Pretenţii. Sentința nr. 2065/2013. Judecătoria FĂGĂRAŞ

Judecătoria FĂGĂRAŞ - Sentințe și decizii civile / 2013

Sentința nr. 2065/2013 pronunțată de Judecătoria FĂGĂRAŞ la data de 30-04-2013 în dosarul nr. 3824/226/2012

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA F.

JUDEȚUL B.

Dosar nr._

SENTINȚA CIVILĂ NR. 2065/2013

Ședința publică din 30 aprilie 2013

Judecător – D. A.

Grefier – Peșteși S.

Pe rol fiind pronunțarea cauzei civile formulată de reclamantul G. G., domiciliat în V. de Sus nr. 67, jud. B., în contradictoriu cu pârâta B. A., dom. în Corbi nr. 31, ., având ca obiect pretenții.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare legal îndeplinită.

Cauza s-a dezbătut în fond la termenul din 17 aprilie 2013, când părțile prezente au pus concluzii consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință.

INSTANȚA

Constată că prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. de mai sus, reclamantul G. G. a chemat în judecată pe pârâta B. A., solicitând să se constate că în timpul concubinajului au dobândit următoarele bunuri, în cuantum de 24.200 lei:

- suma de 12.000 lei, bani proveniți din pensiile economisite în comun

- au crescut 3 porci în greutate de 140 kg fiecare – 4200 lei

- au crescut 45 găini – 450 lei

- au reparat fațada casei aparținând pârâtei – 4000 lei

- baia, utilități, cadă, chiuvetă, vas WC – 1.000 lei

- porumb – 2000 kg – 2.000 lei

- circular tăiat lemne – 400 lei

- o sobă tip vesta – 150 lei

Reclamantul a solicitat să se dispună împărțirea acestora în cote legale, cu obligarea pârâtei să-i restituie suma de 12.100 lei, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Reclamantul a arătat că a trăit cu pârâta peste 10 ani în concubinaj, reușind să adune suma de 12.000 lei, bani strânși din pensii, de care pârâta a dispus singură. La plecarea de pe domiciliul pârâtei a lăsat e porci în greutate de 140 kg fiecare,, pe care pârâta i-a tăiat sau i-a înstrăinat și 45 de găini, a reparat fațada imobilului, a redotat baia cu o cadă, o chiuvetă, un vas WC, toate acestea rămânând în posesia pârâtei. Din recoltele pe care le-a obținut prin munca comună a mai rămas porumb boabe în cantitate de 2.000 kg, a rămas un circular de tăiat lemne, precum și o sobă de tip vesta, cumpărate din pensiile comune.

Deoarece bunurile nu au putut fi împărțite amiabil, reclamantul a fost nevoit să introducă prezenta acțiune.

În drept, s-au invocat disp. art.669 și urm. Cod civil, art.274 Cod procedură civilă.

Reclamantul a depus la dosar precizare de acțiune prin care a solicitat să se constate că în timpul căsătoriei au dobândit următoarele bunuri, în valoare de 34.650 lei:

- suma de 12.000 lei, bani proveniți din pensiile economisite în comun

- au crescut 3 porci în greutate de 140 kg fiecare – 4200 lei

- au crescut 5 grăsuni, în greutate de 60 kg fiecare – 3.000 lei

- au crescut 45 găini – 450 lei

- au reparat fațada casei aparținând pârâtei – 4000 lei

- baia, utilități, cadă, chiuvetă, vas WC – 1.000 lei

- porumb – 2000 kg – 2.000 lei

- circular tăiat lemne – 400 lei

- o sobă tip vesta – 150 lei

- TV color – 1.000 lei

- combină frigorifică mare – 1.000 lei

- mașină de cârnați – 300 lei

- mașină de tocat – 150 lei

- căruță – 1.000 lei

- două covoare persane – 2.000 lei

Reclamantul a solicitat să se dispună împărțirea acestora în cote legale, cu obligarea pârâtei să-i restituie suma de 17.325 lei, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a arătat că după încheierea căsătoriei din data de 10.11.2004, părțile s-au stabilit la domiciliul pârâtei din Corbi, fără ca reclamantul să aducă ceva în gospodăria pârâtei. Cu privire la suma de 12.000 lei, pârâta arată că la data despărțirii în fapt, în decembrie 2011, în casă au rămas doar 1.700 lei pe care i-a împărțit cu reclamantul, tot atunci fiind împărțiți cartofii și grâul rămas pe imobil, reclamantul ridicându-și bunurile personale și declarând că va introduce divorț prin acord și nu mai are nici un fel de pretenții.

Pârâta a mai arătat că în anul 2008 a vândut niște terenuri ale sale, iar banii i-a dat copiilor și nepoților. Reclamantul avea o pensie de 900 lei, din care lunar își cumpăra țigări, medicamente băutură și mâncare pe care o selecta motivând că este bolnav, iar din cauza bolii nu mergea nici pe câmp, iar dacă mergea făcea doar plimbări fără a depune efort. În aceste condiții nu-i puteau rămâne bani, iar pârâta din pensia de 1.558 lei acoperea cheltuielile cu lemne, gaz, apă, electricitate, telefoane, cablu TV, precum și cheltuielile pentru agricultură.

Pârâta a mai arătat că banii erau ținuți într-un cufăr sub masă, iar cheile erau permanent la reclamant care făcea donații la nepoți dar și la fiicele sale, una bolnavă internată la B., căreia i-a plătit CAS-ul din urmă, iar alta în Italia.

Pârâta a arătat că în anul 2011 o rudă a reclamantului, pe nume R. I., fiind bolnav și având nevoie de bani, le-a vândut porcii, pe care i-a plătit în rate, respectiv 2 scroafe mari a câte 110 kg și 250 kg și 3 porci grăsuni, care au fost duși în V. de Sus. Între timp cele 2 scroafe au făcut 7 și respectiv 14 purcei, din care reclamantul a adus în Corbi doar 5 purcei, iar pentru scroafele din V. a dus porumbul pe care îl aveau, astfel că porumbul din anul 2011 nu a mai rămas, iar în anul 2012 nu a fost producție din cauza secetei, astfel, nu se mai impune vreo desocotire cu privire la porci pentru că au rămas mai mulți în V..

Cu privire la găini pârâta a arătat că la data despărțirii nu erau mai mult de 25 de găini, astfel că este de acord să plătească reclamantului jumătate din acestea, iar în legătură cu fațada casei din Corbi, a arătat că în fața casei a fost o pompă de apă care a dus la deteriorarea fațadei, astfel că pentru reparare s-au folosit câteva plăci de polistien subțire de 5 cm, adeziv și tinci plus culoare în sumă de 350 lei, iar manopera a fost executată de un nepot care nu a fost plătit.

Cu privire la baie, pârâta a arătat că a cumpărat o vană în cuantum de 220 lei, care a stat mulți ani nemontată, iar în anul 2012, după divorț, nepotul său G., care este și proprietarul casei în prezent, a cumpărat chiuveta, WC-ul și a tras apa, apoi a transformat cămara în baie, utilizând și vana cumpărată de părți.

Pârâta a mai arătat că au cumpărat un circular mic, cu suma de 300 lei, o sobă tip Vesta, televizorul a fost cumpărat de nepotul său G., combina frigorifică a adus-o fiica ei din Orașul V., a mai existat o mașină de făcut cârnați, o mașină de tocat carne, în privința căruței, aceasta este un atelaj confecționat din metal și roți de cauciuc de mașină, în Corbi aflându-se scheletul metalic și 2 roți, celelalte roți fiind duse în V. de reclamat pentru a folosi la un alt atelaj similar, iar în privința covoarelor, rată că nu erau persane, ci două carpete turcești cumpărate de pe stradă cu suma de 50 leu.

Pârâta a formulat și cerere reconvențională prin care a solicitat să se constate că în timpul căsătoriei cu reclamantul a dobândit: o bivoliță în valoare de 2.000 lei și un cal (mânz) în valoare de 500 lei, care au rămas în folosința reclamantului.

Pârâta a depus la dosar și o majorare de acțiune reconvențională, prin care a solicitat să se constate că în timpul căsătoriei părțile au mai dobândit un polizor în valoare de 300 lei, aflat în folosința reclamantului.

Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Din certificatul de divorț nr. 548/26.01.2012, fila 32 a dosarului, rezultă că părțile au fost căsătorite în perioada 10.11.2004 până la data de 26.01.2012 când au divorțat, prin acordul părților.

Prin interogatoriu, f. 82-85, reclamantul a recunoscut calitatea de bunuri comune a următoarelor bunuri mobile: o bivoliță, în valoare de 1800 lei, un mânz, în valoare de 500 lei, suma de 1700 lei ce a fost împărțită, 2 porci ( o scroafă și o grăsună), în valoare de 1500 lei, 3 grăsuni, în valoare de 1000 lei fiecare, 35 de găini, în valoare de 20 de lei găina, efectuarea unei reparații la fațadă -constând în izolație de 8ml și 2,5 m înălțime- în valoare de 350 lei, o cadă de baie, în valoare de 220 lei, un circular, în valoare de 300 lei, o sobă tip Vesta, în valoare de 150 lei, o mașină de făcut cârnați, în valoare de 30 lei, o mașină de tocat carne, în valoare de 30 lei, o căruță (schelet metalic cu două roți), un polizor, în valoare de 300 lei și a fost de acord ca fiecare parte să rămână cu bunurile pe care le au în posesie, el să primească și căruță (schelet metalic cu două roți), urmând să fie desocotiți bănește.

La termenul din data de 17.04.2013, la solicitarea instanței, pârâta a recunoscut valoarea de 1500 lei pentru o scroafă, 500 lei pentru un grăsune, 10 lei pentru o găină, 60 lei pentru un purcel, 150 lei pentru soba top vesta și 500 lei pentru căruța( schelet metalic cu două roți).

Din declarațiile martorilor Patrosie Antonica, B. E., Patrosie V. și S. O. audiați în cauză, filele 86-89, rezultă că părțile, în timpul conviețuirii au deținut porci, găini și o bivoliță, că pârâta avea covoare persane în casă înainte de căsătoria acesteia cu reclamantul, că produsele agricole, inclusiv porumbul, obținute din cultivarea terenurilor agricole mergeau atât în localitatea V. de Sus, unde locuia fata reclamantului, cât și în localitatea Corbi, unde locuiau părțile, că la separarea în fapt a părților, în anul 2011, între C. și anul nou, reclamantul a luat cartofi și grâu în aceeași cantitate care a rămas la pârâtă, neexistând porumb la momentul separării părților în fapt.

Pe lângă aceste aspecte, din declarația martorului Sărsamă I., audiat în cauză, fila 90, mai reiese faptul că la momentul despărțirii în fapt a părților, pe gospodăria din Corbi au existat cca. 25 de găini, că în anul 2011 în această gospodărie au existat 3 grăsuni, 5 purcei, 2 scroafe care au fost duse în V., că bivolița părților a fost dusă la abator, că părțile au achiziționat de la vânzătorii de pe stradă 2 sau trei covorașe, în valoare de 50 lei, fiecare. De asemenea, rezultă că renovarea băii din gospodăria pârâtei a avut loc pe cheltuiela nepotului pârâtei- B. G., că repararea fațadei casei a constat în efectuarea unei izolații, lucrare ce fost realizată de nepotul pârâtei G. ajutat de un cumnat, însă nu cunoaște banii de materiale cine i-a dat, faptul că de la fiica pârâtei din localitatea V. a fost adusă pe gospodăria din Corbi o combină frigorifică.

Din înscrisul aflat la fila 58 reiese faptul că achiziționarea combinei frigorifice a avut loc de către B. F., fiica pârâtei, iar achiziționarea televizorului, după numele care apare la semnătura de pe certificatul de garanție al acestuia, fila 94, de către o persoană cu numele B..

In ceea ce privește contribuția soților la dobândirea bunurilor comune, instanța va reține o contribuție egală a acestora la dobândirea bunurilor comune.

Conform art. 30 din codul familiei, bunurile dobândite în timpul căsătoriei, de oricare dintre soți, sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soților, iar conform art. 31 lit.a din codul familiei nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecărui soț bunurile dobândite înainte de căsătorie.

Potrivit art. 66 alin.2 din Legea de punere în aplicare a Legii 287/2009 privind codul civil, dispozițiile art.669-686 din Codul Civil sunt aplicabile și partajului judiciar,atunci când cererea de chemare în judecată a fost introdusă după . Codului civil. Ca urmare, aceste dispoziții legale sunt aplicabile și în cauză, acțiunea reclamantului fiind înregistrată la data de 14.11.2012.

Conform dispozițiilor art. 669 Cod civil, încetarea coproprietății prin partaj poate fi cerută oricând, afară de cazul în care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotărâre judecătorească. Potrivit art.670 cod civil, partajul poate fi făcut prin bună învoială sau prin hotărâre judecătorească, iar potrivit prevederilor legale ale art. 676 alin. 1 cod civil, partajul bunurilor comune se va face în natură, proporțional cu cota parte a fiecărui proprietar. Conform art.673 indice 5 cod procedură civilă, dacă părțile nu se învoiesc, instanța va stabili bunurile suspuse împărțelii, calitatea de coproprietar, cota parte ce se cuvine fiecăruia și creanțele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii față de alții. Instanța va face împărțeala în natură, procedând la formarea loturilor și la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă de bani.

Instanța reține că în cauză s-a dovedit existența sumei de 1700 lei, și nu aceea de 12.000 lei solicitată prin cererea de chemare în judecată, însă această sumă de 1700 lei a fost împărțită între părți (f.83) lipsind astfel obiectul, că nu s-a dovedit existența unui porc din cei 3 solicitați, a 2 grăsuni din cei 5 solicitați, a 20 de găini din cele 45 solicitate, a două covoare persane, a cantității de 2000 kg de porumb, la momentul separării în fapt, iar porumbul dobândit anterior anului 2011 a fost împărțit în mod egal de către părți, astfel că urmează să respingă cererea de partaj a reclamantului pârât reconvențional pentru aceste bunuri.

În ceea ce privește chiuveta și un vas WC, TV color, combina frigorifică, instanța reține că aceste bunuri nu au fost dobândite de soți în timpul căsătoriei, achiziția acestora fiind efectuată de nepotul pârâtei B. G. și fiica acesteia B. F., astfel că urmează să respingă cererea de partaj a reclamantului pârât reconvențional pentru aceste bunuri.

În ceea ce privește contravaloarea reparației fațadei imobilului din Corbi aparținând pârâtei, constând în izolație, instanța reține că această lucrare a fost efectuată de nepotul pârâtei B. G., iar valoarea materialelor de 350 lei necesare acesteia a fost suportată de ambele părți, astfel că urmează să respingă cererea de partaj a reclamantului pârât reconvențional pentru aceste bunuri.

În privința cererii de partaj a pârâtei reclamante reconvenționale pentru bivoliță instanța reține că aceasta a fost valorificată la abator, astfel că banii obținuți, 1800 lei au fost cheltuiți în timpul căsătoriei, lipsind astfel obiectul, iar mânzul nu mai există, acesta fiind înstrăinat de nepotul reclamantului altor persoane.

În consecință, instanța reține că masa bunurilor comune este constituită din următoarele bunuri:

  1. două scroafe în valoare de 3000 lei
  2. 3 grăsuni în valoare de 1500 lei
  3. 25 de găini în valoare de 250 lei
  4. cadă în valoare de 220 lei
  5. circular de tăiat lemne în valoare de 300 lei
  6. o sobă tip Vesta în valoare de 150 lei
  7. o mașină de cârnaț în valoare de 30 lei
  8. o mașină de tocat în valoare de 30 lei
  9. o căruță (schelet metalic cu două roți) în valoare de 500 lei
  10. un polizor în valoare de 300 lei, astfel că valoarea totală a masei bunurilor comune este

de 6280 lei.

Întrucât părțile au fost de acord ca fiecare parte să rămână cu bunurile pe care le au în posesie, reclamantul urmând să primească și căruță (schelet metalic cu două roți), urmând să fie desocotiți bănește instanța va adopta această variantă.

Întrucât bunurile care se află în posesia reclamantului sunt 2 scroafe, un polizor și fiind acord să primească și căruța (schelet metalic cu două roți), instanța urmează să atribuie aceste bunuri (lotul 1) reclamantului pârât reconvențional, valoarea acestora fiind de 3800 lei.

Bunurile care se află în posesia pârâtei reclamante reconvenționale sunt 3 grăsuni, 25 de găini, o cadă, un circular de tăiat lemne, o sobă tip Vesta, o mașină de cârnaț, o mașină de tocat (lotul 2), valoarea acestora fiind de 2480 lei.

Procedând la compensarea sultelor aferente bunurilor mobile, instanța constată că reclamantul pârât reconvențional G. G. datorează pârâtei reclamante reconvenționale suma de 660 lei cu acest titlu [6280:2 =3140 valoarea egală a loturilor; 3140-2480=660 lei].

Ca urmare, în considerarea celor mai sus expuse, instanța urmează să admită în parte acțiunea principală astfel cum a fost formulată și majorată de către reclamantul pârât reconvențional G. G. în contradictoriu cu pârâta reclamantă reconvențională B. A. și totodată, admite în parte acțiunea reconvențională formulată și majorată de către pârâta reclamantă reconvențională B. A. în contradictoriu cu reclamantul pârât reconvențional G. G. constatând că soții au dobândit în timpul căsătoriei, în cote egale, următoarele bunuri:

  1. două scroafe în valoare de 3000 lei
  2. 3 grăsuni în valoare de 1500 lei
  3. 25 de găini în valoare de 250 lei
  4. cadă în valoare de 220 lei
  5. circular de tăiat lemne în valoare de 300 lei
  6. o sobă tip Vesta în valoare de 150 lei
  7. o mașină de cârnaț în valoare de 30 lei
  8. o mașină de tocat în valoare de 30 lei
  9. o căruță (schelet metalic cu două roți) în valoare de 500 lei
  10. un polizor în valoare de 300 lei, valoarea totală a masei bunurilor comune fiind de 6280 lei, va dispune partajarea masei bunurilor comune, prin formarea a două loturi egale, după cum urmează:

-lotul 1, ce se compune din 2 scroafe, o căruță (schelet metalic cu două roți), un polizor, în valoare de 3800 lei, ce se atribuie reclamantului pârât reconvențional.

- lotul 2, ce se compune din 3 grăsuni, 25 de găini, o cadă, un circular de tăiat lemne, o sobă tip Vesta, o mașină de cârnaț, o mașină de tocat, în valoare de 2480 lei, ce se atribuie pârâtei reclamante reconvenționale, va obligă reclamantul pârât reconvențional să plătească pârâtei reclamante reconvenționale suma de 660 lei, cu titlu de sultă, va respinge cererea de partaj a reclamantului pârât reconvențional pentru următoarele bunuri: suma de 12.000 lei, 1 porc, 2 grăsuni, 20 găini, o chiuvetă, un vas WC, 2000 kg porumb, TV color, combină frigorifică, două covoare persane , precum și contravaloarea reparației fațadei imobilului din Corbi aparținând pârâtei, va respinge cererea de partaj a pârâtei reclamante reconvenționale pentru următoarele bunuri: o bivoliță, un mânz.

În privința cheltuielilor de judecată, instanța reține că reclamantul a efectuat cheltuieli de judecată în sumă de 1326,5 lei [0,50 timbru judiciar(f. 3), 600 lei onorariu avocat (f. 5), 100 lei taxă judiciară de timbru(f. 6), 313 lei taxă judiciară de timbru(f. 35), 313 lei taxă judiciară de timbru (f. 52)], iar pârâta a efectuat cheltuieli de judecată în valoare de 1396,6 lei

[0,6 timbru judiciar(f. 29), 96 lei taxă judiciară (f. 36), 1300 lei onorariu avocat (f. 96)]. Întrucât procesul de partaj profită ambelor părți, iar în speță bunurile au fost împărțite în mod egal între reclamantul pârât reconvențional G. G. și pârâta reclamantă reconvențională B. A., aceștia vor fi obligați să suporte în aceeași proporție și cheltuielile de judecată. În aceste condiții reclamantul pârât reconvențional va fi obligat să achite pârâtei reconvenționale o diferență de 70,01 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru aceste motive

ÎN NUMELELEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte acțiunea principală astfel cum a fost formulată și majorată de către reclamantul pârât reconvențional G. G., domiciliat în V. de Sus nr. 67, jud. B., în contradictoriu cu pârâta reclamantă reconvențională B. A., dom. în Corbi nr. 31, ., și totodată, admite în parte acțiunea reconvențională formulată și majorată de către pârâta reclamantă reconvențională B. A. în contradictoriu cu reclamantul pârât reconvențional G. G., și-n consecință:

Constată că soții au dobândit în timpul căsătoriei, în cote egale, următoarele bunuri:

  1. două scroafe în valoare de 3000 lei
  2. 3 grăsuni în valoare de 1500 lei
  3. 25 de găini în valoare de 250 lei
  4. cadă în valoare de 220 lei
  5. circular de tăiat lemne în valoare de 300 lei
  6. o sobă tip Vesta în valoare de 150 lei
  7. o mașină de cârnaț în valoare de 30 lei
  8. o mașină de tocat în valoare de 30 lei
  9. o căruță (schelet metalic cu două roți) în valoare de 500 lei
  10. un polizor în valoare de 300 lei, valoarea totală a masei bunurilor comune fiind de 6280 lei.

Dispune partajarea masei bunurilor comune, prin formarea a două loturi egale, după cum urmează:

-lotul 1, ce se compune din 2 scroafe, o căruță (schelet metalic cu două roți), un polizor, în valoare de 3800 lei, ce se atribuie reclamantului pârât reconvențional.

- lotul 2, ce se compune din 3 grăsuni, 25 de găini, o cadă, un circular de tăiat lemne, o sobă tip Vesta, o mașină de cârnaț, o mașină de tocat, în valoare de 2480 lei, ce se atribuie pârâtei reclamante reconvenționale.

Obligă reclamantul pârât reconvențional să plătească pârâtei reclamante reconvenționale suma de 660 lei, cu titlu de sultă.

Respinge cererea de partaj a reclamantului pârât reconvențional pentru următoarele bunuri: suma de 12.000 lei, 1 porc, 2 grăsuni, 20 găini, o chiuvetă, un vas WC, 2000 kg porumb, TV color, combină frigorifică, două covoare persane , precum și contravaloarea reparației fațadei imobilului din Corbi aparținând pârâtei.

Respinge cererea de partaj a pârâtei reclamante reconvenționale pentru următoarele bunuri: o bivoliță, un mânz.

În baza art. 276 cod procedură civilă, dispune compensarea cheltuielilor de judecată efectuate între părți până la concurența sumei de 1326,5 lei, urmând ca reclamantul pârât reconvențional să achite pârâtei reconvenționale o diferență de 70,01 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 30.04. 2013.

JUDECĂTOR,GREFIER,

D. A. Peșteși S.

Red.D.A.

30.05.2013

Tehnored.P.S. – 4 ex

31.05.2013

← Pretenţii. Sentința nr. 622/2013. Judecătoria FĂGĂRAŞ  Fond funciar. Sentința nr. 3777/2013. Judecătoria FĂGĂRAŞ →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Sentința nr. 2065/2013. Judecătoria FĂGĂRAŞ