Plângere contravenţională. Sentința nr. 2097/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2097/2015 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 05-06-2015 în dosarul nr. 2097/2015
Dosar nr._ plângere contravențională
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DROBETA T. S.
JUDEȚUL M.
Sentința Civilă nr. 2097
Ședința publică din data de 05.06.2015
Instanța constituită din:
Președinte: M. – N. O.
Grefier: C. C.
Pe rol soluționarea acțiunii civile formulate de petentul P. I. O. în contradictoriu cu intimata Inspectoratul Județean de Poliție M., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal efectuat în ședință publică a răspuns avocat P. C. E. în baza împuternicirii avocațiale depuse la dosarul cauzei, pentru petent, și martorii M. E. și C. C., lipsă fiind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că la dosarul cauzei s-au depus de către Direcția de Poliție Locală Drobeta T. S., prin Serviciul Registratură, procese verbale privind executarea mandatelor de aducere pentru martorii M. E. și C. C..
Instanța, în conformitate cu dispozițiile art. 318, art. 321 și art. 323 Cod procedură civilă, procedează la ascultarea martorilor C. C. și M. E. C., sub prestare de jurământ, declarațiile acestora fiind consemnate în scris și atașate la dosarul cauzei.
Avocat P. C. E., pentru petent, depune la dosarul cauzei, în fotocopie, bilet de externare C. V. și adeverință medicală.
La interpelarea instanței, avocat P. C. E., învederează faptul că nu are alte cereri de formulat și probe de administrat.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța, în baza art. 244 alineat 1 Cod procerdură civilă, declară cercetarea procesului încheiată și în baza art. 392 Cod procedură acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Avocat P. C. E., pentru petent, solicită, în principal, admiterea plângerii contravenționale și anularea procesului verbal de contravenție, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului, fără cheltuieli de judecată
Învederează faptul că s-a făcut dovada că petentul nu se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa, din depozițiile martorilor audiați în cauză reieșind că școala I Șt. Paulian nu are paznici care să interzică accesul în curtea școlii, martorul M. E. C. precizând chiar, că incinta școlii era plină de părinți. Învederează de asemenea faptul că nu era prima dată când petentul mergea să ia de la școală un copil de clasa a V-a care avea și o problemă medicală, suferind o leziune la genunchi. Arată faptul că modalitatea de aplicare a sancțiunii a fost una abuzivă.
Instanța, în baza art. 394 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta T. S. la data de 04.02.2015, sub nr._, petentul P. I. O. a formulat plângere împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 15.01.2015, solicitând, anularea procesului-verbal și exonerarea sa de la plata amenzii.
În motivarea plângerii contravenționale a arătat faptul că, la data de 15.01.2015, a fost rugat de mătușa sa, numita C. C., să meargă la Școala de Arte I. ȘT. Paulian pentru a-l lua de la școală pe fiul acesteia, verișorul său, elev în clasa a V-a și a intrat în curtea școlii pentru a vedea dacă verișorul său ieșise de la ore.
A menționat faptul că, la momentul când a intrat în curtea școlii, nu a existat nici un paznic și nici o altă persoană care să-l legitimeze sau care să nu-i permită accesul în curtea școlii, la acel moment fiind însoțit de un prieten, numitul M. E. care a fost de asemenea sancționat contravențional.
A precizat petentul faptul că în momentul în care, împreună cu prietenul său, au ieșit din curtea școlii, l-au așteptat pe verișorul său în fața Școlii Generale nr. 2, timp în care reprezentanții intimatei le-au solicitat actele de identitate, fiind conduși ulterior al sediul poliției unde au fost sancționați contravențional.
A apreciat faptul că nu a săvârșit fapta pentru care a fost sancționat, iar sancțiunea aplicată este una abuzivă.
În drept au fost invocat dispozițiile OG 2/2001.
În dovedirea acțiunii a menționat faptul că înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri și proba testimonială în cadrul căreia să fie audiați martorii C. C. și M. E. și a depus la dosarul cauzei, exemplarul nr .2 al procesului-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 15.01.2015.
Instanța, la primirea acțiunii formulate de către petent a constatat că cererea de chemare în judecată nu a fost formulată cu respectarea dispozițiilor art. 194 C.p.civ. și cu respectarea dispozițiilor art. 200 alin. 1 și 2 C.p.civ., prin rezoluția președintelui de complet învestit cu soluționarea cererii, s-a pus în vedere petentului să completeze lipsurile cererii de chemare în judecată, în termenul prevăzut de art. 200 alin. 2 c.p.civ., în sensul de aindica adresa martorului M. E. și ca, în raport de dispozițiile art. 197 Cod procedură civilă și art.19 din OUG nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru, i s-a pus în vedere petentului să atașeze la cerere dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei.
I s-a adus la cunoștință petentului că potrivit dispozițiilor art.33 alin.2 din OUG nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru, are posibilitatea de a formula, în condițiile OUG nr.51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării. Cererea va cuprinde mențiunile prevăzute de art.14 alin.1 din OUG nr.51/2008 și va fi însoțită de înscrisurile prevăzute de art.14 alin.1 din OUG nr.51/2008.
La data de 17.02.2015, petentul a depus la dosarul cauzei cerere de complinire a lipsurilor cererii de chemare în judecată la care a atașat dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 de lei, chitanța . nr._(52) din 17.02.2015.
Instanța, având în vedere dispozițiile art. 201, alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă a comunicat intimatului un exemplar al plângerii contravenționale și înscrisurilor depuse, cu mențiunea că are obligația de a depune întâmpinare în termen de 25 zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai propune probe și de a mai invoca excepții, în afara celor de ordine publică.
La data de 06.03.2015 intimatul a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată și menținerea procesului verbal ca valabil încheiat.
În fapt, a arătat că, la data de 15.01.2015, în jurul orei 13.25, o patrulă din cadrul Poliției municipiului Drobeta T. S. i-a observat pe petent și pe numitul M. E., în timp ce ieșeau din curtea Liceului Ș. Paulian din municipiul Drobeta T. S., iar în urma verificărilor efectuate, agentul constatator a stabilit faptul că cele două persoane, petentul și numitul M. E., au pătruns în curtea unității de învățământ fără a avea acordul sau fără a fi anunțat în prealabil vreun reprezentant al unității școlare, motiv pentru care atât petentul, cât și numitul M. E. au fost sancționați potrivit dispozițiilor Legii nr.61/1991, republicată..
Astfel, petentul, prin procesul-verbal . nr._ din 15.01.2015, a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 500 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 2 pct.13 și sancționată de art. 3 alin. l lit. c) din Legea nr. 61/1991 - republicată.
A învederat faptul că agentul constatator a constatat în mod direct fapta contravențională, iar procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt reținută în cuprinsul său pană la proba contrară care în mod evident trebuie făcută de petent, și nicidecum de către organul constatator. Astfel, procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului constatator, are forța probantă prin el însuși si constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsură să prezinte o proba contrară.
Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul verbal, legal întocmit se va bucură de prezumția de temeinicie și instanța va porni în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești. O astfel de prezumție nu încalcă dreptul la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție. După cum a constatat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului(Salabiaku c. Franței, Hot. Din 7 oct.1988.s.A no. 14 A p.15 si 28; Telfner c. Austria, no._/96, p.16, 20 mart.2001; Angliei c. României, no._/03 p.60, 4 oct.2007) prezumțiile de fapt si de drept sunt recunoscute in toate sistemele juridice, fiind permisa utilizarea acestora si in materie penala (cum este calificata si material contravenționala prin raportare la C.E.D.O), pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, daca sunt îndeplinite doua condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului, cât și asigurarea posibilității petentului de a-și dovedi susținerile, de a combate prezumția de legalitate si temeinicie, permit aplicare, acestei prezumții.
În concluzie, a apreciat că procesul verbal contestat este întocmit cu respectarea prevederilor O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare și nu sunt motive de anulare a acestuia.
Referitor la motivul invocat de petent, respectiv faptul că intrase în curtea școlii pentru a vedea dacă verișorul său, elev în clasa a V-a la Liceul Ș. Paulian, ieșise de la ore, a apreciat că acesta, potrivit prevederilor O.G. nr.2/2001, nu este un motiv de anulare a procesului-verbal de contravenție sau de înlăturare a răspunderii contravenționale a petentului, și, de asemenea, nici nu justifică încălcarea prevederilor legale, întrucât petentul avea posibilitatea, în acest sens, să se adreseze reprezentanților unității școlare, iar la ora 13.25, elevii se aflau la cursuri și nu în pauză.
A arătat faptul că agentul constatator cunoștea că petentul se află sub supraveghere judiciară la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul M., fiind condamnat cu suspendarea executării pedepsei pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
În dovedirea celor menționate, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a depus la dosarul cauzei raportul agentului constatator, declarație M. E., declarație P. I. O..
Instanța, având în vedere prevederile art. 201 alin. 2 din Noul Cod de procedură civilă., a comunicat petentului un exemplar al întâmpinării și înscrisurilor atașate, cu mențiunea că are obligația de a depune răspuns întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicarea întâmpinării.
Având în vedere că petentul P. I. O. nu a depus răspuns la întâmpinare , instanța față de dispozițiile art. 201 alin. 4 C.proc.civ., a constatat întrunite condițiile prevăzute de lege pentru fixarea primului termen de judecată și s-a dispus citarea părților.
Sub aspectul materialului probator administrat în cauză, instanța, apreciind ca fiind legale, verosimile, pertinente, concludente și utile soluționării cauzei, a încuviințat pentru petent proba cu înscrisuri și proba testimonială, fiind audiați martorii C. C. și M. E. C. ( filele 54 și 55) și pentru intimat proba cu înscrisuri.
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Potrivit procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 15.01.2015 (fila 4), întocmit de către agentul intimatului, petentul P. I. O.a fost sancționat contravențional cu amenda în cuantum de 500 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 2 pct.13 și sancționată de art. 3 alin. l lit. c) din Legea nr. 61/1991 - republicată.
S-a reținut în sarcina petentului faptul că, la data de 15.01.2015, în jurul orei 13.25, petentul împreună cu numitul M. E., au pătruns în curtea Liceului Ș. Paulian, fără a avea acordul sau fără a fi anunțat în prealabil vreun reprezentant al unității școlare.
Petentul a refuzat să semneze procesul-verbal de contravenție, iar la rubrica „alte mențiuni” s-a consemnat „am intrat în curtea școlii pentru a-l căuta pe vărul meu C. V.”.
Instanța constată ca plângerea a fost introdusă în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Instanța sesizată cu soluționarea plângerii contravenționale în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal contestat.
Verificând legalitatea procesului-verbal contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor art. 16 și art. 17 din OG nr. 2/2001, nefiind incidentă vreo cauză de nulitate a procesului-verbal contestat.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, în concordanță cu art. 34 din O.G. nr. 2/2001.
Instanța constată că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, începând cu cauza Öztürk contra Germaniei din 21 februarie 1984, se reține în mod clar și constant cã indiferent de distincțiile care se fac în dreptul intern între contravenții și infracțiuni, persoana acuzatã de comiterea unei fapte calificate în dreptul intern ca fiind contravenție trebuie sã beneficieze de garanțiile specifice procedurii penale.
Aceasta deoarece, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, contravenția intră în sfera „acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al articolului 6 din Convenția Europeană. La această încadrare conduc două argumente: pe de o parte, norma juridică care sancționează astfel de fapte are caracter general, întrucât se adresează tuturor cetățenilor, iar pe de altă parte, sancțiunile contravenționale aplicabile urmăresc un scop preventiv și represiv.
În jurisprudența sa, cauza Maszini contra României din 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că aceste criterii, care sunt alternative, iar nu cumulative, sunt suficiente pentru a demonstra că fapta în discuție are caracter penal, în sensul art. 6 din Convenție.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia).
Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Interpretând dispozițiile art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, reiese faptul că persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România).
Având în vedere aceste principii, instanța reține că procesul verbal de contravenție, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate, autenticitate și legalitate, permisă de Conventia Europeana a Drepturilor Omului cât timp petentului i se asigură de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil. Aceasta înseamnă că, până la proba contrară, cele consemnate de agentul constatator în procesul-verbal corespund adevărului. Această prezumție este relativă, astfel că poate fi înlăturată prin proba contrară.
În cauză însă, prezumția menționată nu a fost răsturnată, prin probele administrate în fața instanței, respectiv proba testimonială și cea cu înscrisuri. Din declarațiile martorilor audiați (fila 54 și 55), rezultă că, în fapt, petentul și numitul M. E. au pătruns în curtea instituției de învățământ I. Șt. Paulian fără a avea acordul sau fără a fi anunțat în prealabil vreun reprezentant al unității școlare.
Împrejurarea invocată de către petent, respectiv că a pătruns în curte pentru a-și aștepta vărul C. V. pentru a-l conduce acasă, nu poate fi reținută drept cauză de înlăturare a răspunderii contravenționale, întrucât, chiar dacă acest motiv ar fi fost adevărat, petentul avea posibilitatea să îl aștepte în afara curții unității de învățământ, iar nu în interior.
Pe cale de consecință se constată că starea de fapt consemnată în procesul-verbal contestat corespunde realității, petentul făcându-se vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa prin procesul verbal contestat.
Având în vedere cele expuse mai sus raportat la ansamblul materialului probator administrat în cauza se concluzionează ca petentul nu a făcut dovada existentei unei stări de fapt contrare celei reținute in procesul-verbal de contravenție.
În ceea ce privește individualizareasancțiunii aplicate pentru săvârșirea contravenției, respectiv sancțiunea amenzii in cuantum de 500 lei, instanța apreciază că aceasta apare ca fiind disproporționată având în vedere împrejurările concrete în care a fost săvârșită contravenția.
Față de criteriile reglementate de art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța apreciază că scopul sancțiunii contravenționale poate fi realizat și prin înlocuirea amenzii contravenționale cu aplicate prin procesul-verbal contestat cu sancțiunea avertismentului, ca fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei și suficientă pentru a atrage atenția petentului asupra respectării dispozițiilor legale în materie și pentru a evita săvârșirea pe viitor a unor astfel de fapte de către contravenient, luând în considerarea pericolul social concret redus al faptei săvârșite.
De asemenea, trebuie avută în vedere și atitudinea procesuală a petentului, care nu a negat săvârșirea faptei de pătrundere în materialitatea sa, arătând că a procedat în acest sens pentru a-și conduce acasă vărul aflat în clasa a V-a la acea unitatea de învățământ (fila 2).
Având în vedere cele expuse mai sus, în temeiul art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, instanța va admite în parte plângerea formulată și va modifica procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat la data de 15.01.2015, în sensul că va înlocui sancțiunea cu amenda contravențională în cuantum de 500 lei, cu avertismentul, cu recomandarea pentru petent de a respecta pe viitor dispozițiile legale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea formulată de petentul P. I. O., având C.N.P._ și domiciliul în Drobeta T. S., . nr. 10, județul M. în contradictoriu cu intimata INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE M. cu sediul în Drobeta T. S., .. 75, județul M., CUI_.
Modifică procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat la data de 15.01.2015, în sensul că înlocuiește sancțiunea cu amenda contravențională în cuantum de 500 lei, cu avertismentul.
Atrage atenția petentului ca, pe viitor, să respecte, întocmai, dispozițiile legale.
Menține celelalte prevederi din procesul verbal.
Cu drept de apel, în termen de 30 de zile de la comunicare, cerere ce se va depune la Judecătoria Drobeta T. S..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 05.06.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. M.N.O./Tehn.C.C
4 ex./ 6 pag./ 22.06.2015
Operator de date cu caracter personal
înregistrat sub numărul 6497
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2079/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2106/2015.... → |
|---|
