Pretenţii. Sentința nr. 1140/2013. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1140/2013 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 04-03-2013 în dosarul nr. 12174/225/2012
Dosar nr._ pretenții
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DROBETA T. S.
JUDEȚUL M.
Sentința Civilă nr. 1140
Ședința publică din data de 04.03.2013
Instanța constituită din:
Președinte: A. - M. B.
Grefier: C. C.
Pe rol soluționarea acțiunii civile formulate de reclamanta S.C. Z. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta S.C. C. D. S.A. C. având ca obiect pretenții.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 28.02.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, pentru a da posibilitatea reprezentantei pârâta S.C. C. D. S.A. C. să depună concluzii scrise a amânat pronunțarea la data de 04.03.2013, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin sub nr._ la data de 13.08.2012, reclamanta S.C. Z. S.R.L. a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâta S.C. C. D. S.A. C., prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de_,16 lei și la plata cheltuielilor de judecată. .
În motivarea acțiunii s-a menționat faptul că la data de 04.10.2009 a sunat la numărul de deranjamente 929 al pârâtei S.C. C. D. S.A. C. pentru că nu era tensiune, iar echipa de intervenție care a venit ca urmării a solicitării efectuate a remediat defecțiunea însă cu această ocazie a rupt sigiliile de la bornele și firida BMP și nu a mai aplicata ceste sigilii, aspect de care reclamanta luat la cunoștință în data de 06.07.2010 când angajații S.C. C. D. S.A. C. s-au deplasat la punctul de consum al societății, au constatat lipsa sigiliilor, au întocmit nota de constatare NTL NR._/06.07.2010 ȘI AU debranșat punctul de consum.
Față de această situația reclamanta a fost nevoită să acționeze în judecată pe pârâta S.C. C. D. S.A. C. pentru a-și dovedi nevinovăția, să fie rebranșată și să fie anulată nota de constatare menționată, iar prin sentința nr. 1560/09.11.2011 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, irevocabilă s-a admis acțiunea reclamantei, stabilindu-se că nu a existat o intervenție neautorizată a reclamantei la contorul electric și prin urmare nu poate fi vorba despre un consum fraudulos din partea reclamantei, iar debranșarea a fost lipsită de orice temei legal.
A menționat reclamanta faptul că debranșare ilegală a societății reclamante de la rețeaua de energie electrică atât la data de 06.07.2010 cât și la data de 12.05.2011 a dus la degradarea totală a produselor alimentare perisabile existente la punctul de consum care este un market, valoarea acestora fiind de_,16 lei conform listei de inventar.
A precizat faptul că a urmat și procedura prevăzută de art. 7201 Cod procedură civilă, invitând-o pe pârâta S.C. C. D. S.A. C. la conciliere pentru a soluționa conflictul pe cale amiabilă, dar pentru că pârâta nu a dat curs invitației, a fost nevoită să promoveze prezenta acțiune
Acțiunea a fost legal timbrată dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 1346 lei achitată cu chitanța . nr._(53)/03.10.2012 și timbru judiciar în valoare de 5 lei.
În dovedirea acțiunii a depus la dosarul cauzei, în fotocopie, următoarele înscrisuri: convocare la conciliere efectuată în conformitate cu dispozițiile art.7201 Cod procedură civilă, dovadă comunicare - confirmare primire, proces verbal de conciliere directă, sentința comercială nr. 1017/13.07.2010 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr._, sentința comercială nr. 712/13.05.2011 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr._, încheiere învestire cu formulă executorie pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr._/225/2011, sentința nr. 1460/09.11.2011 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr._, listă de inventariere din 12.07.2010, listă de inventariere din 14.05.2011,, lista de inventariere din 14.05.2011, lista de inventariere din 12.07.2010, balanță de verificare analitic, nota de constatare nr._/06.07.2010, decizia nr. 57/22.03.2011 pronunțată de Tribunalul M. - Secția Comercială și de C. Administrativ facturi, facturi.
În drept acțiunea nu a fost motivată.
Pârâta, legal citată cu un exemplar al acțiunii depuse de reclamantă și mențiunea de a depune întâmpinare conform art.114 ind. 1 alin.2 C.pr. civ., a formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii formulate de reclamant ca neîntemeiată și nedovedită.
A menționat faptul că în dovedirea prejudiciul reclamanta a depus la dosarul cauzei liste de inventariere și apreciază că aceste documente nu sunt suficiente pentru a dovedi existența prejudiciului, fiind necesar ac reclamanta să depună la dosarul cauzei facturile fiscale pentru mărfurile menționate și să facă dovada că aceste mărfuri au fost retrase de la comercializare ca urmare a alterării.
A precizat faptul că pentru a fi a obligată pârâta la plata pretinsului prejudiciu este necesar ca aceasta să facă dovada acestui prejudiciu și dovada că societatea pârâtă de face vinovată de existența prejudiciului, având în vedere că din analiza textelor art. 998 și art. 999 cod civil reiese că pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer întrunite cumulativ următoarele condiții: existența unui prejudiciu, existența unei fapte ilicite, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și existența vinovăției celui ce a cauzat prejudiciul, constând în intenția, neglijența sau imprudența cu care a acționat.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 115 Cod procedură civilă
Sub aspectul materialului probator administrat în cauză, instanța, în temeiul art. 167 alin. 1 și art. 129 alin. 5 C.p.civ., a încuviințat și administrat pentru reclamantă proba cu înscrisuri și a proba testimonială, fiind audiați martorii T. G. și S. C.( filele 51-52) și pentru pârâta S.C. C. D. S.A. C. proba cu expertiza specialitatea contabilitate, având ca obiective: să se verifice evidența contabilă a reclamantei și să se stabilească dacă mărfurile evidențiate în listele de inventariere din 12.07.2010 și 14.05.2011 erau înregistrate în gestiunea reclamantei, menționându-se documentele contabile care atestă acest fapt; să se menționeze dacă mărfurile evidențiate în listele de inventariere din 12.07.2010 și 14.05.2011 s-au alterat, dacă acestea au fost retrase de la comercializare și dacă în evidența contabilă a reclamantei s-au efectuat operațiunile contabile impuse de legislația în materie pentru astfel de situații; să se verifice evidența contabilă a reclamantei și să se menționeze operațiunile contabile și documentele care atestă înregistrarea în evidența contabilă a retragerii de la comercializare, ca urmare a alterării, a mărfurilor evidențiate în listele de inventariere; să se stabilească dacă în evidența contabilă există documente care atestă faptul că aceasta a înregistrat un prejudiciu în cuantum de 20.500,16 lei, ca urmare a întreruperii energiei electrice și alterării mărfurilor evidențiate în listele de inventariere menționate și să se menționeze aceste documente; să se stabilească contravaloarea totală a mărfurilor din listele de inventariere depuse la dosarul cauzei și să se actualizeze cu indicele de inflație
Raportul de expertiză întocmit de expert H. V. a fost depus la dosarul cauzei la data de 05.02.2013( filele 94- 107), iar față de faptul că pârâta S.C. C. D. S.A. C. a formulat obiecțiuni în sensul că nu sunt atașate la raportul de expertiză documentele menționate în cuprinsul acestuia, expertul nu prezintă o situație din care să rezulte că mărfurile din listele de inventar se regăsesc în facturi, solicitând ca expertul să comunice argumentele avute în vedere la efectuarea expertizei, instanța, a respins obiecțiunile formulate la raportul de expertiză de pârâta S.C. C. D. S.A. C., ca neîntemeiate, având în vedere faptul că expertul a întocmit raportul de expertiză prin verificarea documentelor existente la dosarul cauzei și în evidența contabilă a reclamantei, astfel cum s-a evidențiat în concluziile raportului de expertiză și anexele la acesta, expertul făcând referiri punctuale la documentele examinate.
La termenul de judecată din data de 28.02.2013 reclamanta a depus la dosarul cauzei cerere pentru mărirea câtimii obiectului acțiunii de la suma de_,16 lei la suma de_,16, cerere legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 85 lei, achitată cu chitanța . nr._(56) din 28.02.2013.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Prin sentința nr.1017/13.07.2010 pronunțată în dosarul nr._, s-a admis cererea formulată de reclamanta . DR TR.S.,în contradictoriu cu pârâta . C., și s-a dispus branșarea provizorie la energie electrică a punctului de consum al reclamantei, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei ce formează obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei Dr.Tr.S., având ca obiect anularea notei de constatare NTL nr._/06.07.2010.
De asemenea, prin sentința nr.1017/13.07.2010 pronunțată în dosarul nr._, s-a admis cererea formulată de reclamanta . DR TR.S.,în contradictoriu cu pârâta . C., și s-a dispus rebranșarea la energie electrică a punctului de consum al reclamantei situat în Dr Tr S., . 39, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei ce formează obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei Dr.Tr.S., reținându-se că reclamanta a fost rebranșată conform bonului de mișcare_ din 09.05.2011 după ce factura din litigiu a fost achitată, măsura provizorie fiind luată până la soluționarea definitivă a cauzei ce are ca obiect anularea notei de constatare NTL nr._/06.07.2010, existând riscul ca marfa să nu mai poată fi întrebuințată.
Prin sentința nr. 1460/09.11.2011 pronunțată în dosarul nr._ s-a admis acțiunea formulată de reclamanta . împotriva pârâtei C. Distribuție SA C., ., jud. D., s-a dispus anularea notei de constatare NTL nr._ din 06.07.2010 și restituirea sumei de 7082 de lei reprezentând contravaloarea facturilor emise în baza notei de constatare nr._ din 06.07.2010, și a fost obligată pârâta să rebranșeze reclamanta la rețeaua de energie electrică .
În considerentele acesteia, s-a reținut că, prin nota de constatare NTL_ din 06.07.2010 s-a constatat că la data de 06.07.2010 la contorul de la imobilul reclamantei contorul trifazat a fost găsit fără sigilii la borne și la firida BMP, iar din raportul de expertiză specialitatea electroenergetică s-a reținut că sigiliile metrologice ale contorului reclamantei au fost rupte de către lucrătorii C. Distribuție SA C. cu ocazia unei intervenții anterioare datei de 06.07.2010 iar după această intervenție salariații pârâtei aveau obligația legală de a resigila capacul de la bornele contorului și de la capacul BMP-T, obligație pe care nu au realizat-o, lăsând lucrarea neterminată și neasigurată în sensul că nu au mai reaplicat sigiliile necesare .
Instanța va face aplicarea în cauză a disp. art. 103 din Legea nr. 71/2011, conform cărora ”obligațiile născute din faptele juridice extracontractuale sunt supuse dispozițiilor legii în vigoare la data producerii ori, după caz, a săvârșirii lor”, reclamanta fiind debranșată de la alimentarea cu energie electrică la data de 06.07.2010, și respectiv 12.05.2011.
Astfel, în temeiul art 998 și 999 C. civ, pentru angajarea răspunderii civile delictuale, trebuie întrunite cumulativ următoarele condiții: existența unui prejudiciu, existenta unei fapte ilicite, a unui raport de cauzalitate între fapta ilicita si prejudiciu, vinovatia celui care a cauzat prejudiciul.
Fapta ilicită constă în debranșarea punctului de consum al reclamantei de la alimentarea cu energie electrică la data de 06.07.2010, și respectiv 12.05.2011, reținându-se cu putere de lucru judecat prin sentința nr. 1460/09.11.2011 pronunțată în dosarul nr._, că sigiliile metrologice ale contorului reclamantei au fost rupte de către lucrătorii C. Distribuție SA C. cu ocazia unei intervenții anterioare datei de 06.07.2010 iar după această intervenție salariații pârâtei aveau obligația legală de a resigila capacul de la bornele contorului și de la capacul BMP-T, obligație pe care nu au realizat-o, lăsând lucrarea neterminată și neasigurată în sensul că nu au mai reaplicat sigiliile necesare
Cu privire la vinovăția celui care a cauzat prejudiciul, autorul prejudiciului este obligat să răspundă și pentru culpa cea mai ușoară, fără a se face distincție între formele vinovăției, așa cum rezultă și din dispozițiile art. 998 și 999 C. Civ, care prevăd răspunderea celui a cărui «greșeală» (art. 998), ori a cărui «neglijență» sau «imprudență » (art.999) a produs prejudiciul, vinovăția pârâtei rezultând din întreg materialul probator administrat în cauză.
Principiul general al răspunderii civile delictuale constă în repararea integrală a prejudiciului cauzat de fapta ilicită, autorul prejudiciului fiind obligat să acopere nu numai prejudiciul efectiv (damnum emergens), dar și beneficiul nerealizat de victimă (lucrum cessans).
Cât privește existența unui prejudiciu, instanța reține că acesta a fost probat, astfel cum rezultă din întreg materialul probatoriu administrat în cauză, respectiv depozițiile martorilor T. G. și S. C.( filele 51-52), listele de inventariere din 12.07.2010 și 14.05.2011, raportul de expertiză contabilă judiciară efectuat în cauză de expert Halalau V. (f.151-162).
Din cuprinsul raportului de expertiză contabilă judiciară efectuat în cauză de expert Halalau V., instanța reține că mărfurile evidențiate în listele de inventariere din 12.07.2010 și 14.05.2011, se află înregistrate în notele de intrare recepție pentru mărfurile achiziționate, notele de recepție au fost evidențiate în jurnalele de cumpărări ale lunilor iunie, iulie 2010, și aprilie, mai 2011, jurnalele de cumpărături fiind evidențiate prin notele contabile nr. 1/iunie, iulie 2010, și nr. 1/aprilie, mai 2011, concluzionând că mărfurile sunt evidențiate în gestiunea reclamantei.
De asemenea, expertul a menționat că mărfurile evidențiate în listele de inventariere din 12.07.2010 și 14.05.2011, au fost retrase de la comercializare ca urmare a alterării, reclamanta efectuând operațiunile contabile privind mărfurile degradate și retragerea de la vânzare a acestora, precum descărcarea din gestiune a mărfurilor degradate, autofacturare cu calcul de TVA colectat pentru cheltuielile nedeductibile, înregistrarea mărfurilor degradate în conturi în afara bilanțului, înregistrarea debitului prin venituri din despăgubiri în luna iulie 2012.
În concluzie, prejudiciul produs reclamantei este în cuantum de 20.500,15 lei, constând în valoarea cumulativă a mărfurilor degradate cuprinse în listele de inventariere din 12.07.2010 și 14.05.2011, urmare a actualizării acestei sume cu indicele de inflație rezultând suma de 21.871,16 lei.
Între fapta ilicită a pârâtei și prejudiciul produs există legătură de cauzalitate, astfel, față de probele aflate la dosarul cauzei și modalitățile de producere a acestora există o corelație de natură cauză-efect.
Prin urmare, având în vedere cele expuse mai sus, instanța va admite actiunea precizată, și va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 21.871,16 lei, reprezentând contravaloare prejudiciu produs.
Totodată, va omologa raportul de expertiză contabilă judiciară efectuat în cauză de expert Halalau V..
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, instanța în baza art.274 alin 3 Cod procedură civilă, va reduce onorariul de avocat de la suma de 1500 lei la suma de 1000 de lei, având în vedere complexitatea medie a cauzei, acesta fiind proporțional cu munca depusă de avocat. Procedând la aplicarea dispozițiilor legale mai sus menționate, instanța prin reducerea onorariului de avocat nu a intervenit în convenția încheiată de reclamantă, în calitate de client, și avocatul acesteia, pentru ca în acest fel să fie încălcate dispozițiile art.969 Cod civil. De asemenea, nu au fost încălcate nici disp. art.57 din Legea nr.51/1995, potrivit cărora “avocații sunt liberi ca prin înțelegere cu clienții lor sa stabilească onorarii superioare”; instanța nu a făcut decât să stabilească, în cadrul raportului juridic procesual, cheltuielile de judecată pe care le datorează partea căzută în pretenții care este un terț fața de contractul intervenit între reclamantă în calitate de client – si avocatul acesteia.
În baza art. 274 C.proc.civ., va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 2428,27 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în 1423,27 lei taxa judiciară de timbru, 5 lei timbru judiciar, 1000 lei onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite actiunea precizată de reclamanta S.C. Z. S.R.L. cu sediul în Drobeta Turnu Severin, .. 39, județul M. în contradictoriu cu pârâta S.C. C. D. S.A. C. cu sediul în C., ., județul D..
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 21.871,16 lei, reprezentând contravaloare prejudiciu produs.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 2428,27 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Omologhează raportul de expertiză contabilă judiciară efectuat în cauză de expert Halalau V..
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 04.03.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
Red. A-M.B./Tehn. C.C. 4ex/01.04.2013
Operator de date cu caracter personal
înregistrat sub numărul 6497
| ← Pretenţii. Sentința nr. 4162/2013. Judecătoria DROBETA-TURNU... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 2367/2013. Judecătoria... → |
|---|
