Pretenţii. Sentința nr. 1542/2013. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
Comentarii |
|
Sentința nr. 1542/2013 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 15-03-2013 în dosarul nr. 18032/225/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DROBETA-T. S.
..
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1542/2013
Ședința publică de la 15 Martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. P.
Grefier ședință M. C.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamanții T. M., T. E., T. I., T. A., T. M. și pe pârât S. T., având ca obiect pretenții DISJUNGERE
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că concluziile pe fondul cauzei au avut loc la termenul de judecată din 8 martie fiind consemnate în încheierea de ședință de la termenul respectiv, prin care s-a amânat pronuțarea în cauză pentru concluzii scise și care face parte integrantă din prezenta, iar la data de 12.03.2013 și 13.03.2013 pârâtul a depus concluzii scrise.
INSTANȚA
La data de 07.12.2012 a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. de dosar_ cauza de față, având ca obiect pretenții, în baza sent. 8467/7.12.2012 prin care s-a disjuns cererea reconvențională formulată de reclamanți reconvențional T. M., T. E., T. I., T. A., T. M. în dosarul_/2225/2012 și prin care s-a respins ca fiind rămasă fără obiect acțiunea având ca obeict evacuarea pârâților din imobilul reclamantului.
În fapt reclamanții au solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 3500 lei reprezentând c/v lucrări îmbunătățiri efectuate la imobil și care au sporit valoarea acestuia, precum și suma de 6500 lei reprezentând c/v servicii de menaj pe care le făcea reclamanta T. E. și la care a fost nevoită să renunțe pe perioada iulie 2011- septembrie 2012 pentru a avea grijă de pârât și soția sa, sumă de care a fost lipsită pe toată această perioadă cât au locuit cu pârâtul.. A arătat că situația de fapt descrisă de pârât în acțiunea de evacuare, cu privire la comportamentul lor față de el și soția sa nu corespunde realității și a fost de atașament și purtare frumoasă, chiar înainte de încheierea actului, tocmai de aceea s-a încheiat actul cu ei, iar ulterior i-a îngrijit și pe pârât l-au dus la spital. Consideră că pârâtul este de rea credință încearcă să-i ascundă propria culpă.Reclamanții susțin că nu au avut o atitudine necorespunzătoare față de reclamant și nu și-au însușit bunurile pe care aceștia susțin că le-au furat. Au arătat că pe perioada locuirii în acel imobil au adus îmbunătățiri pe banii lor constând în: două sobe de teracotă, schimbat instalația electrică, schimbat 50% din țiglă de pe casă.A mai arătat că relațiile cu reclamantul au fost foarte bune până în vara acestui an, când i-a vizitat o nepoată din străinătate și care poate i-a influențat să revoce testamentul și a început să facă presiuni asupra lor și copiilor lor, le-a încuiat poarta de mai multe ori ș, iar în data de 28.08.2012 reclamantul i-a dat afară inclusiv pe copii, și întrucât avea înăuntru lucrurile personale, scule de construcții, și altele de la firma sa de construcții, a fost nevoie să cheme poliția pentru a intra în casă, iar după două zile situația s-a repetat, iar în data de 10.09.2012 le-a scos afară lucrurile sub ceru liber și nu le-a mai permis accesul în curte nici în prezența poliției. A mai arătat că pentru lucrurile care le-au rămas în imobil întrucât și-au luat numai strictul au formulat plângere penală.
La dosar a depus: contract de lucru prestări servicii la clienți, bonuri fiscale și factura, certificat de garanție, Testament, citație 4020 emisă de IPJ M., declarație de evacuare forțată._/10.09.2012 ,declarație de revocare testament aut. sub nr. 1804/01.08.2012.
Cererea a fost legal timbrată.
Pârâtul a formulat întâmpinare la cererea reconvențională prin care a arătat că nu are probleme de sănătate care să necesite îngrijire ,iar pârâții pe perioada cât au locuit împreună nu le găteau și nu le spălau pentru că problemele lor de sănătate nu necesită menaj și nu mâncau niciodată împreună, își spălau la mașina de spălat, și locuia într-o cameră, în timp ce pârâții foloseau două camere, pârâta spăla aproape zilnic și gătea zilnic pentru familia sa, foloseau bucătăria și cămara. În ceea ce privește îmbunătățirile a arătat că sobele de teracotă existau dar nu încălzeau suficient având în vedere mărimea camerei, iar pârâții doar au înălțat cele două sobe și au pus încă două rînduri de cahle cumpărate T. M., dar cu banii săi. A mai arătat că acoperișul nu a fost înlocuit în proporție de 50%, și numai țiglele sparte pe care le-a cumpărat tot cu banii săi și singur le-a înlocuit, iar pentru suma de 6500 lei a arătat că între el și pârâți nu a exista nici un raport juridic obligațional, iar în ceea ce privește instalația electrică arată că de asemenea a înlocuit singur un cablu electric la bucătărie și camera unde locuiește, pe care l-a cumpărat T. M. și pe care a arătat că este de acord să-l plătească reclamantului. În ceea ce privește probatoriul, reclamanții au solicitat proba cu înscrisuri depunând la dosar: chitanțe privind materialele de construcții, manopera lucrării, fotografii cu lucrările, proba cuinterogatoriul pârâtului, proba cu martorii D. Biluța și V. L..
Pârâtul a solicitat proba ci interogatoriul reclamanților mai puțin reclamanta minoră
Instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosar, proba cu interogatoriile luate de reclamanți pârâtului și de pârât reclamanților care n-au fost administrate din lipsa părților la această probă, și a respins proba cu martori solicitată de reclamanți pentru a dovedi suma de 6500 lei de are a fost lipsită reclamanta T. E. pe perioada cât a locuit la reclamanți, ca nefiind pertinentă în acest sens.
Prin concluziile scrise, pârâtul a arătat că recunoaște din pretențiile reclamanților numai refacerea a două sobe de teracotă la care a contribuit cu 1300 lei și fizic, precum și cablul electric de care s-a făcut vorbire din care a folosit o parte.
Analizând întregul material probator administrat in cauza, instanța reține următoarele:
Reclamanții reconvențional T. M., T. E., T. A., T. M. în dosarul_/225/2012 au solicitat obligarea pârâtului S. T. la plata sumei de 3500 lei, reprezentând c/v lucrări îmbunătățiri efectuate la imobilul proprietatea pârâtului, sporindu-i valoarea, precum și suma de 6500 lei, reprezentând c/v servicii de menaj pe care le făcea reclamanta T. E. și la care a fost nevoită să renunțe pe perioada iulie 2011- septembrie 2012, pentru a avea grijă de pârât și de soția sa, sumă de care a fost lipsită pe toată această perioadă cât au locuit cu pârâtul, susținând că pârâtul este de rea credință când afirmă nu au avut o atitudine necorespunzătoare față de el, că nu și-au însușit bunurile acestuia, că pe perioada locuirii în acel imobil au adus îmbunătățiri pe banii lor și că relațiile cu reclamantul au fost foarte bune până în vara acestui an, când i-a vizitat o nepoată din străinătate și care poate l-a influențat să revoce testamentul.
Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, instanța reține că relațiile dintre părți au fost apropiate, din moment ce pârâtul a întocmit testamentul aflat la fila 3 din dosar, prin care lăsa întreaga sa avere reclamanților reconvențional T. M. și T. E.. În considerarea acestui testament, reclamanții au locuit în imobilul proprietatea pârâtului, efectuând diverse lucrări de amenajare a spațiului de locuit, lucrări care le-au folosit reclamanților până în luna august 2012, când au părăsit imobilul, datorită faptului că pârâtul a revocat testamentul, prin declarația din data de 01.08.2012, aflată la fila 5 din dosar.
Potrivit art. 1169 din Codul civil „Cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească”, astfel că reclamanții sunt cei care trebuie să dovedească susținerile din cerere, respectiv că au efectuat lucrări care au adus un spor de valoare imobilului, că lucrările respective erau necesare și utile, precum și faptul că au suferit un prejudiciu cert ca existență și întindere.
Bonurile fiscale depuse la dosarul cauzei (filele 43 și 45-47) dovedesc că s-au făcut niște cumpărături, fără să dovedească cine le-a făcut și cui au folosit, iar planșele foto aflate la dosar (filele 50-57) ilustrează diverse locuri dintr-un imobil în diferite stări de situație, astfel că aceste probe nu pot înlătura un dubiu rezonabil cu privire la veridicitatea afirmațiilor reclamanților, dubiu care folosește pârâtului. Pe de altă parte, chiar reale dacă ar fi susținerile reclamanților cu privire la lucrările efectuate, aceste lucrări au folosit reclamanților pe perioada cât au locuit fără plată în imobilul respectiv și nu s-a dovedit că ar fi dus la o îmbogățire fără just temei a pârâtului.
Prin urmare, nefiind dovedite susținerile reclamanților, instanța va respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de aceștia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanții T. M., T. E., T. A., T. M. toți cu domiciliul ales în Dr.Tr.S., ., jud. M. în contradictoriu cu pârâtul S. T. cu domiciliul în Dr.Tr.S., .. 7, jud. M. ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15.03.2013.
P. GREFIER
Red.I.P.
tehnored CEM
M.C. 10 Aprilie 2013
Cod operator 6497
← Plângere contravenţională. Sentința nr. 3633/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 3905/2013.... → |
---|