Plângere contravenţională. Sentința nr. 3440/2013. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3440/2013 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 19-09-2013 în dosarul nr. 5832/225/2013
Dosar nr._ - plângere contravențională –
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DROBETA-T. S.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3440
Ședința publică din data de 19.09.2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. O.
GREFIER: E. O.
Pe rol soluționarea plângerii contravenționale formulată de petentul B. Ș. în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA DE POLIȚIE LOCALĂ DR.TR.S..
La apelul nominal, făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care;
În temeiul art. 131 c.p.civ., verificându-și din oficiu competența, instanța stabilește că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta pricină, având ca obiect plângere contravențională, în temeiul art. 94 pct.3 cod procedură civilă, rap. la art.32 din OG 2/2001.
Instanța, ținând cont de împrejurările cauzei, ce are ca obiect plângere contravențională, în raport de probele ce urmează a fi administrate și de complexitatea pricinii, apreciază că durata necesară pentru cercetarea procesului este de un termen de judecată.
În temeiul art.255 alin.1 cod procedură civilă, apreciind că probele solicitate de părți prin cererile de la dosar sunt admisibile potrivit legii, fiind de natură să ducă la soluționarea procesului instanța încuviințează proba cu înscrisurile de la dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, potrivit art. 244 alin. 1 și 2 Cod procedură civilă, instanța declară cercetarea procesului încheiată și, având în vedere cererea de judecare în lipsă formulată de ambele părți, constată că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale pricinii, potrivit art. 394 alin. 1 c.p.civ, astfel că reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ la data de 23.04.2013, petentul B. Ș. în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA DE POLIȚIE LOCALĂ DR.TR.S., a solicitat constatarea nulității absolute a procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._, exonerarea de la plata amenzii, anularea punctelor-amendă și a punctelor de penalizare.
În motivarea în fapt a plângerii, petentul a arătat că în data de 10.04.2013, s-a deplasat pe raza municipiului Drobeta Turnu Severin, pe . scopul de a efectua cumpărături, de la piața agroalimentară „M.".
Susține petentul că deși a parcat regulamentar, la 25 m distanță de colțul intersecției, un agent de poliție comunitară i-a întocmit un proces-verbal, în care au fost consemnate aspecte nereale, susținute de pretinse „poze efectuate la fața locului de către agentul constatator".Precizând că niciodată nu s-a întâmplat să fie sancționat de vreun organ de poliție, indiferent de structura acestuia, întrucât nu a încălcat nicio regulă de circulație, petentul a arătat că nu i s-au prezentat atunci dovezi cu privire la presupusa contravenție și nici nu i s-a adus la cunoștință, dacă pe respectivul tronson de
drum are/nu voie să „oprescă voluntar autoturismul”.
Petentul a apreciat că procesul-verbal contestat este lovit de nulitate absolută, pentru că, în opina sa, au fost încălcate dispozițiile Ordonanței Guvernului nr.2/2001, respectiv potrivit mențiunii agentului constatator, pe procesul-verbal, se arată că la acesta au fost atașate și probe foto, aspecte nereale, contravenientul neprimind decât procesul-verbal.
Prin modalitatea în care a fost încheiat procesul-verbal, i s-a încălcat prezumția de nevinovăție de către agentul constatator, așa cum au statuat și judecătorii de la C.E.D.O., prin deciziile pronunțate împotriva României, pentru că în felul acesta se creează un precedent putând fi sancționați oricum, oriunde și în orice fel, fără a avea cunoștință și a se apăra în consecință.
Convenția Europeană a Drepturilor Omului, ratificata prin Legea nr. 30 din data de 18 05 1994 face parte din dreptul intern, potrivit art. 11 alin. 2 din Constituția României, iar potrivit art. 20 alin. 2 din Constituția României daca există neconcordante între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România este parte și legile interne, au prioritate reglementările internaționale.
În continuare, petentul a arătat că potrivit art. 1 din O.G. nr. 2/2001, legea contravenționala apără valorile sociale care nu sunt ocrotite prin legea penală. Constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege, ordonanță, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local, a consiliului județean sau a Consiliului General al Municipiului București, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului cristalizându-se trei criterii pentru a determina dacă o măsură din dreptul intern intră sau nu în domeniul penal al art. 6 din CEDO, și anume: calificarea din dreptul intern al statului în cauza, natura faptei incriminate și natura și gradul de severitate al sancțiunii, aceste trei criterii fiind alternative.
Astfel, petentul susține că ori de câte ori norma din dreptul intern a cărei încălcare constituie contravenție, întrunește cel puțin unul dintre criteriile reținute în jurisprudența CEDO, respectiv se adresează tuturor cetățenilor, iar nu numai unui grup de persoane în considerarea unui statut anume pe care îl au membrii săi, iar sancțiunea prevăzută are caracter preventiv și represiv, atunci norma respectivă intră în domeniul penal al art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, fără a avea importanță gravitatea pedepsei.
În opina petentului, contravenția reținută în sarcina sa întrunește elementele unei acuzații în materie penală în sensul art. 6 par. 1 din CEDO, întrucât câmpul de aplicare al Legii nr. Og.2/2001 privește toți cetățenii, iar sancțiunea instituita are un caracter represiv și preventive, motiv pentru care îi sunt recunoscute și garanțiile procedurale specifice în materie penală, în ceea ce privește dreptul la un proces echitabil printre care și prezumția de nevinovăție prevăzuta de art. 6 par. 2 din CEDO.
Concluzionează petentul că această prezumție, ca orice prezumție legală relativă, conduce la răsturnarea sarcinii probei, astfel că, în cadrul plângerilor contravenționale, cel care trebuie sa facă dovada existenței faptei, a persoanei care a săvârșit-o și a vinovăției acesteia este organul constatator, instanța putând aprecia că acest proces-verbal nu poate face dovada prin el însuși, astfel încât să conducă la răsturnarea prezumției de nevinovăție care funcționează in favoarea petentului, procesul-verbal fiind actul prin care aceasta este acuzată de săvârșirea contravenției.
În drept, petentul și-a întemeiat plângerea pe dispozițiile OG.2/2001, anexând procesul verbal de contravenție în original și împuternicire avocațială.
Urmare a solicitării instanței, conform art. 200 alin. 1și 2 c.p.civ., petentul a precizat că în dovedirea plângerii înțelege să se folosescă doar de proba cu înscrisurile de la dosar.
Plângerea contravențională este scutita de plata taxei judiciare de timbru.
În termenul prevăzut de art. 201 alin. 1 c.p.civ., intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și nefondată.
În fapt, intimata a precizat că în data de în ziua de 10.04.2013, în timp ce executa serviciul de patrulare, un echipaj de poliție locală din cadrul Direcției de Poliție Locală Drobeta Turnu Severin, C. Circulație, din care făcea parte și agentul constatator a depistat pe petent care, în calitate de conducător auto, a staționat voluntar, în intervalul orar 09.44- 09.54, autoturismul marca VOLKSWAGEN cu numărul de înmatriculare_ pe . municipiul Drobeta Turnu Severin, în dreptul Casei Sindicatelor, fără a respecta distanța regulamentară față de colțul intersecției, respectiv 25 m, faptă ce contravine art. 108 alin. (1), lit. b), pct. 7 din OUG nr. 195/2002R.
Intimata a menționat că agentul constatator, a întocmit procesul-verbal . nr._/10.04.2013, prin care a aplicat sancțiunea contravențională cu amendă în valoare de 300 lei ( patru puncte amendă, clasa a Il-a de sancțiuni), și trei puncte penalizare în conformitate cu prvederile art. 108 alin. (1) lit. b), pct. 7, din OUG nr. 195/2002 R, sancționat de art. 100 alin. (2) din același act normativ, la nivelul limitei speciale minime.
S-a arătat că, la momentul întocmirii procesului-verbal petentul a fost de față aducându-i-se la cunoștiință și dreptul său de a face obiecțiuni în conformitate cu art. 16 alin. 7 din OG nr. 2/2001, petentul luând la cunoștiință de conținutul procesului-verbal și semnând de luare la cunoștință, cu mențiunea că :" De la mașină până la colțul străzi sunt 25 m. ", astfel că au fost respectate în totalitate prevederile art. 16 și 17 din OG nr. 2/2001, descrierea faptei fiind în conformitate cu prevederile legale.
Mai mult, intimata a susținut că la fața locului s-au întocmit planșe foto cu aparatul din dotarea instituție din care rezultă poziția autoturismului și perioada de timp în care a staționat, susținerea petentului cu privire la existența unei alte stări de fapt fiind neîntemeiată.
În fine, intimata aprecizat că în zona respectivă participanții la trafic care circulă pe . drum cuprins între . Mareșal A., pe direcția înainte, pătrund până la jumătatea axului drumului și nu se pot asigura deoarece pe . oprite sau staționate alte autoturisme la mai puțin de 25 m de colțul intersecției, fapt pentru care se crează și o stare de pericol pentru pietonii angajați în traversarea pe trecerea de pietoni prevăzută cu marcaj rutier stradal.
În drept, intimata a invocat dispozițiile art. 205 NCPC, OG 2/2001, OUG 195 R și HG. 1391/2006*.
Spre dovadă, intimata a depus la dosar: raportul agentului constatator și planșe foto.
Deși petentului i-a fost comunicată întâmpinarea formulată de intimat, acesta nu a depus la dosar răspuns la întâmpinare.
În temeiul art.255 alin.1 c.p.civ., instanța a administrat pentru părți proba cu înscrisurile de la dosar.
Analizând plângerea contravențională în considerarea probelor de la dosar și prin raportare la dispozițiile legale incidente, instanța reține următoarele situații de fapt și de drept:
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, . nr._ din data de 10.04.2013, (f.5) întocmit de intimat, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 300 lei si trei puncte de penalizare pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 108, al. 1, lit.b pct. 7 din O.U.G. 195/2002. republicată.
Pe fond, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanța verificând legalitatea și temeinicia procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, și analizând probele administrate, reține următoarele:
In ceea ce privește legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor întocmit de intimat, instanța constată că acesta conține data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac. De asemenea, instanța constată că plângerea a fost introdusă în termenul legal, prevăzut de art. 31 alin.1 din O.G. nr. 2/2001.
Contrar susținerilor petentului, în sensul că procesul verbal este lovit de nulitate absolută, decurgând din “ mențiunea agentului constatator, în sensul că la acesta au fost atașate și probe foto”, instanța constată că motivele de nulitate absolută sunt expres și limitativ prevăzute de art. 17 din OG 2/2001, cazul invocat de petent neregăsindu-se în domeniul de aplicare al textului de lege incident.
Trecând peste faptul că în cuprinsul procesului verbal nu sunt consemnate aceste mențiuni, ci se precizează doar că la fața locului s-au făcut fotografii cu aparatul din dotare, instanța reține că petentul nu a precizat care sunt aspectele relevante omise de agentul constatator, petentul nedovedind existența vreunei vătămări care i s-ar fi produs ca urmare a încheierii procesului verbal în maniera reclamantă, vătămare care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului.
Cu privire la temeinicia procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, instanța reține că acesta este un act administrativ de autoritate, cu caracter jurisdicțional, ce face dovada deplină a situației de fapt până la proba contrară, conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001.
Deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional legal întocmit face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
În virtutea dispozițiilor art. 249 C.proc.civ. sarcina acestei probe incumbă petentului care numai prin administrarea unor probe certe si concludente poate răsturna prezumția de veridicitate a procesului verbal.
În cauză însă, această prezumție de veridicitate de care se bucură procesul verbal de contravenție nu a fost răsturnată, în condițiile în care petentul nu a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută în sarcina sa prin procesul-verbal de contravenție, potrivit art.249 C.proc.civ.
Cum materia contravențională, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, poate fi calificată ca aparținând materiei penale, din perspectiva garanțiilor instituite de aceasta, astfel cum corect susține petentul, instanța trebuie să asigure toate garanțiile prevăzute de art. 6 din Convenție, cu condiția respectării unui raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit.
Privitor la dispozițiile art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor si a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie sa o depășească în folosirea lor, una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent.
Astfel, în situația în care fapta este constatată personal de agentul constatator, cum este și speța de față, procesul verbal legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie și, în absența altor probe propuse de către petent pentru răsturnarea acesteia plângerea va fi respinsă. Aceste concluzii sunt confirmate și de decizia adoptată în cauza N. c. României, de unde reiese foarte clar că sunt respectate garanțiile prevăzute de art. 6, dacă petentul a avut posibilitatea sa facă dovada contrarie constatărilor din procesul-verbal, în fata instanței.
Așadar, din raportul agentului constatator (f.25), coroborat cu planșele foto înaintate de intimată (f. 26), instanța constată că întradevăr, în data de 10.04.2013, în intervalul orar 09.44- 09.58, petentul, în calitate de conducător auto al autoturismul marca VOLKSWAGEN cu numărul de înmatriculare_, a staționat voluntar autoturismul, pe . municipiul Drobeta Turnu Severin, în dreptul Casei Sindicatelor, fără a respecta distanța regulamentară față de colțul intersecției, respectiv 25 m.
Instanța va înlătura ca neîntemeiate așadar apărarea petentului, pe temeiul nevinovăției sale, constatând că întreg materialul probator administrat în cauză a relevant o altă situație de fapt, contrară alegațiilor din prezenta.
În consecință, ținându-se cont și de împrejurarea că în speță nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului – verbal, vinovăția petentului fiind pe deplin dovedită, instanța constată așadar că forța probantă a procesului – verbal nu a fost înlăturată, acesta bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie.
Față de considerentele expuse mai sus, dat fiind faptul că prezumția de veridicitate a procesului-verbal contestat instituită de legea română nu a fost răsturnată prin proba contrară făcută de către petent și având în vedere jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, sancțiunea contravențională fiind corect individualizată în raport de circumstanțele concrete în care s-a săvârșit contravenția, în temeiul art. 34 coroborat cu art. 31 din OG nr.2/2001, instanța urmează să respingă plângerea formulată de petent împotriva procesului verbal, pe care îl va menține ca legal și temeinic.
În temeiul art. 36 alin. 2 din OG 2/2001, potrivit cu care în cazul în care plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției a fost respinsă, petentul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat, în raport de soluția pronunțată în prezenta, dar și de numărul comunicărilor efectuate în cauza de față, instanța îl va obliga pe petent la plata sumei de 30 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul B. Ș., având CNP_, domiciliat în Drobeta Turnu Severin, ., .. 3, . în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA DE POLIȚIE LOCALĂ DR.TR.S., cod fiscal_, cu sediul în Drobeta Turnu Severin, ., jud.M., împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 10.04.2013, pe care îl menține ca temeinic și legal.
Obligă petentul la plata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria Drobeta Turnu Severin.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 19.09.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
C. O. E. O.
Red.CO./Tehnored. E.O.
4 ex./5 pag.
07.10.2013
Cod operator 6497
| ← Partaj judiciar. Sentința nr. 3712/2013. Judecătoria... | Cereri. Sentința nr. 4289/2013. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN → |
|---|
