Plângere contravenţională. Sentința nr. 477/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 477/2015 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 04-02-2015 în dosarul nr. 13165/225/2014
Dosar nr._ plângere contravențională
ROMANIA
JUDECĂTORIA DROBETA T.-S.
JUDETUL MEHEDINTI
Sentința Civilă nr. 477
Ședința publică din data de: 04.02.2015
Instanța constituită din:
Președinte: Dr. G. – C. Z.
Grefier: C. C.
Pe rol soluționarea acțiunii civile formulate de petenta S.C. C. P. S.R.L. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Teritorial de Muncă M., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns avocat G. C. în baza împuternicirii avocațiale aflate la dosarul cauzei, pentru petentă, consilier juridic P. L. în baza delegației de reprezentare depuse la dosarul cauzei, pentru intimat, și martorul C. N..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Instanța, în conformitate cu dispozițiile art. 318, art. 321 și art. 323 Cod procedură civilă, procedează la audierea martorului C. N., sub prestare de jurământ, declarația acestuia fiind consemnată în scris și atașată la dosarul cauzei.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat G. C., pentru petentă, învederează faptul că, în ceea ce privește contravenția prevăzută de art. 16 alineat 1 din Codul Muncii, în raport de depoziția martorului C. N., solicitarea petentei a rămas fără obiect. Solicită admiterea plângerii contravenționale și înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului, având în vedere dispozițiile art. 7 coroborat cu art. 21 din OG nr. 2/2001. Învederează că prin cuantumul exagerat al amenzii aplicate s-ar perturba activitatea societății și s-ar pune în pericol și locurile de muncă ale salariaților care lucrează cu forme legale. Arată că nu solicită cheltuieli de judecată.
Consilier juridic P. L., pentru intimat, solicită respingerea plângerii contravenționale, având în vedere că amenda a fost aplicată în cuantumul minim prevăzut de legiuitor și ținând seama și de declarația martorului audiat la acest termen de judecată.
Instanța, conform dispozițiilor art. 394 C.pr.civ., declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta T. S. la data de 02.10.2014, sub nr._, petenta S.C. C. P. S.R.L. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Teritorial de Muncă M. a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din data de 15.09.2014, prin care s-a dispus sancționarea petentei cu amendă contravențională în cuantum de_ lei pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 16 alin. 1 coroborat cu art. 260 alin. 1 lit. e) din Legea nr.53/2003 republicată și avertisment pentru comiterea contravenției prev. de art. 4 alin 1 lit. a) din HG 500/2011, solicitând, admiterea plângerii contravenționale, anularea în parte a procesului verbal de contravenție cu exonerarea societății de la plata amenzii în cuantum de 10.000 lei.
În motivarea plângerii contravenționale a arătat că prin procesul verbal . nr._ din data de 15.09.2014, s-a reținut în sarcina S.C. C. P. S.R.L. săvârșirea contravenției prev. de art. 16 alin. 1 coroborat cu art. 260 alin. 1 lit. e) din Legea nr.53/2003 republicată, în sensul că urmare controlului efectuat în data de 12.09.2014, la punctul de lucru ”Brutarie", a rezultat faptul că numita C. N. a fost primită la muncă începând cu data de 01.09.2014 fără a semna contractual individual de munca, astfel cum prevăd dispozițiile art. 16 alin 1 din Legea nr. 53/2003 republicată potrivit căruia obligația de încheiere a contractului individual de muncă revine angajatorului și este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului.
A precizat faptul că societatea nu a primit la muncă persoane fără a întocmi contracte individuale de muncă, acest aspect fiind demonstrat cu faptul că societatea a concretizat raporturi de muncă cu un număr de 38 de salariați și nu a mai fost sancționată de către I. M. în trecut, pentru încălcarea prevederilor Codului Muncii în ceea ce privește încheierea în formă scrisă a contractelor individuale de muncă.
Referitor la numita C. N., a menționat faptul că aceasta are calitatea de salariat la S.C. C. P. S.R.L. începând cu data de 01.05.2014, semnând contractul individual de muncă, așa cum se demonstrează și cu dovezile de calculare a drepturilor salariale și nu în ultimul rând cu declarațiile privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, a impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate, generate de către angajator și depuse la Administrația Finanțelor Publice M..
În ceea ce privește starea de fapt, a menționat că acest control efectuat la punctul de lucru "Brutărie" organizat de către S.C. C. P. S.R.L. a fost efectuat de către inspectori de muncă și lucrători din cadrul IJP M. - Serviciul Investigarea fraudei, organele de control desfășurând activități specifice funcțiilor pe care le dețin, iar numita C. N. a fost cea care a răspuns solicitărilor acestora, fiind nevoită să furnizeze informațiile referitoare și la procesul de producție și de asemenea referitor la cele privind încheierea, executarea, suspendarea și încetarea contractului de muncă, astfel explicându-se faptul ca în declarația dată inspectorilor de muncă a precizat că nu a semnat contract de muncă, ulterior recunoscând că s-a intimidat și că nu mai știe ce a declarat în fișa de identificare.
A învederat faptul că acest contract de muncă al numitei C. N. există, este încheiat in forma scrisă, fiind semnat de către salariată, însă dintr-o eroare materială a contabilului firmei, nu a fost transmis în Revisal
A arătat că transmiterea, sau netransmiterea începerii activității în Revisal nu conferă unei persoane calitatea de salariat cu toate drepturile de asigurări sociale ce decurg din raportul de muncă, registrul general de evident al salariaților in format electronic fiind doar un sistem electronic de evidenta al salariaților care nu in puține cazuri permite strecurarea de informații neconforme cu realitatea.
A menționat faptul că, făcând analiza tehnică a procesului de producție, apreciază că un număr de 38 de salariați cu contract individual de muncă, sunt suficienți pentru buna funcționare a activității și atunci nu se justifică riscul de a folosi persoane fără forme legale de angajare, știut fiind faptul ca legiuitorul a majorat cuantumul sancțiunii contravenționale pentru fenomenul "munca la negru"(între_-_ lei pentru fiecare persoană depistată).
Prin urmare, a arătat că nu se poate reține că societatea petentă ar fi primit la munca salariați fără a încheia contract individual de muncă, iar procesul verbal de sancțiune are un caracter vădit abuziv si nelegal.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 31 și urm. din OG nr. 2/2001 actualizată cu modificările si completările ulterioare.
În dovedirea plângerii contravenționale a menționat faptul că înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri și proba testimonială în cadrul căreia să fie audiat martorul C. N. și a depus la dosarul cauzei, în fotocopie, proces verbal de control nr._/15.09.2014 și procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din data de 15.09.2014 .
Instanța, la primirea acțiunii formulate de către petentă a constatat că cererea de chemare în judecată nu a fost formulată cu respectarea dispozițiilor art. 194- 197 C.p.civ., și cu respectarea dispozițiilor art. 200 alin. 1 și 2 C.p.civ., prin rezoluția președintelui de complet învestit cu soluționarea cererii, s-a pus în vedere reclamantului să completeze lipsurile cererii de chemare în judecată, în termenul prevăzut de art. 200 alin. 2 c.p.civ. în sensul de a indica numele și prenumele, domiciliul sau reședința persoanei pe care înțelege să o cheme în judecată, în calitate de pârât, ori pentru persoane juridice denumirea și sediul lor. De asemenea, să indice și codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar ale pârâților, în măsura în care acestea sunt cunoscute; să depună dovada calității de reprezentant pentru numitul Z. I., respectiv un extras din registrul public în care este menționată împuternicirea; în cadrul probei cu înscrisuri, să depună la dosar înscrisurile menționate în cererea de chemare în judecată, în copii certificate pentru conformitate cu originalul, în 2 exemplare, unul pentru instanță și unul pentru partea adversă și de a depune la dosarul cauzei dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei, conform art. 19 din OUG nr. 80/2013.
I s-a adus la cunoștință petentei că potrivit dispozițiilor art.33 alin.2 din OUG nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru, are posibilitatea de a formula, în condițiile OUG nr.51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării. Cererea va cuprinde mențiunile prevăzute de art.14 alin.1 din OUG nr.51/2008 și va fi însoțită de înscrisurile prevăzute de art.14 alin.1 din OUG nr.51/2008.
La data de 23.10.2014, petenta a depus la dosarul cauzei cerere de complinire a lipsurilor la care a atașat dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 de lei, chitanța . nr._(250) din 20.10.2014, și înscrisuri respectiv: furnizare informații de bază - Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul M., proces verbal de control nr._/15.09.2014, procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din data de 15.09.2014, contract individual de muncă, state de plată, pontaj august, declarație privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, a impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate - anexa nr. 1.
Instanța, având în vedere dispozițiile art. 201 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă, a comunicat intimatului câte un exemplar al plângerii contravenționale și înscrisurilor anexate, cu mențiunea că au obligația de a depune întâmpinare în termen de 25 zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai propune probe și de a mai invoca excepții, în afara celor de ordine publică.
În fapt a arătat că la data de 12.09.2014, orele 6.15, s-a efectuat un control în domeniul relațiilor de muncă la punctul de lucru „Brutărie" din Drobeta T. S., aparținând S.C. C. P. SRL, iar cu ocazia controlului efectuat inspectorii de muncă din cadrul I.T.M M. au găsit prestând activitate mai multe persoane, care au precizat natura raporturilor de muncă existente cu angajatorul în cauză, dintre persoanele care desfășurau activitate la brutăria menționată doar numita C. N. declarând că lucrează ca muncitor necalificat fără forme legale de angajare din data de 01.09.2014, neavând întocmit contract individual de muncă și având însă un program de lucru de 4 ore/zi.
A arătat că, având în vedere cele declarate de persoana găsită în activitate și ținând cont de faptul că nu au putut fi verificate toate documentele solicitate, inspectorii de muncă au invitat angajatorul să se prezinte la sediul I. M. cu documentele menționate în înștiințare în vederea definitivării actului de control, însă ă petenta nu a dat curs invitației inspectorilor de muncă nici până la data de 15.09.2014 și nici nu a transmis prin alt mijloc de comunicare documentele solicitate, întocmindu-se astfel procesul verbal de control nr._, anexele aferente și procesul verbal de sancțiune în data de 15.09.2014, în lipsa reprezentantului societății petente.
Astfel, având în vedere situația existentă pe teren, declarația persoanei găsite în activitate precum și faptul că petenta nu a prezentat nici un document care să dovedească o altă stare de fapt, organul de control a constatat ca petenta a încălcat prevederile art.16 alin. 1 din Codul Muncii primind la muncă o persoana fără forme legale de angajare, fiind sancționată în baza art.260 alin.1 lit. e din același act normativ cu amendă contravențională reprezentând minimul stabilit de lege.
A subliniat faptul că declarația dată de salariați în fața organului de control, constituie o recunoaștere a situației de fapt existente la momentul controlului iar ca acte emise de părți le sunt opozabile.
Cu privire la susținerile petentei și la documentele anexate plângerii contravenționale formulate a precizat că în situația în care salariata în cauză ar fi avut contract individual de muncă în materialitatea sa și l-ar fi semnat ar fi declarat aceste aspecte organelor de control neexistând nici un motiv pentru care să declare diferit de starea de fapt existentă, așa cum au declarat ceilalți colegi care desfășurau activitate în momentul efectuării controlului.
A arătat că, însăși atitudinea angajatorului de a nu se prezenta cu documentele solicitate în vederea definitivării controlului, confirmă starea de fapt constatată de către inspectorii de muncă, respectiv faptul ca nu întocmise contract individual de muncă în formă scrisă numitei C. N., iar faptul că petenta a anexat plângerii contravenționale un contract individual de muncă pentru numita C. N., nu o exonerează de răspundere pentru fapta săvârșită, acest contract fiind un înscris sub semnătură privată și nefăcându-se dovada îndeplinirii condițiilor art. 1182 Cod Civil, data la care se susține că s-ar fi încheiat face dovada doar între părți, neavând astfel o dată certă.
A precizat că, analizând contractul individual de muncă menționat comparativ cu declarația dată de numita C. N. în momentul efectuării controlului, se pot observa neconcordanțe cu privire la data angajării, fapt ce conduce la concluzia că încheierea contractului individual de muncă s-a realizat după vizita inspectorilor de muncă.
De asemenea se poate observa că petenta nu a menționat nici datele din fișa medicală pe contractul individual de muncă anexat plângerii contravenționale și nici data comunicării acestuia către salariatul în cauză, confirmându-se astfel încă o dată faptul că la momentul controlului acest contract nu exista în materialitatea sa. Față de inscrisurile anexate plângerii contravenționale formulate considerăm ca acestea au fost fabricate pro causa doar pentru soluționarea favorabilă a litigiului existent.
A menționat intimatul că starea de fapt constatată de către organul de control este confirmată chiar și din analizarea extrasului electronic Revisal din care rezultă cu certitudine faptul că la momentul efectuării controlului, salariata C. N. nu avea întocmit contract individual de muncă, aceasta neregăsindu-se printre salariații activi ai societății în cauză, aspect ce rezultă din extrasul Revisal generat de către I. M. la data de 12.09.2014 . orele 8:18:36, după efectuarea controlului.
A apreciat că susținerile petentei cu privire la importanta Registrului electronic de Evidență a Salariaților sunt total eronate și nefondate având în vedere importanța acordată de către legiuitor transmiterii în formă electronică a Contractelor individuale de muncă, potrivit HG nr.500/2011 modificată și completată.
A învederat că obligația angajatorului cu privire la transmiterea către I. a registrului general de evidență a salariaților rezultă și din lecturarea prevederilor art.34 din Codul Muncii, care instituie o obligație imperativă de la care nu se pot face derogări.
Transmiterea registrului general de evidență a salariaților prezintă o importanță deosebită având in vedere faptul ca de la 01.01.2011 au fost scoase din uz carnetele de muncă, iar acest registru reprezintă singura formă de evidențiere a întocmirii contractelor individuale de munca, a cuantumul salariului primit, dreptului la șomaj, pensie, sănătate, a atestării vechimii in munca, drepturi care rezulta doar ca urmare a dobândirii calității de salariat.
În eventualitatea în care salariații în cauză ar putea beneficia de șomaj, fără un extras din registrul general de evidenta a salariaților eliberat de către I. M. aceasta ar pierde dreptul la șomaj întrucât angajatorul nu și-a respectat obligațiile prevăzute de HG nr. 500/_.
Registrul general de evidență a salariaților este singurul înscris care evidențiază cronologia raporturilor de munca pe care un salariat le are cu diferiți angajatori, vechimea in munca de-a lungul anilor precum si cuantumul salariului primit precum si toate celelalte drepturi ce i se cuvin.
Importanța acordată de legiuitor acestui registru este reflectată prin dispozițiile art.4 alin. 1 lit. a din HG nr. 500/2011 modificată și completată în sensul că legea stabilește obligația angajatorului de a transmite cu cel puțin o zi anterioară începerii activității elementele contractului individual de muncă pentru o persoană nou angajată.
A precizat că, fiind vorba despre o aplicație electronică cu parolă proprie specială acordată fiecărui angajator, nu se pot face intervenții asupra datelor menționate în acest registru decât de către angajator, care este singurul cunoscător al parolei de acces, I. M. neavând cunoștință decât despre date înregistrate și despre ora și data transmiterii on line, astfel că susținerile petentei cu privire la aceste aspecte sunt total eronate și fără a avea un suport legal.
Analizând starea de fapt existentă la data efectuării controlului, a apreciat că fapta angajatorului prezintă un grad ridicat de pericol social având în vedere și specificul activității societății petente, precum și faptul că abia după momentul încheierii contractului individual de munca salariații dobândesc drepturile prevăzute de lege (vechimea in munca, pensie, șomaj, sănătate ).
A apreciat de asemenea că, împrejurarea că ulterior controlului, angajatorii transmit și întocmesc contracte-individuale de muncă persoanelor care sunt identificate de către organele statului ca desfășurând activitate" la negru" nu îi exonerează de amenda contravențională aplicată, fapta contravențională constatată continuând să existe.
În drept au fost invocate dispozițiile art.205 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, Codul Muncii, HG nr.500/2011 modificata si completata si O.G.nr.2/2001.
A atașat la întâmpinare copiile certificate ale înscrisurilor care au stat la baza emiterii procesului verbal de contravenție nr._/15.09.2014 respectiv: adresă de înaintare, procesul verbal de contravenție nr._/15.09.2014, înștiințare nr._, procesul verbal de control nr._/15.09.2014, anexa de constatare nr. 1 la procesul verbal de control nr._, confirmare de primire, extras REVISAL, fișa de identificare a numitei C. M..
Instanța, având în vedere prevederile art. 201 alin. 2 din Noul Cod de procedură civilă., a comunicat petentei un exemplar al întâmpinării și înscrisurilor anexate, cu mențiunea că are obligația de a depune răspuns întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicarea întâmpinării.
Petenta nu a depus la dosar răspuns la întâmpinare.
La termenul de judecată din data de 21.01.2015 instanța a încuviințat pentru petentă proba cu înscrisuri și proba testimonială, în cadrul căreia să fie audiat martorul Cărbunartu N., iar pentru intimat proba cu înscrisuri.
La termenul de judecată de astăzi, 04.02.2105, a fost audiat martorul C. N. (fila 152).
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța constată și reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ din data de 15.09.2014 (fila 3), petenta S.C. C. P. S.R.L. a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 10.000 lei pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 16 alin. 1 coroborat cu art. 260 alin. 1 lit. e) din Legea nr.53/2003 republicată și avertisment pentru comiterea contravenției prev. de art. 4 alin 1 lit. a) din HG 500/2011.
S-a reținut faptul că la data de 12.09.2014, orele 6.15- 06.45, s-a efectuat un control în domeniul relațiilor de muncă la punctul de lucru „Brutărie" din Drobeta T. S., aparținând S.C. C. P. SRL, ocazie cu care inspectorii de muncă din cadrul I.T.M M. au găsit prestând activitate mai multe persoane, care au precizat natura raporturilor de muncă existente cu angajatorul în cauză, dintre persoanele care desfășurau activitate la brutăria menționată doar numita C. N. declarând că lucrează ca muncitor necalificat fără forme legale de angajare din data de 01.09.2014 și nu a semnat contract individual de muncă, având însă un program de lucru de 4 ore/zi.
Procesul-verbal de contravenție contestat nu a fost semnat de către petenta persoană juridică, actul constatator al contravenției fiind încheiat in lipsa reprezentantului legal la petentei, iar la rubrica „alte mențiuni” s-a consemnat faptul ca petenta contravenientă are dreptul la obiecțiuni pe care le poate formula în instanță.
Instanța constată ca plângerea a fost introdusă în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Instanța sesizată cu soluționarea plângerii contravenționale în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal contestat.
Verificând legalitatea procesului-verbal contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor art. 16 și art. 17 din OG nr. 2/2001, nefiind incidentă vreo cauză de nulitate a procesului-verbal contestat.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, în concordanță cu art. 34 din O.G. nr. 2/2001.
Potrivit disp. art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 privind codul muncii coroborat cu art. 260 lit. e din Legea nr, 53/2003 privind codul muncii, constituie contravenție primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă.
Din cuprinsul înscrisurilor depuse la dosar de către intimatul I. M. (filele 121-135), rezultă că la data de 12.09.2014, orele 6.15, a fost organizat de către inspectorii I. un control în domeniul relațiilor de muncă la punctul de lucru „Brutărie" din Drobeta T. S., aparținând S.C. C. P. S.R.L., ocazie cu care inspectorii de muncă din cadrul I.T.M M. au găsit prestând activitate mai multe persoane, care au precizat natura raporturilor de muncă existente cu angajatorul în cauză, dintre persoanele care desfășurau activitate la brutăria menționată doar numita C. N. declarând că lucrează ca muncitor necalificat fără forme legale de angajare din data de 01.09.2014 și nu a semnat contract individual de muncă, având însă un program de lucru de 4 ore/zi.
Pentru neregulile constatate inspectorii intimatului au aplicat sancțiunea amenzii în sumă de 10.000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 privind codul muncii (lipsa încheierii contractului individual de muncă) și avertisment pentru comiterea contravenției prev. de art. 4 alin 1 lit. a) din HG 500/2011.
Societatea petentă a susținut că în mod nejustificat a fost sancționată prin procesul verbal ce face obiectul prezentului dosar întrucât lucrătorul C. N. avea încheiat contract de muncă la data controlului efectuat de inspectorii I..
Instanța apreciază ca nefiind întemeiată această apărare pentru motivele ce vor fi expuse în continuare:
Astfel, instanța are în vedere faptul că la momentul efectuării controlului de către inspectorii I. M. numita C. N. a declarat că prestează activitate pentru societatea petentă și nu a semnat contract individual de muncă, astfel cum s-a menționat în fișa de identificare întocmită la data controlului (fila 128 dosar).
De asemenea, instanța are în vedere și declarația numitei C. N., audiată în calitate de martor în prezenta cauză (fila 152 dosar), persoana în privința căreia petenta susține că avea încheiat contract de muncă. Astfel, martorul C. N. a declarat că la acea dată nu semnase nici un fel de contract de muncă.
De asemenea, instanța reține că, în ceea ce privește contractul individual de muncă încheiat între societatea petentă și C. N. (file 30-31), acesta nu prezintă relevanță pentru soluționarea prezentei cauze. La data de 12.09.2014 când s-a efectuat controlul de către inspectorii I., numita C. N., persoana ce presta activitate pentru societatea petentă la punctul de lucru „Brutărie" din Drobeta T. S., a declarat în scris că lucrează pentru societatea petentă din data de 01.09.2014 și nu a semnat contract de muncă la începerea activității. În condițiile în care C. N. ar fi semnat în ziua precedentă vreun contract de muncă cu petenta ar fi trebuit să știe acest aspect. Din clauzele contractului individual de muncă depus la dosarul cauzei de către petentă rezultă că acesta ar produce efecte începând cu data de 12.09.2014, iar numita C. N. a declarat la data controlului că lucrează pentru petentă din data de 01.09.2014. În orice caz, contractul de muncă nu poate fi opus intimatului, deoarece nu are dată certă. Or, potrivit art. 278 din C. pr. civ., data înscrisurilor sub semnătură privată este opozabilă altor persoane decât celor care le-au întocmit, numai din ziua în care a devenit certă, prin una dintre modalitățile prevăzute de lege. Nu rezultă din datele dosarului ca acest contract să fi primit dată certă până la momentul sancționării contravenționale a petentei.
Prin urmare, instanța apreciază că acest contract a fost încheiat ulterior datei la care s-a efectuat controlul de către inspectorii I..
Pe cale de consecință, se constată că starea de fapt consemnată în procesul-verbal contestat corespunde realității, petenta făcându-se vinovată de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa, respectiv art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 privind codul muncii si sancționată de art. 260 alin. 1 lit. e din codul muncii și săvârșirea contravenției prev. de art. 4 alin 1 lit. a) din HG 500/2011.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii aplicate petentei instanța arată că, potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Totodată, potrivit art. 5 alin. 5 din OG nr. 2/2001, sancțiunea stabilită de organul constatator trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei comise.
Față de criteriile reglementate de art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța apreciază că sancțiunea aplicată în cuantumul minim prevăzut de textul de lege, respectiv amenda în cuantum de 10.000 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 coroborat cu art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003, este proporțională cu gradul de pericol social al faptei reținute în sarcina petentei, servind finalității de evitare a săvârșirii pe viitor a unor astfel de fapte.
Instanța apreciază că pericolul social al faptei angajatorului prev de art.16 alin.l din Legea nr.53/2003 Codul Muncii este deosebit de grav, deoarece abia după momentul încheierii contractului individual de muncă salariații dobândesc drepturile prevăzute de lege, drepturi ce izvorăsc din calitatea lor de salariat( vechime în muncă, drepturi de pensie, dreptul la somaj, dreptul la asigurări de sănătate, dreptul la concediu), iar raportul de muncă există doar între persoanele care sunt parte într-un contract individual de muncă. De altfel, conform prevederilor art. 16 alin 3 din Codul Muncii, doar munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă, îi conferă salariatului vechime în muncă.
Având în vedere cele expuse mai sus, apreciind ca situația de fapt reținută prin procesul-verbal de contravenție contestat corespunde realității, în temeiul art. 34 alin. 1 din OG 2/2001, instanța urmează să respingă ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentă împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 15.09.2014.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta S.C. C. P. S.R.L., cu sediul în Drobeta T. S., . nr. 1, județul M., CUI_, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Teritorial de Muncă M. cu sediul în municipiul Drobeta T. S., ..3, județul M., CUI_, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel, care se va depune la Judecătoria Drobeta T. S., în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 04.02.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red. G-C.Z./Tehn.C.C.
4 ex./pag. 9/..2015
Operator de date cu caracter personal
înregistrat sub numărul 6497
| ← Pretenţii. Sentința nr. 456/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU... | Revendicare imobiliară. Sentința nr. 750/2015. Judecătoria... → |
|---|
