Plângere contravenţională. Sentința nr. 741/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 741/2015 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 19-02-2015 în dosarul nr. 10501/225/2014
Dosar nr._ plângere contravențională
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DROBETA T. S., JUD. M.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 741
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 19.02.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: B. L.
GREFIER: P. L.
Pe rol judecarea plângerii contravenționale formulată de petenta C. A. M., în contradictoriu cu intimatul I. M. .
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că s-a depus la dosar o cerere de amânare formulată de apărătorul petentei.
Instanța respinge cererea de amânare apărătorul petentei, întrucât acesta are obligația să respecte îndatoririle prevăzute de art.38 din Legea avocaturii nr.51/1995, art.221 din Statutul profesiei de avocat, iar în situația în care nu se poate prezenta în instanță pentru a asigura asistența juridică a clientului său este obligat să-și asigure substituirea.
Verificându-și din oficiu competența, potrivit dispozițiilor art. 131 C.proc.civ., instanța constată că este competentă general, potrivit art. 126 alin.1 din Constituție, material, conform art. 94 pct. 3 C.proc.civ., și teritorial, potrivit art.32 din OG nr.2/2001 să soluționeze cauza.
Instanța, având în vedere dispozițiile art. 238 Noul Cod procedură civilă, stabilește durata necesară pentru cercetarea procesului, ținând seama de circumstanțele cauzei și probele propuse, o lună.
Instanța, în baza art. 258 al. 1 Cod proc. civilă rap. la art. 255 Cod proc. civilă, apreciind că este concludentă, încuviințează pentru părți proba cu înscrisuri.
Instanța constată cercetarea procesului finalizată și reține cauza spre soluționare (art. 244 Cod proc. civilă).
INSTANȚA :
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
La data de 07.08.2014, petenta C. A. M., a formulat plângere împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ din 22.02.104 încheiat de intimatul I. M., prin care a solicitat anularea acestuia și exonerarea sa de plata amenzii.
În motivarea plângerii, a arătat că, in data 22.07.2014 a fost oprita in trafic in localitatea Dr.Tr.S. Județul M., de către agentul politiei rutiere, domnul B. I. pentru ca a condus autovehiculul marca wolkswagen vento cu nr de înmatriculare_, fara a purta centura de siguranța.
Declară ca nu a purtat centura de siguranța datorita problemelor de sănătate ce reies din biletul de ieșire din spital si din certificatul medical de scutire pe motiv medical eliberat de către medicul de familie.
Deși actele solicitate de către agentul constatator i-au fost prezentate, acesta nu le-a luat in considerare fiind sancționată cu amenda in cuantum de 180 lei si doua puncte penalizare.
Pentru dovedirea situației de fapt, anexează prezentei următoarele documente in copii xerox: Carte identitate, Proces verbal contravenție, Bilet de ieșire din spital, Certificat medical de scutire pe motiv medical eliberat de către medicul familie.
Plângerea nu a fost motivată în drept.
Intimatul a formula întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
A arătat că, în fapt, la data de 22.07.2014, ora 10.42, petenta a condus autoturismul marca "VW VENTO" cu numărul de înmatriculare_, pe . T. S., județul M., fără a purta, în timpul deplasării, centura de siguranță.
După oprirea regulamentară, conducătorul auto a fost identificat în persoana numitei C. A. M. i s-a comunicat abaterea săvârșită, încadrarea legală și sancțiunea aplicată.
Petenta a fost sancționată contravențional potrivit prevederilor art. 108 alin.l lit.a) pct.3 și art.99 alin.2 din O.U.G. nr.195/ 2002, privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru "" nerespectarea obligației de a purta, in timpul circulației pe drumurile publice, centura de siguranța...", iar agentul constatator i-a aplicat reclamantei 2 puncte - amendă și două puncte penalizare.
Referitor la motivul invocat de petenta, respectiv faptul că era scutită medical de la portul centurii de siguranță, învederează instanței faptul că la momentul controlului reclamanta nu a prezentat certificatul medical așa cum cer dispozițiile art.97 alin. 5 din H.G. nr. 1.391 din 4 octombrie 2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu modificările și completările ulterioare, și oricum atât din certificatul medical, cât si din biletul de ieșire din spital, nu rezultă faptul că datorită afecțiunii, este contraindicat purtarea centurii de siguranță.
Este necesar să învedereze instanței si faptul că agentul constatator a constatat în mod direct fapta contravențională, iar procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt reținută în cuprinsul său până la proba contrară care în mod evident trebuie făcută de petent, și nicidecum de către organul constatator.
Astfel, procesul-verbal de contravenție, in măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului constatator, are forța probantă prin el însuși si constituie o dovadă suficienți vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsură să prezinte o proba contrară.
Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul-verbal, legal întocmit se bucura de prezumția de temeinicie și instanța va porni în analizarea acestuia de la prezumția că reflectă adevărul, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești. O astfel de prezumție nu încalcă dreptul la proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție. După cum a constatat și Curi Europeană a Drepturilor Omului (Salabiaku c. Franței, Hot. din 7 oct.1988.s.A no. 141-A, p.15 si 1 Telfner c. Austria, no._/96, p.16, 20 mart.2001; A. c. României, no._/03, p.60, 4 oct.20( prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie penală (cum este calificată și materia contravențională prin raportare la C.E.D.O pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului, cât si asigurarea posibilității petentului de a-și dovedi susținerile, de a combate prezumția de legalitate și temeinicie, permit aplicarea acestei prezumții.
In consecință, fapta reținută în cuprinsul procesului-verbal este probată cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ ( actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond formă prevăzute de O.G. nr.2/2001), asociată cu prezumția de autenticitate ( actul emană în mod real de la cine se spune că emană) și cu prezumția de veridicitate ( actul reflectă în mod real ce a slabi autoritatea emitentă).
În concluzie, consideră că procesul verbal contestat este întocmit cu respectarea prevederii O.G. nr.2/ 2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare și; sunt motive de anulare a acestuia.
În dovedirea celor menționate, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.
Față de aspectele prezentate, solicită respingerea plângerii ca neîntemeiată si menținerea procesul verbal ca valabil încheiat.
În conformitate cu prevederile art. 411 din Legea 134/2010 privind Codul de Procedură Civil solicită judecarea cauzei și în lipsa reprezentantului instituției .
Sub aspectul materialului probator a fost administrată proba cu înscrisuri, scop în care s-au depus la dosar, în copie, procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din 22.01.2014, carte identitate,, înscrisuri medicale, raportul agentului constatator.
Analizând materialul probator administrat în cauză instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ din data de 22.07.2014, petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 180 lei și două puncte penalizare, potrivit prevederilor art.108 alin.1 lit.a pct.3 și art.99alin.2 din OUG nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice. S-a reținut că în data de 22.07.2014, ora 10,42, petenta a condus autoturismul marca Vw Vento cu nr de înmatriculare_, be . T. S., fără a purta centură de siguranță în timpul deplasării.
Instanța sesizată cu soluționarea plângerii contravenționale în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal contestat.
Verificând legalitatea procesului-verbal contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor art. 16 și art. 17 din OG nr. 2/2001, nefiind incidentă nici o cauză de nulitate a procesului-verbal contestat.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, în concordanță cu art. 34 din O.G. nr. 2/2001.
Instanța constată că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, începând cu cauza Öztürk contra Germaniei din 21 februarie 1984, se reține în mod clar și constant că indiferent de distincțiile care se fac în dreptul intern între contravenții și infracțiuni, persoana acuzată de comiterea unei fapte calificate în dreptul intern ca fiind contravenție trebuie să beneficieze de garanțiile specifice procedurii penale.
Aceasta deoarece, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, contravenția intră în sfera „acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al articolului 6 din Convenția Europeană. La această încadrare conduc două argumente: pe de o parte, norma juridică care sancționează astfel de fapte are caracter general, întrucât se adresează tuturor cetățenilor, iar pe de altă parte, sancțiunile contravenționale aplicabile urmăresc un scop preventiv și represiv.
În jurisprudența sa, cauza Maszini contra României din 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că aceste criterii, care sunt alternative, iar nu cumulative, sunt suficiente pentru a demonstra că fapta în discuție are caracter penal, în sensul art. 6 din Convenție.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia).
Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Interpretând dispozițiile art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, reiese faptul că persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România).
Având în vedere aceste principii, instanța reține că procesul verbal de contravenție, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate, autenticitate și legalitate, permisă de Conventia Europeana a Drepturilor Omului cât timp petentului i se asigură de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil. Aceasta înseamnă că, până la proba contrară, cele consemnate de agentul constatator în procesul-verbal corespund adevărului. Această prezumție este relativă, astfel că poate fi înlăturată prin proba contrară.
Din înscrisurile depuse de petentă la dosar, instanța reține că, în data de 24.06.2014, petenta a suferit o intervenție chirurgicală la Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara, iar pentru perioada 01.07.2014 – 31.08.2014, acesteia i-a fost eliberat Certificat medical de scutire pe motiv medical grav, în baza Ordinului nr.1246/2007 (Anexa 2), certificatul urmând a-i servi petentei la justificarea neutilizării centurii de siguranță în transportul auto.
În consecință, la data întocmirii procesului verbal de contravenție și aplicării sancțiunii, petenta nu avea obligația de a purta centura de siguranță.
Raportat la considerentele de fapt și de drept expuse, instanța va admite plângerea contravențională formulată de petentul C. A. M. în contradictoriu cu intimatul I. M., va anula procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 22.07.2014 și va exonera petentul de plata amenzii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de petentul C. A. M., domiciliată în Dr.Tr.S., ..4, ., ., în contradictoriu cu intimatul I. M. .
Anulează procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 22.07.2014 și exonerează petentul de plata amenzii.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Drobeta T. S..
Pronunțată în ședință publică azi, 19.02.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red. ..
4 ex. - 27.02.2015
Cod operator 6497
| ← Pretenţii. Sentința nr. 443/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU... | Pretenţii. Sentința nr. 722/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU... → |
|---|
