Plângere contravenţională. Sentința nr. 37/2013. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 37/2013 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 08-01-2013 în dosarul nr. 13729/225/2012
Dosar nr._ - plângere contravențională -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DROBETA-T. S.
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 37/2013
Ședința publică de la 08 Ianuarie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A. M.
Grefier ședință A. - N. D.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul S. R. M. în contradictoriu cu intimata Direcția de Poliție Locală Drobeta Turnu Severin, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat S. R., pentru petent, și martorii I. M. și P. M., fiind lipsă intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că, prin Serviciul registratură, s-au depus procesele-verbale pentru executarea mandatelor de aducere a martorilor.
În temeiul disp. art. 193 C.pr.civ., instanța procedează la identificarea și audierea martorilor prezenți I. M. și P. M., sub prestare de jurământ, răspunsurile acestora fiind consemnate și atașate la dosar.
Apărătorul petentului depune adeverință și legitimație de student.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța acordă cuvântul pe fond părții prezente, prin apărător.
Apărătorul petentului solicită admiterea acțiunii, avându-se în vedere faptul că procesul-verbal nu a fost semnat de doamna S., iar cele consemnate în procesul-verbal nu sunt reale.
În temeiul art. 150 C.pr.civ., instanța declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 14.09.2012 sub nr._, petentul S. R. M. în contradictoriu cu intimata Direcția de Poliție Locală Drobeta Turnu Severin a solicitat instanței anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/27.08.2012, iar în subsidiar înlocuirea amenzii cu avertisment.
În motivarea plângerii, a arătat că în data de 27.08.2012 a fost sancționat contravenționat pentru că „a tulburat liniștea publică prin strigăte și larmă”. A menționat că faptele reținute în sarcina sa nu corespund realității deoarece în data de 27.08.2012, în jurul orelor 23.00, se afla cu un prieten pe banca de la scara 2 a blocului G1, de pe . stătea de vorbă, dar fără a striga și a face larmă, astfel cum s-a menționat în procesul-verbal. La un moment dat s-au apropiat doi agenți ai Poliției Locale care le-au solicitat să se legitimeze, lucru pe care l-au și făcut. După aceasta, agenții de poliție au plecat fără să facă niciun fel de precizare.
În probațiune, petentul a depus proces-verbal ._/27.08.2012 (fila 2).
În drept plângerea nu a fost motivată.
La data de 01.10.2012, prin serviciul registratură, intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată, arătând că în data de 27.08.2012, în jurul orelor 23.07, în urma unei sesizări înregistrate sub nr. 228/27.08.2012, un agent de poliție s-a deplasat în ., scara 2, unde a constatat că un grup de tineri tulbură ordinea și liniștea locatarilor din zonă prin strigăte și larmă, fapte prevăzute de art. 3 pct. 25 din Legea 61/1991. Ulterior legitimării și identificării persoanelor implicate, i s-a întocmit petentului procesul-verbal . nr._/27.08.2012 prin care i s-a aplicat sancțiunea contravențională a amenzii în valoare de 200 lei, la nivelul limitei speciale minime.
A mai învederat că au fost respectate dispozițiile art. 16, art. 17 și art. 19 din OG 2/2001.
În drept a invocat dispozițiile art. 115-118 C.pr.civ., OG 2/2001 și Legea 61/1991, solicitând potrivit art. 242 C.pr.civ.judecarea cauzei în lipsă.
În probațiune a depus raportul agentului constatator (fila 13), proces-verbal de afișare a procesului-verbal de contravenție (fila 15).
Instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisurile aflate la dosar și pentru petent și proba testimonială cu martorii I. M. și P. M..
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._/27.08.2012 întocmit de intimată, petentul S. R. M. a fost sancționat cu amendă în cuantum de 200 lei, reținându-se că la data de 27.08.2012 a tulburat ordinea și liniștea publică a locatarilor prin producere de larmă și strigăte pe . G1, .> Împotriva procesului verbal contestat, petentul a formulat plângere contravențională în termenul legal prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.
În temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție pe baza declarațiilor petentului și ale persoanelor citate, dacă se prezintă, precum și a altor probe prevăzute de lege, în scopul asigurării garanțiilor de procedură aplicabile în materie penală, ca de exemplu respectarea prezumției de nevinovăție (A. c. României, par. 66).
Analizând procesul-verbal sub aspectul legalității, instanța constată că acesta îndeplinește cerințele impuse de art. 17 din OG 2/2001, cuprinzând mențiunile stipulate sub sancțiunea nulității absolute, anume numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia, precum și semnătura agentului constatator.
Cu privire la temeinicia procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, instanța reține că acesta este un act administrativ de autoritate, cu caracter jurisdicțional, ce face dovada deplină a situației de fapt până la proba contrară, conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, precum și din perspectiva Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Conform art. 20 din Constituția României, textul Convenției și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului sunt încorporate în dreptul intern, având în același timp o forță juridică superioară legilor în materia drepturilor fundamentale ale omului.
Analizând criteriile stabilite pe cale jurisprudențială de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cauza LAUKO vs Slovacia, A. vs România), instanța constată că domeniul contravențional, astfel cum este reglementat prin norma cadru O.G.2/2001, poate fi calificat ca intrând în sfera de aplicare a art.6 paragraf 1 din CEDO, în latura sa penală.
Instanța, reținând aplicabilitatea în speță a dispozițiilor art.6 paragraf 1 CEDO, în mod evident va fi ținută și de prevederile paragrafului 2 și 3 ale aceluiași articol, care instituie garanții procedurale specifice în domeniul penal. Printre aceste garanții se numără și cea referitoare la obligativitatea respectării prezumției de nevinovăție, prezumție care privește atât atitudinea organelor judiciare față de săvârșirea faptei, cât și sarcina probei.
Referitor la procesul-verbal contestat, instanța reține că, în genere, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, trebuie să i se recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt. În acest sens este de remarcat că în jurisprudența Curții s-a reținut în mod constant că prezumțiile nu sunt în principiu contrare Convenției. Astfel, în Hotărârea pronunțată în cauza Salabiaku c. Franței, Curtea a reținut că prezumțiile sunt permise de Convenție, dar nu trebuie să depășească limitele rezonabile ținând seama de gravitatea mizei și prezervând drepturile apărării.
Prin urmare, prezumția de nevinovăție nu are caracter absolut, după cum nici prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul-verbal nu are caracter absolut, dar prezumția de veridicitate nu poate opera decât până la limita la care, prin aplicarea ei, s-ar ajunge în situația ca persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal, deși din probele administrate de „acuzare” instanța nu poate fi convinsă de vinovăția „acuzatului”, dincolo de orice îndoială rezonabilă.
Având în vedere cele mai sus expuse, instanța a încuviințat și administrat pentru petent proba cu înscrisuri și proba testimonială cu doi martori, ale căror declarații le va înlătura ca nesincere pentru următoarele considerente:
Martorul I. M. (declarație, fila 41) a susținut că atunci când s-a întors de la serviciu a văzut doi băieți pe bancă, ulterior afirmând că în afară de el, agenți și cei doi băieți „nu mai era nimeni afară”. Întrebată asupra aceluiași aspect, martora P. M. (declarație, fila 42) a declarat că „erau în jur de 2-3 tineri”, iar după ce au plecat agenții constatatori, „la 3 minute a coborât și vecinul I.”. Astfel, conform celor spuse de către aceasta din urmă, la fața locului erau prezenți, pe lângă cei „2-3 tineri”, ambii martori, fiind astfel evidentă contradicția dintre cele două declarații.
Totodată, martorul I. M. a declarat că băieții „aveau o sticlă de suc și două pahare”, iar martora P. M. a susținut că aceștia discutau și ascultau muzică la telefoanele mobile, nemenționând nimic despre faptul că aceștia ar fi consumat în acel moment băuturi răcoritoare. Mai mult decât atât, martora P. M. se contrazice în chiar cuprinsul declarației sale, afirmând inițial că a văzut afară „numai 2-3 copii” și că în fața scării erau în jur de „2-3 tineri”, de unde reiese concluzia că aceștia erau băieți, pentru ca mai apoi să declare că „erau și băieți și cred că erau și 2 fete”, fiind astfel falsă și afirmația cu privire la numărul de adolescenți prezenți în fața scării blocului.
Având în vedere cele mai sus expuse, instanța reține că proba testmonială propusă de petent nu poate duce la reținerea unei altei stări de fapt decât cea consemnată în cuprinsul procesului-verbal declarațiile celor doi martori fiind vădit contradictorii.
Prin urmare, instanța constată legalitatea și temeinicia procesului-verbal contestat, urmând a proceda la analiza proporționalității sancțiunii aplicate.
Cu privire la acest aspect, instanța reține că gradul de pericol social al unei fapte contravenționale poate varia, existând obligația legală, conform art. 5 alin. 5 și art. 21 alin. 3 din O.G. 21/2001, de aplicare a unei sancțiuni proporționale cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
Sancțiunea pecuniară aplicată, respectiv amenda contravențională în cuantum de 200 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 3 pct. 25 din Legea nr. 61/1991, este minimul prevăzut de textul legal incident (art. 4 alin. 1 lit. b din Legea 61/1991).
Instanța mai reține că, similar pedepselor penale, sancțiunile contravenționale au nu doar o funcție represivă, ci și una educațională constând în procesul de învățare a individului să respecte anumite norme de comportament și alta preventivă care pornește de la ideea că amenințarea cu o sancțiune poate determina persoanele să nu mai încalce legea.
Potrivit art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, unul dintre criteriile de apreciere a pericolului social al faptei săvârșite este reprezentat de circumstanțele personale ale contravenientului. În cadrul acestora un loc important îl are atitudinea subiectivă a autorului față de fapta săvârșită: manifestarea dorinței de a se desista, comportamentul sincer în fața autorităților și alte comportări relevante.
În raport de acest criteriu, față de atitudinea nesinceră adoptată de petent în prezenta cauză, și având în vedere și considerentele care îl preced, instanța constată că sancțiunea aplicată este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, menținerea sancțiunii impunându-se pentru formarea unei atitudini corecte față de necesitatea respectării normelor de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice.
Pentru aceste motive instanța, în baza art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, va respinge plângerea contravențională formulată de petentul S. R. M. în contradictoriu cu intimata Direcția de Poliție Locală Drobeta Turnu Severin, ca neîntemeiată și va menține procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/27.08.2012, ca fiind legal și temeinic.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul S. R. M., cu domiciliul în Drobeta T. severin, ., ., . și cu domiciliul ales în Drobeta Turnu Severin, bld. T. V. nr. 3, ., ., în contradictoriu cu intimata Direcția de Poliție Locală Drobeta Turnu Severin, cu sediul în Drobeta Turnu Severin, județul M., ca neîntemeiată.
Menține procesul-verbal . nr._/27.08.2012 ca fiind legal și temeinic încheiat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 08.01.2013.
PreședinteGrefier,
Red.M.A./tehno.D.A.N.
2 ex./ 4 pagini
22.01.2013
Cod operator 6497
| ← Actiune in regres. Sentința nr. 2318/2013. Judecătoria... | Partaj judiciar. Sentința nr. 2323/2013. Judecătoria... → |
|---|
