Plângere contravenţională. Sentința nr. 2713/2013. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2713/2013 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 06-06-2013 în dosarul nr. 3563/225/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DROBETA-T. S.
Sentința civilă nr. 2713
Ședința publică de la 06.06.2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. C.
GREFIER: S. Ica E.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul R. G. în contradictoriu cu intimatul I.P.J. M. având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință a răspuns petentul personal și martorul B. I., lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de grefierul de ședință, după care:
În temeiul art. 319 C.proc.civ., instanța procedează la identificarea și audierea martorului B. I., sub prestare de jurământ, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, în temeiul art. 244 alin. 1 C.proc.civ., instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pe fond.
Petentul, având cuvântul, solicită anularea procesului verbal de constatare a contravenției, arătând că a mers acasă la fiul său pentru a-și lua bagajele și că nu a deranjat pe nimeni. Menționează totodată că cele relatate de martor nu sunt conforme cu realitatea și că acesta din urmă consumase băuturi alcoolice, venind soția sa să îl ia acasă
Instanța, în temeiul art. 394 alin. 1 C.proc.civ., apreciind că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională introdusă pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin la data de 07.03.2013, înregistrată sub nr. _ , petentul R. G. a solicitat instanței anularea procesului-verbal de contravenție ., nr._ încheiat la data de 18.02.2013, prin agent constatator, de intimat I.P.J. M..
În motivarea plângerii petentul a arătat că în data de 18.02.2013 a fost la apartamentul fiului său R. G. pentru a lua câteva lucruri personale, însă fiul a refuzat din diverse motive să i le dea, iar în timpul discuției dintre cei doi a venit un vecin, numitul B. I., care era băut și recalcitrant.
A mai arătat că, ulterior momentului în care vecinul a fost luat acasă de către soția și fiica sa, a primit de la fiul său lucrurile solicitate și a părăsit apartamentul, fiind sancționat cu amendă în cuantum de 200 lei pentru tulburarea liniștii publice.
Plângerea nu a fost motivată în drept.
În susținerea plângerii, petentul a depus la dosar procesul verbal ., nr._/18.02.2013 (f. 2).
În temeiul art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 și art.1 alin. 2 din O.G. 32/1995, cererea este scutită de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar.
La data de 04.04.2013 intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată.
În motivarea întâmpinării, intimatul a arătat că în data de 18.02.2013, ora 19:28, petentul, în timp ce se afla la domiciliul său din Drobeta Turnu Severin, județul M., .. 3, .. 4, apt. 14, pe fondul unui conflict cu fiul său R. G. a tulburat liniștea și ordinea locatarilor prin țipete și larmă.
Intimatul a menționat că petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 200 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 3 pct. 25 și sancționată de art. 4 lit. b din Legea nr. 61/1991.
Sub aspectul legalității procesului verbal de constatare a contravenției, a arătat că acesta îndeplinește condițiile de fnd prevăzute de art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele agentului contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
În dovedirea celor menționate în întâmpinare, intimatul a depus la dosar, înc opie, procesul verbal de constatare a contravenției ., nr._/18.02.2013 (f. 15), dovada de comunicare (f. 15), fișa de intervenție la eveniment (f. 16) și raportul agentului constatator din data de 01.04.2013 (f. 17,18) și a solicitat proba testimonială cu martorul asistent B. T. I..
La data de 24.04.2013, petentul a depus la dosar răspuns la întâmpinare.
A arătat că în data de 18.02.2013 s-a deplasat la locuința fiului său pentru a-și lua niște lucruri personale. A menționat că apartamentul a fost al soției sale, mama fiului său, care a fost indusă în eroare și în loc să încheie un contract de întreținere cu acesta a încheiat un contract de vânzare-cumpărare.
A precizat că totul a durat aproximativ 20 de minute și că la un moment dat a urcat scările vecinul B. și, fiind băut, s-a certat atât cu el cât și fiul său.
Instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile aflate la dosar, iar pentru intimată proba testimonială cu martorul asistent B. T. I., apreciindu-le ca fiind pertinente, concludente și utile soluționării cauzei.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
La data de 18.02.2012, intimatul I.P.J. M., prin agent constatator, a întocmit procesul verbal de constatare a contravenției ., nr._, prin care petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 200 lei, reținându-se că în data de 18.02.2013, în jurul orelor 19:28, acesta, aflându-se la domiciliul său din Drobeta Turnu Severin, județul M., .. 3, .. 4, apt. 14, pe fondul unui conflict cu fiul său R. G. a tulburat liniștea și ordinea locatarilor prin țipete și larmă.
Instanța, fiind învestită cu soluționarea prezentei cereri, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, a procedat la verificarea termenului în care a fost introdusă plângerea, constatând că plângerea a fost promovată cu respectarea termenului de 15 zile prevăzut de art. 31 din același act normativ, și la analizarea temeiniciei și legalității procesului-verbal.
În procedeul verificării legalității procesului-verbal de contravenție, instanța nu poate să se limiteze doar la aspectele invocate de către petent în cererea sa, ci trebuie să aibă în vedere și acele neregularități care rezultă din cuprinsul actului și care pot fi invocate de către aceasta din oficiu. În concret, acest demers presupune verificarea nu doar a aspectelor de nelegalitate invocate de către petent în cererea sa, ci și a celor care sunt stabilite sub sancțiunea nulității absolute, putând fi astfel invocate și constate de instanță din oficiu.
Instanța constată că petentul nu a invocat în cuprinsul cererii sale vreo cauză de nelegalitate. Cu toate acestea, având în vedere cele de mai sus, instanța, analizând conținutul procesului-verbal de constatare a contravenției ., nr._/18.02.2013, constată că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute, anume numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia, precum și semnătura agentului constatator.
Cu privire la temeinicia procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, instanța reține că acesta este un act administrativ de autoritate, cu caracter jurisdicțional, ce face dovada deplină a situației de fapt până la proba contrară, conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, precum și din perspectiva Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Conform art. 20 din Constituția României, textul Convenției și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului sunt încorporate în dreptul intern, având în același timp o forță juridică superioară legilor în materia drepturilor fundamentale ale omului.
Analizând criteriile stabilite pe cale jurisprudențială de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cauza LAUKO vs Slovacia, A. vs România), instanța constată că domeniul contravențional, astfel cum este reglementat prin norma cadru O.G.2/2001, poate fi calificat ca intrând în sfera de aplicare a art.6 paragraf 1 din CEDO, în latura sa penală.
Instanța, reținând aplicabilitatea în speță a dispozițiilor art.6 paragraf 1 CEDO, în mod evident va fi ținută și de prevederile paragrafului 2 și 3 ale aceluiași articol, care instituie garanții procedurale specifice în domeniul penal. Printre aceste garanții se numără și cea referitoare la obligativitatea respectării prezumției de nevinovăție, prezumție care privește atât atitudinea organelor judiciare față de săvârșirea faptei, cât și sarcina probei.
Referitor la procesul-verbal contestat, instanța reține că, în genere, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, trebuie să i se recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt. În acest sens este de remarcat că în jurisprudența Curții s-a reținut în mod constant că prezumțiile nu sunt în principiu contrare Convenției. Astfel, în Hotărârea pronunțată în cauza Salabiaku c. Franței, Curtea a reținut că prezumțiile sunt permise de Convenție, dar nu trebuie să depășească limitele rezonabile ținând seama de gravitatea mizei și prezervând drepturile apărării.
Prin urmare, prezumția de nevinovăție nu are caracter absolut, după cum nici prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul-verbal nu are caracter absolut, dar prezumția de veridicitate nu poate opera decât până la limita la care, prin aplicarea ei, s-ar ajunge în situația ca persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal, deși din probele administrate de „acuzare” instanța nu poate fi convinsă de vinovăția „acuzatului”, dincolo de orice îndoială rezonabilă.
Analizând înscrisurile depuse la dosar, respectiv procesul-verbal de constatare a contravențiilor (f. 2,15), fișa intervenție la eveniment (f. 16) și raportul agentului constatator din data de 01.04.2013 (f. 17), instanța reține că procesul-verbal este temeinic.
Martorul asistent B. T. I. (f. 31) a confirmat cele consemnate de agentul constatator în procesul verbal de constatare a contravenției.
Petentul nu a făcut dovada unei alte situații de fapt, simpla susținere a acestuia în sensul că
cele consemnate în procesul-verbal nu corespund realității nu răstoarnă prezumția de veridicitate a acestuia din urmă.
Pentru aceste considerente, instanța constată că prin procesul verbal de contravenție s-a dat o încadrare corectă faptei săvârșite și aceasta a fost legal sancționată, arătându-se că este prevăzută de art. 3 pct. 25 din Legea nr. 61/1991 și sancționată de art. 4 lit. b din același act normativ.
Potrivit art. 3 pct. 25 coroborat cu art. 4 alin. 1 lit. b din Legea nr. 61/1991, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 200 lei la 1000 lei tulburarea, fără drept, a liniștii locuitorilor prin strigăte și larmă.
În ceea ce privește sancțiunea aplicată, instanța urmează a analiza proporționalitatea acesteia, prin prisma dispozițiilor art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001 din același act normativ coroborate cu cele ale art. 21 alin. 3 din același act normativ.
Potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Prin procesul-verbal de contravenție i-a fost aplicată petentului amenda contravențională în cuantum de 200 lei.
Instanța apreciază că atitudinea petentului față de dispozițiile legale poate fi corectată și fără aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale.
Totodată, instanța are în vedere și împrejurările în care a fost săvârșită fapta, respectiv relațiile tensionate dintre petent și fiul său adoptat, generate de situația juridică a imobilului vândut de către soție acestuia din urmă.
Ținând seama și de prevederile art. 7 alin. 3 din OG nr. 2/2001, potrivit cărora avertismentul se aplică și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravențiilor respective nu prevede în mod expres această sancțiune, instanța va înlocui sancțiunea amenzii aplicate, în cuantum de 200 lei, cu sancțiunea avertismentului, apreciind astfel că înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment este de natură să asigure realizarea scopului punitiv și preventiv-educativ al sancțiunii.
Pentru aceste considerente, instanța, în baza dispozițiilor art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul contravențiilor, va admite în parte plângerea formulată de petentul R. G. în contradictoriu cu intimatul I.P.J. M. și va modifica procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ., nr._/18.02.2013 în sensul înlocuirii sancțiunii contravenționale a amenzii în cuantum de 200 lei cu sancțiunea avertismentului, menținând celelalte dispoziții ale procesului-verbal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul R. G., CNP_, cu domiciliul în Drobeta Turnu Severin, ., ., . în contradictoriu cu intimatul I.P.J. M., cu sediul în Drobeta Turnu Severin, .. 75, jud. M..
Înlocuiește sancțiunea contravențională a amenzii în cuantum de 200 lei aplicată prin procesul-verbal ., nr._/18.02.2013 cu sancțiunea avertismentului.
Menține celelalte dispoziții ale procesului-verbal.
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Drobeta Turnu Severin.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 06.06.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
Red C.C ./Tehnored.SIE.
ex. 4/pag. 4
25.06.2013
Operator de date cu caracter personal
înregistrat sub numărul 6497
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 454/2013.... | Pretenţii. Sentința nr. 914/2013. Judecătoria DROBETA-TURNU... → |
|---|
