 178 lei taxă judiciară de timbru.
În cauză au fost încuviințate și s-au administrat probe cu înscrisuri, fiind comunicate adresa nr. 125/28.01.2013 a Comunei Vorța și, de către OCPI, actele care au strat la baza intabulării drepturilor de proprietate din cartea funciară în care este înscris terenul uzucapat; au fost audiați martorii C. O. și N. Nicușor; și s-a efectuat raportul de expertiză judiciară de către expert tehnic F. C..
Analizând acțiunea civilă de față, prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate și a apărărilor formulate, instanța reține următoarele:
Terenul în litigiu asupra căruia se solicită a se constata dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune a fost identificat de expert, astfel cum rezultă din raportul de expertiză tehnică judiciară (f. 56-64) ca fiind situat în intravilanul localității Vorța, cu categoria de folosință „curți, construcții și fânaț”, fiind împrejmuit doar în partea nordică și vestică, și având ca vecini faptici pe următorii: la nord – A. G.; la est – halda de steril; la sud – drum sătesc situat pe albia unui pârâu cu ape pluviale; la vest – drum sătesc. Se reține în același raport că pe teren este amplasată o casă veche cu pereți de lemn, acoperită cu țiglă, cu suprafața la sol de 49,5mp.
Imobilul a fost identificat de expert ca fiind intabulat în CF_ Vorța, provenită din conversia de pe hârtie a CF 457 Vorța, cu nr. topo 163-165, având o suprafață tabulară de 3478 mp, și real măsurată de 2978 mp, teren delimitat pe planșa grafică, anexă la raportul de expertiză, prin punctele topografice 1-3-5-6-7-9-10-12-14-16-18-19-20-21-35-36-38-40-2-1.
Conform cărții funciare, proprietarii tabulari ai imobilului sunt I. L., cu cotă de 2/6 dobândită prin moștenire în 1912; J. B., cu donație în 1919 și C. P., cumpărare în 1921, împreună cu cota de 1/6 parte; Cramazan P. și soția sa J. S., împreună cu cota de 3/6 dobândită prin cumpărare în 1936.
În privința acestor persoane, prin adresa nr. 125/28.01.2013, Primăria Comunei Vorța a comunicat faptul că numitul C. P. a decedat în 1977; despre soția acestuia se cunoaște faptul că este decedată, fără să se cunoască moștenitorii acestora; iar, despre ceilalți doi proprietari, s-a comunicat faptul că aceștia nu sunt cunoscuți în . au fost găsite date despre aceștia sau moștenitorii lor în arhivele primăriei. Prin aceeași adresă se comunică faptul că terenul înscris în CF_ Vorța nu a făcut obiectul legilor fondului funciar și nici obiectul colectivizării, întrucât în comună nu a ființat CAP.
Din declarațiile martorilor C. O. și N. Nicușor (f.41 și 42), rezultă că terenul a fost folosit de antecesorii reclamantului și ulterior de către aceasta, că reclamantul este cunoscut drept proprietar al terenului și că nu există alte persoane care să pretindă drepturi asupra terenului. De asemenea, ambii martori au confirmat existența pe teren a unei construcții de lemn.
Prin uzucapiune se înțelege acel mod de dobândire a dreptului de proprietate și a altor drepturi reale principale, în privința unui lucru prin posedarea neîntreruptă a acelui lucru în intervalul de timp prevăzut de lege, sau, altfel spus, nașterea dreptului de proprietate ori a altui drept real asupra unui bun imobil prin posedarea lui de către o persoană în condițiile și în termenul prevăzut de lege.
În sistemul de publicitate al cărților funciare existent în Transilvania, Banat și Bucovina (părți ale României care s-au aflat sub stăpânirea Austro-Ungariei), problema uzucapiunii a fost reglementată în mod diferit în timp. În aceste teritorii, uzucapiunea a fost reglementată prin legile maghiare și Codul Civil Austriac care cereau o posesie de 32 de ani, respectiv una de 30 de ani în condițiile specifice de reglementare.
La data de 22 iunie 1943, prin Legea nr. 389/1943 a fost extinsă legislația română (Codul Civil Român) în Ardealul de Sud, fiind scoase din vigoare legile maghiare și Codul Civil Austriac. Legislația română a fost extinsă și în Ardealul de Nord prin Legea nr. 260/1945 ca urmare a revenirii acestuia la Patria-mamă. De la data extinderii legislației române în Ardeal (1943 și respectiv 1945), uzucapiunea a fost reglementată potrivit Codului Civil Român, aplicându-se reglementările prevăzute în Cartea a III-a, titlul XX. La data de 12 iulie 1947, prin Legea nr. 241/1947, a fost pusă în aplicare Legea 115/1938 pentru unificarea dispozițiilor privitoare la cărțile funciare, fiind scoase din vigoare toate reglementările anterioare referitoare la uzucapiune. În materie de uzucapiune, Legea 115/1938 prevede în mod expres că dispozițiunile ei în materie se aplică numai uzucapiunilor începute sub imperiul ei, deoarece potrivit art. 6 alin 2 din Legea 241/1947 - prescripțiile împlinite sau începute înainte de data intrării în vigoare a Legii 115/1938 sunt și rămân cârmuite, în ce privește natura, durata și efectele lor, de dispozițiile legale sub care au început.
Raportat la probele administrate în cauză, rezultă că posesia asupra terenului în litigiu a fost exercitată de reclamanți împreună cu antecesorii lor anterior datei de 12 iulie 1947, astfel că la data începerii posesiei, cu privire la uzucapiune erau aplicabile dispozițiile Codului civil.
În Codul civil român nu este utilizat termenul de uzucapiune, ci acela de prescripție, în art. 1837 prevăzându-se că acesta este „un mijloc de a dobândi proprietatea sau de a se libera de o obligație”. Potrivit dispozițiilor codului, pot fi dobândite prin uzucapiune numai bunurile imobile care se află în proprietate privată, indiferent că titularul dreptului de proprietate este statul, o unitate administrativ-teritorială, o regie autonomă, societate comercială cu capital de stat, mixt sau particular ori persoanele fizice.
Potrivit art. 1890 Cod civil, pentru ca dreptul de proprietate să poată fi dobândit prin uzucapiunea de 30 de ani este necesară îndeplinirea a două condiții: posesia să fie utilă, adică o posesie propriu-zisă și neviciată; posesia să fie exercitată neîntrerupt timp de 30 de ani, indiferent dacă posesorul este de bună-credință sau de rea-credință.
Însă, dobândirea proprietății prin efectul prescripției achizitive nu este subordonată cerinței unei posesii care să fie exercitată de aceeași persoană pe întreaga durată a termenului cerut pentru a uzucapa. Din acest motiv, art. 1860 cod civil statuează că „orice posesor posterior are facultatea, spre a putea opune prescripția, să unească posesia sa cu posesiunea autorului său”. Astfel, joncțiunea posesiilor înseamnă unirea posesiei uzucapantului, adică a posesorului actual, cu intervalul de timp cât posesia a fost exercitată de autorul său, pentru a dobândi dreptul de proprietate prin uzucapiune.
Prin urmare, din probele administrate în cauză, instanța constată că reclamantul, prin joncțiunea posesiei sale cu cea a antecesorilor săi, a folosit neîntrerupt, netulburat, pașnic, public și sub nume de proprietar peste 30 de ani terenul ce face obiectul cauzei, martorii afirmând că acesta, împreună cu părinții și cu bunicii săi, încă din tinerețile acestora, sunt cunoscuți că au folosit acest teren, condiții în care se constată îndeplinite condițiile uzucapiunii.
Terenul folosit de reclamant din CF_ Vorța, provenit din conversia de pe hârtie a CF 457 Vorța, are suprafața reală măsurată de 2978 mp, față de suprafața tabulară de 3478 mp, condiții în care, porțiunea de teren care cuprinde suprafața tabulară rămasă de 500 mp se va renota în aceeași carte funciară, pe numele vechilor proprietari tabulari cu menținerea titlului originar de dobândire, urmând a se atribui un nr. top nou (163-165)/2, astfel cum a propus expertul.
De asemenea, faptul că terenul uzucapat de reclamant are în parte categoria de folosință de „curți, construcții” iar în parte de „fânaț” se impune atribuirea pentru fiecare dintre cele două parcele a unor numere topografice noi, în funcție de categoria de folosință a terenului. Astfel, după cum a propus și expertul în lucrarea efectuată, pentru porțiunea de teren prezentată în anexa grafică nr.2, conturată prin punctele topografice 1-2-40-38-36-35-21-20-19-18-16-14-12/1-1, av d categoria de curți construcții, în suprafață măsurată de 1000 mp se va atribui un nr. top nou (163-165)/1/1, care se va întabula împreună cu casa existentă în proprietatea reclamantului. Iar pentru porțiunea de teren prezentată în anexa grafică nr. 2, ca fiind conturată de punctele topografice 1-3-5-6-7-9-10-12-12/1-1, cu categoria de folosință „fânaț”, în suprafață măsurată de 1978 mp se va atribui nr. top nou (163-165)/1/2.
În temeiul art. 20 alin. 1 din Legea 7/1996 se va dispune înscrierea dreptului de proprietate dobândit de reclamant în cartea funciară, cu titlu de uzucapiune.
Pentru cele ce preced, va admite cererea, astfel cum a fost precizată, în sensul că va constata că reclamantul a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra imobilului teren și construcții înscris în CF_ Vorța, provenită din conversia de pe hârtie a CF 457 Vorța, nr. topo 163-165, de sub A1 și A1.1, identificat în raportul de expertiză prin nr. top. nou (163-165)/1/1 cu categoria de folosință „curți construcții”, în suprafață de 1000 mp, delimitat între punctele topografice 1-2-40-38-36-35-21-20-19-18-16-14-12/1-1 din anexa grafică nr. 2 la raportul de expertiză, și nr. top nou (163-165)/1/2 cu categoria de folosință „fânaț”, în suprafață de 1978 mp, delimitat între punctele topografice 1-3-5-6-7-9-10-12-12/1-1 din anexa grafică nr. 2 la raportul de expertiză. Totodată va dispune înscrierea dreptului de proprietate astfel dobândit de reclamant în cartea funciară, cu titlu de uzucapiune, iar în privința parcelei de teren în suprafață de 500 mp, cu nr. topo nou (163-165)/2, aceasta se va renota în aceeași carte funciară pe numele vechilor proprietari tabulari cu menținerea titlului originar de dobândire
Fără cheltuieli de judecată, nefiind solicitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea civilă formulată și precizată de reclamantul I. M. C., domiciliat în D., Aleea Armatei, ., județul Hunedoara, în contradictoriu cu pârâții I. L., J. B., C. P. și J. S., toți cu domiciliul necunoscut, citați prin afișare la ușa instanței, și ., cu sediul în C. Vorța, ., în calitate de succesibil al proprietarilor tabulari și, în consecință:
Constată că reclamantul a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra imobilului teren, în suprafață de 2978 mp, și construcții înscris în CF_ Vorța, provenită din conversia de pe hârtie a CF 457 Vorța, nr. topo 163-165, de sub A1 și A1.1, identificat în raportul de expertiză prin nr. top. nou (163-165)/1/1 cu categoria de folosință „curți construcții”, în suprafață de 1000 mp, delimitat între punctele topografice 1-2-40-38-36-35-21-20-19-18-16-14-12/1-1 din anexa grafică nr. 2 la raportul de expertiză, și nr. top nou (163-165)/1/2 cu categoria de folosință „fânaț”, în suprafață de 1978 mp, delimitat între punctele topografice 1-3-5-6-7-9-10-12-12/1-1 din anexa grafică nr. 2 la raportul de expertiză efectuat de expert tehnic Ing. F. C..
Dispune înscrierea dreptului de proprietate astfel dobândit de reclamant în cartea funciară, cu titlu de uzucapiune.
. suprafață de 500 mp, cu nr. topo nou (163-165)/2, se va renota în aceeași carte funciară pe numele vechilor proprietari tabulari cu menținerea titlului originar de dobândire.
Fără cheltuieli de judecată, nefiind solicitate.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 08.10.2013.
Președinte,Grefier,
A. E. B. O. G.
A.E.B. / O.G.
8 ex./20.11.2013
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 1524/2013. Judecătoria DEVA | Obligaţie de a face. Sentința nr. 3775/2013. Judecătoria DEVA → |
|---|
