Plângere contravenţională. Sentința nr. 852/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN

Sentința nr. 852/2015 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 25-02-2015 în dosarul nr. 852/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA DROBETA-T. S.

SENTINȚA CIVILĂ NR. 852/2015

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 25 FEBRUARIE 2015

INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: C. M.- M.

GREFIER: C. L.- I.

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petent D. F. L. C. și pe intimat I. M., având ca obiect plângere contravențională.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 18.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă a prezentei sentințe când, având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, 25.02.2015, hotărând următoarele:

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta T.-S. cu numărul_ la data de 14.10.2014, petentul D. F. L. C. în contradictoriu cu intimatul I. M., a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal de contravenție . nr.71_. din 04.10.2014 încheiat de IP.I M. - Politia Dr. Tr. S., prin care, în baza OUG nr.195/2002, a fost sancționat cu amenda 540 lei și avertisment, solicitând anularea procesului-verbal de contravenție.

În motivarea cererii petentul a arătat că a fost sancționat cu amenda în suma de 540 lei și avertisment pentru faptul ca la data de 04.10.2014 a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_, depășind viteza legală, aparatul radar înregistrând 89 km./ora în localitatea Ostrovul Corbului pe DN 56 B.

În ceea ce privește procesul verbul de contravenție contestat, arată că acesta este lovit de nulitate, nepurtând semnătura unui martor, deși in momentul constatării era prezenta o alta persoana ce avea această calitate.

Se mai arată că, în conformitate cu prevederile legale și cu jurisprudența și legislația CEDO –procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției trebuie sa aibă la baza întocmirii sale mijloace de probe temeinice în ceea ce privește vinovăția contravenientului în săvârșirea faptei, mențiunile agentului constatator inserate în actul sancționator neputând singure servii temei de drept pentru aplicarea sancțiunii contravenționale, în absența altor mijloace de probă.

În ceea ce privește legislația națională, în conformitate cu dispozițiile art. 1 82 din 11.G. nr. 1391/2006:” (1 ) Oprirea vehiculelor pe drumurile publice se realizează prin executarea semnalelor regulamentare de către polițistul rutier sau. după caz. de către polițistul de frontieră, atunci când constată încălcări ale normelor rutiere ori în situația în care există indicii temeinice despre săvârșirea unei contravenții ori a unei fapte de natură penală, pentru identificarea persoanelor care au comis astfel de fapte (...)” . Astfel, având în vedere teza finală a dispozițiilor legale pre-citate se observă că un polițist rutier poate opri un autovehicul în cazul în care constată abateri de la legislația rutieră sau atunci când are informații despre săvârșirea unei contravenții, iar în acest din urmă caz doar pentru identificarea persoanelor care au comis astfel de fapte.

Petentul a învederat faptul că aparatul radar a fost instalat pe un autoturism marca Dacia fără însemne, aproape de . însă oprit de agentul de poliție care a întocmit procesul verbal de contravenție aproape de ieșirea din localitate, moment în care petentul nu avea mai mult de 60 km/h. Astfel, așa cum a precizat între agentul care i-a întocmit procesul verbal de contravenție și echipajul radar nu există nicio identitate de persoană astfel încât cel care a constatat efectiv contravenția nu este agentul menționat în procesul verbal de contravenție, și care conform legii, trebuia să constate personal fapta săvârșită de petent, neavând astfel calitatea de agent constatator.

Din interpretarea dispozițiilor imperative ale ari. 182 alin. (1 ) din 11.Ci. nr. 1391/2006 reiese că agentul de poliție care a întocmit procesul verbal de contravenție atacat avea dreptul doar să îl identifice pe petent, deoarece el nu avea decât indicii temeinice despre săvârșirea unei contravenții, nicidecum nu consunase o încălcare a normelor rutiere.

În susținerea celor afirmate a menționat că legiuitorul, prin prevederile art.93 din Codul rutier, a prevăzut și posibilitatea ca un proces-verbal de contravenție să se poată încheia și în lipsa contravenientului, după stabilirea identității conducătorului de vehicul, menționându-se aceasta în procesul-verbal, fără a fi necesară confirmarea faptelor de către martori.

Astfel, prin coroborarea celor două articole, reiese că legiuitorul a reglementat clar situația în care un agent de poliție, care nu a constatat nicio încălcare a legii, să poată opri și identifica o persoană despre care are indicii clare că a încălcat normele rutiere, urmând ca ulterior să se ia măsurile necesare sancționării acestuia.

Referitor la faptul că o asemenea abatere poate fi constatată numai cu ajutorul unui mijloc tehnic, a precizat că este pe deplin de acord cu acest lucru, însă motivarea înscrisă în procesul-verbal nu justifică în niciun caz calitatea de agent constatator a organului de poliție care a întocmit actul atacat, aceasta fiind principala cauză de nulitate absolută a procesului verbal de contravenție.

Se mai arată de către petent faptul că nu sunt înscrise în procesul verbal contestat . numărul aparatului radar, buletinul de verificare metrologică ale aparatului, legitimația de operator al agentului constatator și ordinul de zi privind amplasarea aparatului radar pe DN 56 B la data în care a fost constatata contravenția.Deși a formulat obiecțiuni în acest sens s-a refuzat înscrierea acestora în procesul verbal de contravenție de către agentul constatator.

În acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, consideră că una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent, astfel încât în situația în care fapta este constatată personal, procesul verbal, legal întocmit, se va bucura de prezumția de temeinicie..

În conformitate cu prevederile art. 1 5 alin. (2) din O. Ci. nr. 2.2001 privind regimul juridic al contravențiilor: "Pot fi agenți constatatori: primarii, ofițerii si subofițerii din cadrul Ministerului de Interne. (...)"" coroborat cu alin. (3) "Ofițerii si subofițerii din cadrul Ministerului de Interne constată contravenții privind: apărarea ordinii publice: circulația pe drumurile publice: (...)". pentru ca un ofițer sau subofițer al Ministerului de Interne să fie agent constatator, acesta trebuie să constate o contravenție respectiv să stabilească prin experiență directă ca fiind reală sau adevărată existența unui fapt. Chiar dacă această contravenție se stabilește numai cu ajutorul unui mijloc tehnic, ea trebuie constatată de către o persoană, care prin calitățile conferite de lege să poată să ia măsurile necesare sancționării ei”. Mai mult, având în vedere dispozițiile imperative ale art. 4.2. din NROMA DE METODOLOGIE LEGALĂ NML 021-05: "Aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre-radare)" - publicată în M. Of. nr. 1 102bis din data de 07.12.2005 și anume că „măsurările și înregistrările care constituie probe pentru aplicarea prevederilor legislației rutiere în vigoare, trebuie să fie efectuate numai de către operatori calificați”.

Față de prezumția, că din copia filei din registrul radar în care s-a consemnat contravenția, rezultă că în speță se are de-a face un echipaj de poliție compus dintr-un operator radar și doi agenți folosiți pentru oprire și pentru aplicarea de sancțiuni, a apreciat că din cuprinsul documentului menționat nu reies aceste calități, ci doar calitatea de agent constatator al insp. B. C. din cadrul Biroului Rutier. S-a învederat de către petent că un echipaj, este numit printr-o Decizie a organului competent, respectiv șeful I. M., prin care se menționează și modul de îndeplinire a misiunii primite, document care trebuie solicitat la dosarul cauzei, o astfel de presupunere nu are la bază niciun fundament legal.

Mai mult, a considerat petentul că, dacă fapta a fost constatată de către un echipaj, atunci actul sancționator ar fi trebuit să conțină semnăturile întregului echipaj, în sensul prevederilor legale de „agent constatator". De asemenea, din cuprinsul actului sancționator atacat reiese că fapta a fost constatată pe DN 56 B, în localitatea Ostrovul Corbului, nefiind precizat clar dacă locul întocmirii este același cu locul constatării. În acest context, distanța dintre poziția de amplasare a radarului și cea a agentului care a întocmit procesul - verbal de contravenție, face imposibilă completarea în timp real a registrului radar concomitent cu constatarea faptei.

Petentul arată că un al doilea argument al plângerii formulate, este faptul că în conformitate cu prevederile art. 1 8 I alin. (1) din HG nr. I 391 2006 trebuia întocmit un proces verbal de constatare a contravenției potrivii modelului prevăzut în anexa nr. 1D

Referitor la această motivare, fac mențiunea că legiuitorul prin dispozițiile specificate mai sus. a prevăzut modalitatea de sancționare a unei fapte ca cea din speța de față, astfel că în conformitate cu principiul de drept nemo censetur ignorarem legem, apreciază că agentul de poliție avea obligația de a respecta aceste dispoziții.

Astfel, a considerat că în mod neîntemeiat se poate retine faptul că procesul verbal întocmit a respectat toate datele solicitate de formularul 1D deoarece din cuprinsul lui lipseau tocmai datele de identificare fără dubiu a aparatului radar, respectiv . și omologarea acestuia. De reținut că în formularul 1 D este prevăzut un loc special pentru specificarea acestor date.

În privința buletinului de verificare metrologică solicitat de petent agentului constatator și neprezentat de acesta, din procesul verbal depus la dosar nu rezulta ce aparat, ar fi fost utilizat pentru înregistrare. Mai mult, conform art. 181 alin. (1) din IIG nr. 1391/2006 legiuitorul a dispus ca:” În situația în care fapta a fost constatată cu ajutorul unui mijloc tehnic certificai sau unui mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, polițistul rutier încheie un proces-verbal de constatare a contravenției, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1 D, după prelucrarea înregistrărilor și stabilirea identității conducătorului de vehicul".

Așadar, procesul verbal de constatare a unei contravenții urmând să fie încheiat după prelucrarea înregistrărilor de către polițistul rutier care utilizează aparatul radar, condiție neîndeplinită în cazul de față. așa cum reiese din cele prezentate de către petent.

Astfel, rezultă că prin întocmirea procesului verbal de contravenție atacat, agentul constatator, care nu avea acest drept conform art. 182 din actul normativ antemenționat, a încălcat și prevederile ari. 181 din același act.

În concluzie, a apreciat că procesul-verbal contesta este netemeinic întrucât nu reflectă adevărul, petentul deplasându-se la ora și data indicate pe DN 56 B, în afara localității Ostrovul Corbului, în procesul verbal contestat nefiind înscris Km la care am fost înregistrat de aparatul radar, a formulat obiecțiuni prin care a arătat ca nu recunoaște fapta, aspect confirmat de martorul prezent, dar cu toate acestea agentul constatator a aplicat sancțiunile contestate și a menționat procesul verbal,dreptul de a formula contestație. Astfel, a solicitat admiterea plângerii și anularea procesului-verbal de contravenție citat.

În drept, a invocat dispozițiile art.304 punctele 7,8 și 9 din Codul de procedură civilă, dispozițiile art. 181-182 din H.G. nr. 1391/2006, ale art. 15 alin. (2). 16 și I7din0. G. nr. 2/2001. ale art.1.4.2 din Norma de Metrologie Legală NML 021 - 05/2005 și ale art.93 din Ol IG nr.l95/2002-Codul rutier.

În dovedirea plângerii contravenționale a solicitat proba cu martorul P. I..

La procesul-verbal de contravenție a fost atașat în copie procesul-verbal de contravenție . nr.71_. din 04.10.2014 .

Prin serviciul registratură, la data de 27.10.2014, petentul a depus la dosar chitanța . nr. 3645/23.10.2014 prin care a achitat taxa judiciară de timbru de 20 lei.

La data de 13.11.2014, prin serviciul registratură, s-a depus de către intimat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii, ca neîntemeiată și menținerea procesului-verbal ca valabil încheiat.

În motivare intimata a arătat că la data de 04.10.2014, aflându-se în serviciu de supraveghere și control al traficului rutier, pe DN 56B, în localitatea Ostrovul Corbului, județul M., agentul șef principal de poliție B. C. a acționat cu aparatul radar în vederea depistării încălcărilor prevederilor legale privind regimul de viteză, folosind aparatura de supraveghere a traficului rutier și măsurare a vitezei de deplasare a autovehiculelor, marca „PHYTHON II", montată pe autospeciala cu numărul_ .

La orele 16.28, a fost înregistrat cu aparatul radar, autoturismul cu numărul de înmatriculare_, care rula cu viteza de 89 km/h, în localitatea Ostrovul Corbului, județul M., pe un sector de drum cu limită de viteză de 50 km/h, depășind, astfel, viteza legală cu 39 km/ h.

După oprirea regulamentară, conducătorul auto a fost identificat în persoana numitului D. F. L. C., iar agentul constatator i-a comunicat abaterea săvârșită, încadrarea legală și sancțiunea aplicată.

Astfel, s-a încheiat procesul-verbal . nr._ pentru încălcarea prevederilor art. 121 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1391/2006, respectiv pentru depășirea vitezei legale cu 39 km/h. stabilind sancțiunea amenzii în cuantum de 540 lei și 4 puncte de penalizare, conform art. 108 alin. (I) lit. c) pct.3 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Intimatul a învederat faptul că agentul șef principal de politie B. C. deține atestatul nr._/ 85 din 21.05.2013 conform căruia este autorizat să desfășoare activități de utilizare și exploatare a aparatului radar „PYTHON II", și că acest aparat a fost verificat metrologic conform buletinului de veri licăre metrologică numărul_ din data de 22.08.2014.

În concluzie, a considerat că procesul verbal contestat este întocmit cu respectarea prevederilor O. G. nr. 2/ 2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare și nu sunt motive de anulare a acestuia.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 205 și următoarele din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

În dovedirea celor menționate, a solicitat proba cu înscrisuri și proba cu înregistrarea video a faptei contravenționale.

În conformitate cu prevederile art. 411 din Legea 134/2010 privind Codul de Procedură Civila, solicităm judecarea cauzei și în lipsa reprezentantului instituției.

La întâmpinare au fost atașate: raport din data de 10.11.2014, copie certificată pentru conformitate cu originalul de pe: buletin de verificare metrologică, atestat operator radar.

La data de 16.12.2014, petentul a depus răspuns la întâmpinare prin care a reiterat cele învederate prin plângerea contravențională.

Instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse și pentru intimat proba cu înregistrarea video depusă.

Instanța a respins proba testimonială solicitată de petent având în vedere specificul contravenției precum și faptul că la dosar a fost depusă o probă obiectivă, respectiv înregistrarea efectuată în condițiile legii cu aparatură specifică.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin procesul verbal . nr._/04.10.2014, petentul a fost sancționat cu amendă în sumă de 540 lei, în temeiul art.108 alin.1 pct.3 din OUG nr.195/2002, reținându-se că la data de 04.10.2014, pe DN 56 în localitatea Ostrovu Corbului, petentul a condus auto_ care rula cu viteză de 89 km/h pe un drum cu limită de viteză de 50 km/h, depășind viteza legală cu 39 km/h.

Petent a fost prezenta la întocmirea procesului verbal pe care a menționat că își rezervă dreptul de a face contestație.

Prin contestația formulată, petentul a solicitat anularea procesului verbal, pe motiv că acesta nu reflectă avevărul, nu este semnat și de un martor, că paratul radar a fost montat pe o mașină fără însemne aproape de ieșirea din localitate, că în cuprinsul procesului verbal nu sunt înscrise datele de identificare a aparatului radar.

Conform art.108 alin.1 lit.c) pct.3 și art.101 alin.2 din OUG nr.195/2002, depășirea cu 31-40 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic constituie contravenție și se sancționează cu șase puncte de penalizare și amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni iar conform art.98 alin.4 lit.d), clasa a III-a prevede sancțiuni de la 6 la 8 puncte amendă.

Potrivit dispozițiilor legale, instanța de judecată verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal de constatare și hotărăște asupra sancțiunii aplicate.

Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din OG nr. 2/2001, legalitatea procesului – verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, fapta este descrisă corespunzător, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu, în cuprinsul procesului verbal fiind indicat și numărul de înmatriculare al autospecialei pe care este montat aparatul radar ; în plus, petentul fiind prezent și semnând procesul verbal, nu era necesară prezența unui martor care să ateste acest lucru.

Analizând temeinicia actului atacat, din înregistrarea video depusă de intimat rezultă că, la data și ora consemnate în procesul verbal de control, petentul a condus auto_ în localitate, cu viteza 89 km/h, constată cu mijloc tehnic omologat și verificat metrologic montat pe auto conform buletinului de verificare de la f.23, prin urmare, fapta săvârșită a fost corect reținută de agentul constatator.

Potrivit art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, sancțiunea se aplica în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal ; într-adevăr, determinarea gradului de pericol social este o chestiune lăsată la aprecierea agentului constatator, respectiv a instanței de judecată, însă, pentru evitarea arbitrariului, atât în teorie, cât și în doctrina de drept contravențional, s-au statuat o . criterii menite a limita această largă posibilitate de apreciere a agentului constatator, printre acestea regăsindu-se: persoana autorului, comportarea anterioară a contravenientului, împrejurările săvârșirii contravenției, regretul manifestat de contravenient etc.

Instanța reține că viteza maximă admisă pentru zona respectivă este corelată cu condițiile concrete de la fața locului tocmai pentru siguranța circulației, iar o viteză excesivă cum este cea cu care a rulat petentul pune în mod cert în pericol siguranța circulației, prin urmare individualizarea sancțiunii s-a făcut în mod justificat prin aplicarea unei amenzi și nu a unui avertisment.

În consecință, instanța va respinge plângerea ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge ca nefondată plângerea contravențională formulată de către petentul D. F. L. C.,având CNP_,domiciliat în comuna D., ., în contradictoriu cu intimatul I. M., cod fiscal_, cu sediul in Drobeta T. S., .. 75, județul M..

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cerere depusă la Judecătoria Drobeta T. S..

Pronunțată în ședința publică din data de 25.02.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

C. M. - M. C. L. – I.

Red. C.M.M./ Tehn. C.L.I./

Operator de date cu caracter personal

înregistrat sub numărul 6497

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 852/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN