Anulare act. Sentința nr. 1287/2015. Judecătoria FĂLTICENI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1287/2015 pronunțată de Judecătoria FĂLTICENI la data de 09-06-2015 în dosarul nr. 1287/2015
Dosar nr._ anulare act
ROMANIA
JUDECATORIA FALTICENI
Sentința civilă nr.1287
Sedinta publică din 9 iunie 2015
Instanta constituită din:
P.: G. I. M.
Grefier: P. D.
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect anulare act privind reclamantii ., prin reprezentant A. V. A., M. A. în contradictoriu cu pârâtii Reuțchi P. si M. M. A..
Concluziile dezbaterilor în fond ale cauzei au fost consemnate în încheierea de sedintă din 2 iunie 2015 care face parte integrantă din prezenta când, la cererea apărătorilor părtilor pentru depunerea de concluzii scrise pronuntarea cauzei a fost amânată pentru astăzi 9 iunie 2015.
După deliberare,
I N S T A N T A
Asupra cauzei de fată constată:
P. cererea adresată acestei instante si înregistrată la data de 15.05.2013 sub nr._, reclamanta . Suceava prin reprezentant A. V. A. în contradictoriu cu pârâții Reuțchi P. și M. M. A. a solicitat anularea parțială a convenției (tranzacției), ca fiind lovită de nulitate absolută, încheiată între părti în dosarul nr._ al Judecătoriei Fălticeni si, ca o consecință a acestei anulări, anularea parțială a sentinței civile nr. 2327/03.12.2010 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Fălticeni, ca lovită de nulitate absolută, pentru următoarele motive:
Susține că a achiziționat de la numiții POLOCOSERI G. si POLOCOSERI A., în baza contractului de vanzare-cumparare nr. 295/01.06.2012, un imobil constând în suprafața de 432 mp teren curti construcții, identic cu parcela nr. cadastral_, intabulat în Cartea funciară nr._ a comunei cadastrale Fălticeni, situat în mun. Fălticeni, ., jud. Suceava, imobil care a fost proprietatea numitului M. A., conform extrasului de carte funciară.
In prezent, societatea a fost acționată în judecată în dosarul nr._ de către numita REUTCHI P., litigiul având ca obiect nulitatea absolută a contractul de vânzare-cumpărare prin care numita REUTCHI PAUIA solicita să se desființeze ca lovit de nulitate absolută totală, contractul nr. 295/01.06.2012, încheiat între . si numiții POLOCOSERI G. si POLOCOSERI A.. De asemenea, solicită să se constate nulitatea absolută totală a contractului de vânzare-cumpărare nr. 5168/18.10.2011, prin care numitul M. A. i-a vândut numitului POLOCOSERI G. același imobil.
Din acest motiv, întrucât le este prejudiciat dreptul de proprietate, numita Reuțchi P. pretinzând că este proprietara imobilului pe care reclamanta l-a cumpărat, a studiat înscrisurile pe care aceasta le-a înfățișat în fața instanței pentru a-si dovedi calitatea de proprietară, si a descoperit că aceasta a dus instanța în eroare si a partajat un bun care nu era proprietatea defunctului său soț M. R., ci era bunul numitului M. A., primul proprietar de la care a cumpărat familia Polocoșeri G. și A., de la care a cumparat si societatea reclamantă imobilul.
Susține că numita Reuțchi P. împreună cu fiul acesteia M. M. A., în mod intenționat si cu rea credință, nu au depus un extras de Carte funciară la dosar si nu au făcut dovada proprietății si posesiei bunului, decât cu autorizația de construcție, care era eliberată în anul 2011, nu a depus la zi extras de carte funciară, bunul nefiind in posesia numitului M. R., a dus instanta de judecată în eroare, încheind o tranzacție care a reprezentat convenția părților în frauda intereselor reclamantei, adevăratul proprietar al imobilului fiind numitul M. A..
Astfel, prin acțiunea dedusă judecății în dosarul nr._, numita Reuțchi P. în contradictoriu cu numitul M. M. A., a solicitat un partaj de bunuri comune si partaj succesoral al averii ramase după defunctul M. R., decedat pe data de 26.06.2010. In cadrul acestui litigiu, părțile au trecut ca bun rămas după defunct, si ca bun comun, imobilul despre care face vorbire (suprafata de 432 mp teren curti constructii), imobil care nu era proprietatea defunctului M. R. si nici a sotiei acestuia M. P., întrucât prin hotărârea judecatorească nr. 326/09.02.2010 a Judecătoriei Fălticeni și Hotărâra judecătorească nr.884/13.04.2010 a Judecătoriei Fălticeni s-a constatat că proprietarul acestui bun este numitul M. A., iar în data de 03.12.2010 când s-a pronunțat hotărârea judecătorească prin care s-a consfințit tranzacția părților, proprietar pe imobilul de mai sus era numitul M. A., încă din data de 13.04.2010.
Consideră că în mod intenționat si cu rea credință, neutilizând niciun extras de Carte Funciară, părțile au făcut aceasta tranzacție, care reprezintă convenția părților, în frauda adevăratului proprietar M. A., în prezent a firmei reclamante în calitate de nou proprietar.
Invocă disp. art. 2273 Noul Cod Civil.
Consideră reclamanta, din punctul său de vedere că, Reutchi P. si Marza M. A. nu aveau nici un drept sa tranzacționeze un bun care nu făcea parte din masa succesorală si nici din masa bunurilor comune, nefiind proprietatea defunctului M. R., a cărui masă succesorală a făcut obiectul dosarului civil nr._ .
De asemenea reclamanta consideră că prezenta convenție (tranzactie) este lovită de nulitate absolută, întrucât nu a fost respectată o cauză licită si morală în momentul încheierii tranzacției, cauza pentru care s-a încheiat acest contract este o cauză ilicită, contrară legii, întrucât părțile au vrut sa eludeze legea, au tranzacționat un bun asupra căruia nu aveau nici un drept, în frauda adevăratului proprietar - M. A. - conform actelor de proprietate depuse la dosar cu încălcarea prev. art. 1235,1236, 1238 Noul cod civil.
Susține că prezenta convenție este încheiată în frauda drepturilor adevăratului proprietar cu complicitatea ambelor părti, atât a reclamantei cat si a paratului, ceea ce constituie un caz tipic de nulitate absolută, în virtutea adagiului latin „fraus omnia corrumpit".
Este evident ca pârâții au acționat fraudulos, întrucât intenția lor a fost de a intra in posesia unui bun imobil fără drept, deși știau că numitul M. A. este proprietarul acestui imobil.
În drept, reclamanta și-a întemeiat actiunea pe disp. art. art. 1235, art. 1236, art. 1238, art. 2267, art. 2273, art. 2275, art. 2276, art. 2277, art. 2278 Noul cod civil.
Solicită admiterea acțiunii, anularea convenției încheiate între părti în dosarul nr._ al Judecătoriei Fălticeni si anularea sentinței civile nr. 2327/03.12.2010
In dovedire a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, martori, interogatoriu si orice alte probe ce vor rezulta din dezbateri si din necesitatea de a se afla adevărul.
A depus la dosar înscrisuri (f.9-41 dosar).
Conform art. 201 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța a comunicat pârâților duplicatul actiunii formulată de reclamantă pentru ca acestia să depună întâmpinare, sub sancțiunea prevăzută de lege, în termen de 25 de zile de la comunicare.
Pârâții Reuțchi P. si M. M. A. au formulat si depus la dosar întâmpinare (f.54-64 dosar).
Au invocat excepția inadmisibilității acțiunii în constatarea nulității unei hotărâri judecătoresti.
În motivare arată că prin S.C nr. 2327/03.12.2010 a Judecătoriei Fălticeni s-a luat act de tranzacția încheiată între ei, pârâții, privitor la partajul averii succesorale rămase după defunctul M. R., fiul lui M. A..
P. urmare, sentința a cărei anulare se solicită este o hotărâre de expedient, iar tranzacția care o consfințește este un act juridic perfect valabil, altfel instanța n-ar fi putut lua act de manifestarea de voință amintită. Inlăturarea efectelor unei tranzacții si desființarea hotărârii de expedient nu pot fi obținute decât pe calea recursului împotriva acesteia din urmă, fiind inadmisibilă cererea separată formulată pe calea dreptului comun de „anulare" a unei sentințe. Altfel, s-ar eluda normele procesuale referitoare la controlul judiciar.
Faptul ca reclamanta nu a avut la dispoziție nici o cale de atac ordinară sau extraordinară împotriva acelei hotărâri, pentru ca nu a fost parte în procesul finalizat cu pronunțarea hotărârii judecătoresti de expedient, nu poate duce la admisibilitatea unei cereri de constatare a nulității absolute a hotărârii, pentru că anularea, desființarea, modificarea sau casarea unei hotărâri judecătorești se pot realiza doar prin exercitarea cailor de atac prevăzute de lege, întrucât hotărârile judecătoresti nu sunt simple acte juridice ale unor părți, ci sunt acte jurisdicționale prin care s-a statuat asupra elementelor de fapt si de drept deduse judecății. Anularea, desființarea, modificarea sau casarea unei hotărâri judecătorești se pot realiza doar prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege, independent de temeiul juridic al nulității invocate.
Cum sentința civilă nr. 2327/03.12.2010 pronunțată în dosarul nr._ al judecătoriei Fălticeni este un act cu caracter jurisdicțional, cum nulitatea vizează actul juridic civil, prin care se întelege manifestarea de voință facută cu intenția de a produce efecte juridice, adică de a naște, modifica sau stinge un raport juridic civil concret si cum hotărarea judecătorească nu constituie un act juridic civil, ea fiind actul final al judecății, actul de dispoziție al instanței cu privire la litigiul dintre părti, pârâtii consideră că cererea de fata este inadmisibilă.
Susțin că astfel, s-ar încălca principiul dezinvestirii, care presupune că, după ce s-a adoptat soluția, nu se mai poate reveni asupra acesteia, pentru că puterea jurisdicțională s-a epuizat.
Insăși noțiunea de proces echitabil presupune că dezlegările irevocabile date problemelor de drept în litigii anterioare sub aspectul problemelor de drept soluționate au caracter obligatoriu deoarece s-ar încălca principiul securității raporturilor juridice, cu consecința generării incertitudinii jurisprudențiale si a reducerii încrederii justițiabililor în sistemul judiciar.
In consecinta, pârâții consideră că este inadmisibilă solicitarea reclamantei de a se constata nulitatea absolută a unei sentințe civile pronuntată de instanța de judecată, în condițiile în care, așa cum s-a relevat mai sus, hotărârea judecătorească nu este un act juridic civil.
Pe fondul cauzei,pârâții susțin că acțiunea reclamantei este nefondată.
In primul rând, tranzacția contestată s-a încheiat sub imperiul Codului civil de la 1865, încât în mod eronat reclamanta își întemeiază actiunea pe dispozițiile Codului civil în vigoare.
Nulitatea unui act juridic este acea sancțiune de drept civil care lipsește actul juridic de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru încheierea sa valabilă, cu alte cuvinte nulitatea presupune cauze contemporane încheierii actului, putând sa fie invocată în contradictoriu cu părțile contractante.
A invocat disp. art. 948 Cod civil.
Susțin pârâții că nu poate fi reținută existența vreunei cauze ilicite a tranzacției, motivat de faptul că ei ar fi acționat în considerarea drepturilor lor consfințite de calitatea de moștenitor după defunctul M. R. si nu au avut intentia de a intra în posesia vreunui bun imobil fără drept, neavând cunoștință la acel moment ca numitul M. A. a dobândit în mod fraudulos dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu, după care a dispus de el in aceeași manieră.
Pentru faptul ca numitul M. A. a scos imobilul din patrimoniul comun codevălmaș al lui Reutchi P. si al defunctului M. R., s-a admis acțiunea de revendicare formulată în Dosar nr._ al Judecătoriei Fălticeni, acest aspect fiind de natură a întări convingerea că tranzacția perfectată în dosarul de partaj a avut o cauză legală. Practic, prin hotărârile pronuntate în acest dosar s-a confirmat în raporturile cu M. A. valabilitatea tranzactiei, o data, ce actul ei de proprietate era tocmai hotărârea de expedient. In ceea ce privește raporturile cu reclamanta, această situație va fi clarificată prin soluția ce se va pronunța în Dosarul nr._ al Judecătoriei Fălticeni, având ca obiect constatare nulitate act juridic, prin care ea, Reutchi P. a solicitat sa se desființeze ca lovite de nulitate absolută totală atât contractul nr. 5168/1810.2011 prin care numitul M. A. i-a vândut lui Polocoseri G. imobilele, cât si contractul nr. 295/01.06.2012, încheiat între reclamantă si numiții Polocoseri G. si Polocoseri A., având ca obiect aceleași imobile.
Invocă disp. art. 1704 Cod civil.
Din redactarea textului de lege sus-menționat se constată ca tranzacția este un contract sinalagmatic cu titlu oneros, comutativ și consensual, apărând ca un veritabil act de dispoziție pentru părtile contractante, trebuind sa poarte asupra unui obiect determinat și care nu este prohibit de lege.
Invocă disp. art. 1716 alin. 1 si 2 Cod civil.
Susțin pârâții că din interpretarea coroborată a acestor dispozitii, rezultă că nu poate constitui temei de nulitate a tranzactiei o pretinsa lipsa a calitatii de proprietar asupra bunului tranzactionat a defunctului M. R., in condițiile în care documentele care au scos bunul din patrimoniul acestuia au fost ascunse fraudulos și cu rea-credinta tocmai prin faptele numitului M. A., care a fost obligat la predarea posesiei acestui imobil către Reutchi P..
In acest sens, solicită să se rețină puterea de lucru judecat (res judicata) a sentintei civile nr. 1672/30.06.2011 (Dosar nr._ ) a Judecătoriei Fălticeni, definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 1088/17.05.2012 a Tribunalului Suceava, întrucat în accepțiunea efectului pozitiv al puterii de lucru judecat hotărârea beneficiază de o prezumție irefragabilă că exprimă adevărul și nu trebuie contrazisă de o altă hotărâre (ca efect al obligativitatii).
În combaterea pretentiei de nevaliditate a tranzactiei, prin prisma unei pretinse cauzei ilicite a acesteia, pârâții arată următoarele:
Reutchi P. a fost căsătorita cu numitul M. R., în prezent decedat, fiul lui M. A..
Din anul 2002 lucrează în străinătate, plecând în Italia cu acordul fostului său sot, pentru a obține banii necesari susținerii nevoilor materiale ale familiei.
După plecarea în străinatate, a păstrat legătura cu fostul sot, acesta cunoscând care este domiciliul său din Italia. A trimis regulat în tara o bună perioadă de timp sume consistente de bani,în vederea realizării construcției care s-a autorizat în anul 2001 (anexa C2), iar ulterior in vederea rezolvarii de către fostul său sot a unor probleme grave de sănătate, din cauza cărora a și decedat.
Desi M. R. cunoștea domiciliul ei din Italia și deși pastra cu acesta legătura telefonic, a chemat-o în judecată pentru divorț la data de 16.02.2010 în dosarul nr._ al Judecătoriei Fălticeni în care ea a fost citată cu rea-credință la domiciliul din Fălticeni, în final pronunțându-se sentința civilă nr. 1038/03.05.2010, prin care s-a admis acțiunea si s-a dispus desfacerea căsătoriei din culpa exclusivă a acesteia.
La data de 26.06.2010 a decedat M. R..
Anterior decesului, acesta în conivență cu numitul M. A., fostul ei socru, a făcut să „dispara"" din patrimoniul comun codevălmaș o . bunuri imobile prin hotărâri judecătorești care nu îi sunt opozabile, pentru că nu a fost chemată în judecată.
Astfel, prin contractul de vânzare-cumparare aut. sub nr. 1177/30.04.2001 numitul M. A. vinde către M. R., căsătorit, imobilul proprietatea acestuia, constand din suprafata de 432 mp teren curti-construcții (reconstituită în proprietatea vânzătorului prin titlul 192/20.01.1994, transcris sub nr. 5819/23.12.1998 de către Jud. Fălticeni), împreună cu o construcție (sifonărie), notata cu C3 - constructia C2 in realitate (dobandită în proprietate de vanzator in baza Autorizatiei pentru executare lucrări nr. 130/20.08.1990 eliberata de Primăria orasului Fălticeni), situate în intravilanul mun. Falticeni, . identic cu bunul imobil nr. 1566 al .>
In contract se consemnează că imobilul astfel dobândit devine bun comun în devălmășie cu soția cumpărătorului, M. P. și că prețul vânzării este de 1.000.000 lei ROL, pe care vânzătorul 1-a primit integral de la cumpărător la semnarea actului.
In raporturile patrimoniale ale soților, sub incidența Codului familiei, prezumția de comunitate se aplica atat in cazul bunurilor mobile, cat si al celor imobile, astfel încât în privinta celor din urma, dobândite cu titlu oneros, dreptul de proprietate se dobândește în persoana ambilor soți, chiar dacă în cuprinsul actului figurează doar unul din soți ca titular al dreptului respectiv.
P. urmare, terenul de 432 mp, împreună cu construcția C3 sifonarie (C2 potrivit mențiunilor de carte funciara), au devenit de la data dobândirii lor (30.04.2001) bunuri comune.
Pârâta Reutchi P. susține că pe terenul de 432 a edificat in timpul căsătoriei cu M. R. o construcție anexă, în baza Autorizației de construire 142/04.05.2001, care este bun comun. La data plecării sale în străinătate casa era la roșu. Susține că a trimis sume importante de bani pentru finalizarea constructiei, fostul soț cheltuindu-i în alt scop.
Numitul M. A. la data de 14.10.2009, în dosarul nr._ al Judecătoriei Fălticeni l-a chemat in judecată doar pe M. R. si a solicitat să se constata nulitatea absoluta a contractului de vânzare-cumpărare aut sub nr. 1177/30.04.2001 pentru eroare-obstacol asupra naturii juridice a contractului (error in negotio), cu repunerea partilor în situația anterioară încheierii contractului, motivând ca s-a deplasat la notariat cu intenția încheierii unui contract de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere și că prealabil semnării actului notarial ar fi întocmit cu fostul ei soț, la 15.03.2001 (moment la care era căsătorită cu M. R.), un antecontract, intitulat Proces-verbal,în care cumpărătorul se obligă să-l întrețină în natură pe vânzător, înscris care i-a „întărit credința încheierii operațiunii juridice dorite”. P. declarația aut. sub nr. 80/18.01.2010, depusă la dosarul cauzei respective, fostul ei sot a arătat că este de acord cu acțiunea lui M. A.. P. S.C. nr. 326/09.02.2010 a Judecătoriei Fălticeni, care nu-i este opozabilă, pentru ca nu a fost chemată în judecată.
Precizează pârâta că soluția este surprinzătoare, pentru că din punctul său de vedere concertul fraudulos pus la cale de fostul său sot și fostul său socru era mai mult decât evident. Apoi, este puțin credibil ca M. A. a realizat dupa 8 ani de la încheierea conventiei că a fost indus în eroare, în contract consemnându-se că „Noi, partile contractante, consimțim la prezentul act pe care l-am citit și pe care îl semnăm în fața si la sediul notarului public, întrucât exprimă voința noastră…”.
Susține că, concertul fraudulos, bine gândit, a mers si mai departe. La 17.02.2010 (la o zi dupa introducerea acțunii de divort) M. A. îl cheamă în judecată pe M. R. în Dosar nr._ al Judecătoriei Fălticeni, pentru a se constata că a dobândit prin accesiune imobiliară artificială dreptul de proprietate asupra construcției anexă, în valoare de 15.000 lei. Nu a fost chemată nici de aceasta dată în judecată, încălcându-se din nou regulile litisconsorțiului pasiv necesar si, potrivit aceluiași scenariu, M. R. a dat declarația aut. sub nr. 201/01.04.2010, prin care este de acord cu actiunea. La primul termen de judecată, fără se administra probe cu privire la dreptul de creanta reglementat de art. 494 al 3 C.civ., prin S.C. nr. 884/13.04.2010 a Judecătoriei Fălticeni s-a admis acțiunea.
La câteva săptămani, grav bolnav, fostul său soț a decedat .
P. cele două procese bine puse la punct fostul soț scoate (mai bine zis, crede ca poate scoate) din patrimoniul comun codevălmaș bunuri care, de fapt, sunt bunuri comune.
Mai susține pârâta că a aflat de aceste sentințe judecătoresti după ce a obtinut sentința civilă nr. 2327/03.12.2010 (Dosar nr._ ) a Judecătoriei Fălticeni, care a finalizat partajul de bunuri comune dintre ea si fiul acesteia si al def. M. R., în urma căruia imobilele i-au revenit în lot, motiv pentru care nu se poate retine ilicitatea cauzei tranzacției intervenite în dosarul de partaj.
S-a deplasat cu sentinta la cartea funciara, in vederea intabularii cu dreptul de proprietate si a aflat cu stupoare ca este intabulat numitul M. A., fostul socru, în baza sentintelor sus-invocate.
Astfel, in temeiul art. 480 C.civ., a solicitat revendicarea acestor bunuri si rectificarea înscrierilor din CF_ Falticeni (provenita din conversia de pe hartie a CF 1543), in sensul radierii dreptului de proprietate al acestuia cu privire la imobilele revendicate in baza art. 34 pct. 3 L. 7/1996, urmare a încetării efectelor actelor în baza cărora s-a făcut intabularea, prin aprecierea preferabilitătii titlului ei, actiune ce a format obiectul Dosarului nr._ si care s-a admis prin S.C. nr. 1672/30.06.2011 a Judecătoriei Fălticeni, definitivă și irevocabilă prin D.C. nr. 1088/17.05:2012 a Tribunalului Suceava.
Tribunalul Suceava a reținut că prin D.C. nr. 1088/17.05.2012, desi in contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1177/30.04.2001 la BNP M. A. figurează ca si cumpărător doar defunctul M. R., imobilele (432 mp teren + sifonarii C3) au căpătat vocația de a întregi patrimoniul devălmaș al celor doi soți, ea Reutchi P. si M. R., întrucât a fost încheiat în timpul căsătoriei (07.06.1980-2010), fiind incidente prev. art. 30 vechiul cod al familiei .
Asa cum s-a retinut si prin S.C. nr. 1672/30.06.2011 a Judecatoriei Fălticeni definitivă si irevocabilă prin D.C. nr. 1088/17.05.2012 a Tribunalului Suceava, având un drept de coproprietate devălmașă născut în virtutea unei dispoziții legale ce guvernează raporturile de familie, pârâtei Reutchi P. nu i se poate opune S.C. nr. 326/09.02.2010 a Judecatoriei Falticeni, prin care numitul M. A. a obținut desființarea respectivului contract doar în contradictoriu cu fiul sau, M. R., fără a o chema în judecată.
Precizează pârâta că nașterea unui drept si în favoarea ei prin încheierea contractului raportat la disp. art. 30 vechiul cod al familiei, chiar daca nu a fost nominalizata scriptic în calitate de cumpărătoare, a creat o dependentă procesuală in sensul art. 47 C.pr.civ. care, nefiind respectată ca urmare a voinței numitului M. A. a condus la pronuntarea unei hotărâri neuniforme, prin care s-a constatat nevalabilitatea contractului doar față de părțile din proces (M. A. - reclamant si M. R. - parat) ca expresie a principiului relativității efectelor hotărârii judecătoresti.
Arată că sentinta civilă nr. 326/2010 a Judecătoriei Fălticeni invocată de reclamantă constituie o „anomalie” juridică.
Consideră că, atâta vreme cât i s-a negat un drept printr-o hotărâre judecătorească fără a fi parte procesuală, efectele hotararii nu i se opun nici măcar ca prezumție; ca mijloc de probă, altminteri i s-ar încalca dreptul la un proces echitabil, asa cum este garantat prin art. 6 din CEDO, putându-se vorbi totodată despre o încălcare a principiului securității raporturilbr juridice în condițiile în care respectivul contract a intrat în circuitul civil dând naștere unor drepturi reale în favoarea ei.
In virtutea acestor argumente, chiar prin decizia civilă nr. 1088/17.05.2012 a Tribunalului Suceava s-au retinut valabilitatea atât a contractului de vanzare-cumparare nr. 1177/30.04.2011, cât si a hotărârii de partaj (S.C. nr. 2327/03.12.2010 a Judecătoriei Fălticeni), întrucât bunurile au trecut voluntar si definitiv din patrimonial numitului M. A. mai întâi în patrimoniul devalmas al numitului M. R. si al ei, iar ulterior, ca urmare a partajului judiciar, in patrimoniul său.
Pe de alta parte, S.C. nr. 884/13.04.2010 a Judecatoriei Falticeni invocata de reclamantă nu este relevantă pentru că respectiva solutie s-a întemeiat exclusiv pe faptul desfiintării contractului sus-amintit si întoarcerii terenului pe care anexa este cladită in patrimoniul numitului M. A., împrejurare care nu îi poate fi opusă pentru considerentele sus-expuse.
In plus, nici în acest proces nu a fost parte, iar probele administrate în cauză pledează în favoarea ei: este proprietar al terenului de 432 mp de sub anexa, conform contractului de vanzare-cumparare nr. 1177/2001 și hotararii de partaj, iar anexa, dobandita in timpul căsătoriei, este bun comun, care i-a revenit în lot în urma partajului.
Pentru aceste motive, pârâții consideră că nu există temei pentru a califica ilicita cauza tranzactiei si nici nu se poate dovedi ca au actionat fraudulos, ca ar fi avut intentia de a intra în posesia unui imobil fără drept, motiv pentru care solicită respingerea actiunii ca nefondată.
Susțin că prezumtia de valabilitate a cauzei conventiei contestata este una iuris tantum, respectiv beneficiarul prezumtiei nu trebuie sa dovedească existența, legalitatea si moralitatea cauzei, încât, în mod evident că obligația de a dovedi contrariul incumbă părtii care contestă, adică reclamantei, însă așa cum rezultă din situația de fapt expusă, nu poate fi dovedită ilicitatea cauzei.
In drept au invocat disp. art. 205, 207, 208, 453 C.pr.civ. si art. 948, 1704 si următoarele C.civ. 1865, ;
Ca mijloace probatorii propune: înscrisurile atasate care poarta mentiunea conform cu originalul potrivit art. 150 C.pr.civ., proba cu interogatoriul reclamantei, proba cu martori (teza probatorie - nu au avut cunostintă de S.C. nr. 326/09.02.2010 a Judecatoriei Falticeni si de S.C. nr. 884/13.04.2010 a Judecătoriei Fălticeni la momentul încheierii tranzacției în dosarul nr._ al Judecătoriei Fălticeni).
Au solicitat judecarea cauzei si în lipsă si au depus la dosar înscrisuri (f.65-97 dosar).
La data de 18.07.2013, reclamanta . Suceava a formulat cerere de introducere în cauză a numitului M. A., alături de ea, întrucât ar putea pretinde aceleași drepturi ca si reclamanta.
Reclamanta a depus si răspunsul la întâmpinare (f-105-108 dosar) prin care a solicitat respingerea excepției invocată de către pârâți ca nefondată, pentru următoarele motive:
- in mod intentionat gresit înțeleg parații obiectul actiunii; paratii fiind in „eroare", mai exact interpretând în mod intenționat gresit obiectul actiunii, căutând sa distragă atenția instanței de la problema fondului dedusă judecății.
Susține că au solicitat anularea parțială a tranzacției iar consecinta care se rasfrange asupra sentintei date în cauză apare ca un efect al nulității parțiale a tranzacției si nu ca o acțiune în nulitatea unei hotărârii judecătorești.
Astfel există o mare diferență de raționament, gandire si actiune între anularea unei tranzacții, efectul pe care l-ar produce anularea tranzactiei si actiunea în constarea nulitatea unei hotarari judecatoresti.
Precizează că a solicitat anularea partiala a tranzactiei iar în cazul în care se va admite actiunea în constatarea nulitătii tranzactiei, rezultatul se va răsfrange inevitabil si asupra hotărarii date în cauza ce a făcut obiectul partajului dosar_ .Astfel ca efectul care s-ar produce ca urmare a admiterii actiunii nu poate fi calificat ca o actiune în parte si ca un obiect dedus judecatii de sine statator - prin urmare „efectul„ „consecința „ ca si concept juridic - nu este o acțiune în sine prin urmare nu poate fi invocat cu titlul de excepție ca fiind inadmisibil.
In privinta fondului, reclamanta susține ca paratii cu rea credinta caută sa o pună în poziție contradictorie si de adversitate fata de instanță remarcând în mod injust faptul ca solicită în principal constatarea nulității unei sentințe urmărind să aducă în fața instanței n prim plan faptul că ea atacă hotărârea dată de o instantă si nu tranzacția încheiată în mod fraudulos de către pârâți .
Precizează că pârâții sunt cei care au dus în eroare instanta de Judecata care bazându-se si pe buna credință a parâtilor a constatat tranzactia încheiată între ei ca mostenitori ai defunctul Marza R.; defunct care nu mai era proprietarul al imobilelor -teren si constructii - in momentul decesului fapt pe care paratii le-au cunoscut dar 1-au ascuns instantei de judecată, incluzand în tranzactie în mod intentionat un bun care nu mai era proprietatea defunctului M. R..
Pârâtii afirmă mereu că sentinta 325/9.02.2010 nu le este opozabila întrucat nu s-a judecat în contradictoriu cu acestia. In realitate ca urmare a sentintei judecatoresti 325/2010 s-au facut mentiuni la Cartea funciară asupra bunurilor în discuție unde a fost trecut alt proprietar, respectiv Marza A. - mențiunile încheiate prin Cartea Funciara sunt opozabile tuturor, si erau consemnate la momentul tranzactiei, însa paratii nu au vrut sa le fie opozabile aceste mențiuni prin care Marza R. nu mai era proprietar .
Tocmai de aceea în cadrul tranzactiei paratii nu au depus si Extrasul de Carte Funciară, tocmai pentru ca instanta sa nu stie ca există un alt proprietar si nu defunctul M. R. și să consfintească tranzactia asa cum au dorit paratii, tranzactia fiind nulă întrucat au partajat bunuri care nu mai apartineau autorului lor fiind încheiată de parati cu fraudarea legii si a intereselor legitime a altor persoane, respectiv al lui M. A., proprietarul ce avea bunul la momentul respectiv.
In ceea ce priveste apărarea pârâtei Reutchi P. precum că bunurile „i-au revenit în lot„ si ca urmare nu s-ar putea retine ilicitatea cauzei tranzacției intervenite în dosarul de partaj, arată că:
Tranzacția este un act juridic declarativ, ce se refera la împrejurarea ca prin efectuarea partajului realizat pe calea tranzacției nu s-au născut drepturi noi si nici nu au fost transferate drepturi, instanța ia act de tranzacție si nu reconstituie si nici nu constituie vre-un drept de proprietate .
A invocat disp. art. 786 cod civil .
Astfel tranzactia, intervenita in dosarul de partaj în care parata Reutchi P. a primit „ bunurile în lot" dup cum afirmă, nu este tabu si nici absolută, ca sa nu poată fi anulată cu atât mai mult cu cât a cuprins în împarteală si bunuri care erau străine de moștenire si în proprietatea unui terț (altul decât defunctul Marza R. după care a deschis succesiunea)
Reclamanta susține că, Codul Civil în materia mostenirii consacra principiul relativitații prin efectul pur declarativ al partajului, tocmai pentru a preveni si a se putea înlatura si repara nedreptăți de felul acesta, astfel ca un terț să nu își poată pierde proprietate daca din greseală bunurile sale au fost incluse la masa succesorală a altei persoane. Este de altfel evident faptul ca prin tranzactie s-a încalcat abuziv dreptul de proprietate al altui proprietar tabular; proprietar ce deținea proprietatea - anterior momentul dezbaterii succesorale.
Luând în considerare întâmpinarea depusă de pârâți, reclamanta solicită în temeiul prev. art. 68 Codpr. Civila, includerea in cauză a lui Marza A. - domiciliat in Municipiul Falticeni.
La termenul de judecată din data de 25.09.2013, instanta a dispus introducerea în cauză a lui M. A., care a fost citat cu duplicatul cererilor depuse la dosar.
La data de 28.10.2013, reclamantul M. A. a depus la dosar un înscris prin care își exprimă pozitia sa față de acțiunea reclamantei (f.119-121).
Arată că este de acord cu admiterea acțiunii formulată de reclamantă.
In motivare susține că tranzactia încheiată între părti în dosarul nr._ al Judecătoriei Fălticeni având ca obiect „partaj bunuri comune" în care s-a pronunțat sentinta civila nr. 2327 din 03.12.2010 este lovită de nulitate.
P. sentinta civilă nr. 326 din 09.02.2010 a Judecătoriei Fălticeni, pronuntată în dosarul nr._, definitivă si irevocabilă, s-a constatat nulitatea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1177/30.04.2001 de B.N.P. M. A. Fălticeni aceasta hotărâre pronunțându-se doar în contradictoriu M. R. întrucat cu acesta a încheiat contractul si având în vedere că în realitate era un contract de întreținere si obligația de întreținere îi revenea exclusiv numitului M. R., așa cum s-a constatat irevocabil, sotia acestuia - parata din prezenta cauză - nu avea calitate procedurala pasiva.
Potrivit dispozitiilor legale, contractul are putere de lege între părțile contractante.
Prezumția (de comunitate a bunurilor) instituită de art.30 din Codul familiei nu este de natură să confere soțului cumpărătorului nicio calitate în raportul stabilit între vânzător si cumpărator, aceasta fiind terț. Așa fiind, cum raportul de drept procesual nu se poate stabili decat între titularii drepturilor materiale proprii recunoscute de lege, reclamanta nu putea avea calitate procesuala pasivă în litigiul dedus judecătii, ce a făcut obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei Fălticeni.
Reclamantul susține că în dosarul nr._ al Judecătoriei Fălticeni el a solicitat să se constate nulitatea absolută a contractului de vanzare cumpărare, respectiv existența erorii obstacol la data perfectării contractului de vânzare cumpărare, iar prin sentinta civilă nr. 326/9.02.2010, definitiva si irevocabila, s-a stabilit, cu putere de lucru judecat, faptul că este dată eroarea obstacol invocată, întrucat el, pârâtul M. A. a încheiat contractul cu credința că încheie un contract cu clauză de întreținere (error in negatio).
A invocat disp. art. 954 din Cod civil.
Cum aceasta situație a fost lamurită printr-o hotărâre judecătorească definitivă si irevocabilă, acest aspect nu poate fi supus unui nou control judecătoresc.
In acest sens, invocă efectul pozitiv al autorității de lucru judecat care înseamnă că nu se poate introduce o nouă acțiune în cadrul căreia să pretindă stabilirea contrariului a ceea ce s-a statuat judecătorește anterior.
Principiul autorității de lucru judecat corespunde necesității de stabilitate juridica si ordine socială, fiind interzisă readucerea în fața instanțelor a chestiunii litigioase deja rezolvate si nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din CEDO, deoarece dreptul de acces la justiție nu este unui absolut, el poate cunoaște limitări, decurgând din aplicarea altor principii.
Raportat la aceste prevederi, apreciază că parata nu putea contesta situația reținută prin sentința civilă nr. 326/9.02.2010, pronuntată de Judecătoria Fălticeni în dosar nr._, definitivă si irevocabilă.
Susține că pârâta este, astfel, terț față de raportul juridic de drept material supus judecății, iar potrivit art. 25 din legea nr. 7/1996 dreptul de proprietate asupra imobilului teren și a construcției sifonărie îi este opozabil de la înscrierea acestuia în cartea funciară.
Titlul de care se prevalează pârâta constă într-o hotărâre judecătorească pronunțată într-o acțiune având ca obiect partaj bunuri comune. Ori la momentul partajării în dosarul de partaj în care s-a încheiat tranzacția a cărei nulitate a solicitat-o reclamanta, fiind introdus de parată sub numeie „Reuțchi" si nu „M." deci era divorțata de M. R. - bunul imobil nu mai era în masa bunurilor - contractul prin care intrase în masa fiind constatat nul.
Ca efect al constatării nulității absolute a contractului de vânzare cumparare nr. 1177/30.04.2001, respectiv conform principiului retroactivității si a principiului repunerii parților în situatia anterioară încheierii contractului, acel contract de vânzare cumpărare nici măcar nu a fost încheiat
Or, raportat la aceasta situație, hotărârea judecătoreasca de partaj de care se prevalează pârâta, având caracter declarativ de drepturi, nu poate sa-i confere un drept de proprietate asupra unui bun care nu a fost niciodată în patrimoniul familiei reclamantei. In cadrul partajului succesoral, parata nu ar fi avut calitate întrucat era divortată.
Mai susține reclamantul că desi actiunea a fost promovată de Reutchi P. (fosta M.) si a avut ca obiect partaj de bunuri comune, instanța a constatat calitatea de soție supraviețuitoare a reclamantei si a constatat deschisă succesiunea după M. R., după care aceasta nu mai avea vocație succesorală.
De asemenea, la data încheierii tranzacției în cadrul dosarului de partaj el era proprietarul tabular al imobilelor, fiind înscris în Cartea Funciara.
Ori evident că în mod intenționat si cu rea credință, neutilizând niciun extras de carte funciară, părțile au încheiat tranzacția a cărei nulitate s-a solicitat în prezentul dosar, tranzacție care reprezintă convenția părtilor, încheiată în frauda adevăratului proprietar, care era doar el.
Reuțchi P. si M. M. A. nu aveau niciun drept sa tranzacționeze un bun care nu făcea parte din masa succesorală si nici din masa bunurilor comune, nefiind proprietatea defunctului M. R., a cărui masă succesorală a făcut obiectul dosarului civil nr._ .
Reclamantul consideră că această tranzacție este lovită de nulitate absolută, pentru cauza ilicită, contrară legii, paratii tranzacționând un bun asupra căruia nu aveau niciun drept, în frauda adevăratului proprietar - M. A..
Pentru motivele expuse reclamantul solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
P. încheierea de sedință din data de 30.10.2013, instanta a admis excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâți cu privire la constatarea nulității hotărârii judecătoresti iar prin sentinta civilă nr.424/27.02.2014 s-a respins ca nefondată acțiunea .
Împotriva acestei hotărâri cât si a încheierii pronuntată la data de 30.10.2013 a declarat recurs reclamanta . solicitând în principal admiterea apelului, schimbarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, sau, în subsidiar reținerea cauzei spre judecare sub toate aspectele deduse judecății si pe fond admiterea acțiunii, cu cheltuieli de judecată.
P. decizia nr.809/24.09.2014 Tribunalul Suceava a respins ca nefundat apelul declarat de reclamantii . si M. A. împotriva Încheierii din data de 30.10.2013 pronuntată de Judecătoria Fălticeni în dosar nr._ si admițând apelul formulat de aceeasi reclamanti împotriva sentintei civile nr.424/27.02.2014 a Judecătoriei Fălticeni pronunțată în același dosar.
Astfel, a fost anulată sentinta sus mentionată, si trimisă cauza spre rejudecare aceleeasi instante numai cu privire la cererea privind anularea tranzacției.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul acestei instante sub nr._ .
În cauză au fost anexate o . înscrisuri doveditoare si prin notele de ședintă de la filele 29- 31 dosar pârâtii Reuțchi P. si M. M. A. au invocat exceptia lipsei de interes în formularea actiunii, exceptie ce a fost respinsă ca nefondată prin Încheierea pronuntată la data de 7 mai 2015.
Analizând actele și lucrările dosarului instanta retine următoarele:
P. contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1177/30.04.2001 la BNP M. A. Fălticeni, M. A. a transmis lui M. R. dreptul de proprietate asupra imobilelor: suprafața de 432 mp curți construcții, împreună cu o construcție (sifonărie) notată cu C3 situate în intravilanul municipiului Fălticeni, ., identic cu bunul imobil nr. 1565 al .>
În cuprinsul acestui contract s-a specificat că, cumpărătorul este căsătorit cu M. P., bunurile urmând regimul prevăzut de art. 30 C. fam.
P. Sentința nr. 326/09.02.2010 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosarul_, irevocabilă, s-a constatat nulitatea contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1177/30.04.2001 la BNP M. A. Fălticeni, pentru existența erorii asupra naturii juridice – eroare obstacol și în consecință bunurile ce au format obiectul acestui contract au reintrat în patrimoniul lui M. A..
P. Sentința nr. 884/13.04.2010 pronunțată de judecătoria Fălticeni în dosarul nr._, irevocabilă, s-a constatat în contradictoriu cu M. R., că reclamantul M. A. a dobândit prin accesiune imobiliară artificială dreptul de proprietate asupra construcției anexă, în suprafață de 171,28 mp cu demisol 70 mp, la „roșu” situată în . pe terenul de 432 mp curți construcții identic cu bunul imobil nr. 1565 al .>
P. Sentința nr. 1038/03.05.2010 a Judecătoriei Fălticeni s-a pronunțat divorțul dintre M. R. și M. P., aceasta revenind la numele avut anterior, de „Reuțchi”.
P. Sentința nr. 2327/03.12.2010 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosarul nr._ irevocabilă s-a constatat că Reuțchi (fostă M.) P. are calitatea de soție supraviețuitoare și moștenitoare după M. R. decedat la data de 26.06.2010, împreună cu fiul M. M. A..
S-a mai constatat că masa succesorală rămasă după acest defunct este compusă din apartamentul cu numărul 2 situat în municipiul Fălticeni, . . .,2 înscrise în CF 4510/N a localității Fălticeni dezlipită de la CF 152/N col.; suprafața de 432 mp curți construcții, împreună cu o construcție (sifonărie) notată cu C3 situate în intravilanul municipiului Fălticeni, ., identic cu bunul imobil nr. 1565 al . construcției anexă, în suprafață de 171,28 mp cu demisol 70 mp, la „roșu” situată în . pe terenul de 432 mp curți construcții identic cu bunul imobil nr. 1565 al . ultime bunuri sunt cele care au făcut obiectul hotărârilor judecătorești amintite mai sus, respectiv Sentința nr. 326/09.02.2010 și Sentința nr. 884/13.04.2010, prin care s-a dispus scoaterea lor din patrimoniul comun al soților.
Instanța a luat act de tranzacția intervenită între părți, M. (reuțchi) P. și M. M. A., iar în baza acestei tranzacții proprietara asupra bunurilor din masa succesorală a devenit M. (Reuțchi) P..
În urma pronunțării acestei sentințe de consfințire a acestei tranzacții, între părțile din prezentul dosar au existat mai multe litigii.
Astfel, prin sentința civilă nr. 1672/30.06-2011 a Judecătoriei Fălticeni pronunțată în dosarul nr._ rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 1088/17.05.2012 a Tribunalului Suceava s-a admis acțiunea de revendicare imobiliară a reclamantei Reuțchi P. și a fost obligat pârâtul M. A. la restituirea imobilului compus din 432 mp teren, sifonărie și anexă înscrise în cartea funciară nr._ a mun. Fălticeni.
La baza pronunțării acestei hotărâri, instanța a avut în vedere Sentința nr. 2327/2010 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosarul nr._ prin care s-a luat act de tranzacția dintre Reuțchi P. și M. M. A., în urma căreia pârâta din prezentul dosar a dobândit printre altele și imobilul compus din 432 mp teren, sifonărie și anexă înscrise în cartea funciară nr._ a mun. Fălticeni.
Ulterior pronunțării Sentinței nr. 1672/30.06.2011 a Judecătoriei Fălticeni, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2145/18.10.2011 la BNP D. A., vânzătorul M. A. a înstrăinat către cumpărătorul Polocoșeri G. căsătorit cu Polocoșeri A. imobilul compus din 432 mp teren, sifonărie și anexă înscrise în cartea funciară nr._ a mun. Fălticeni.
La data de 01.06.2012 vânzătorii Polocoșeri G. și Polocoșeri A. transmit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 295 la BNP M. D. către contestatoarea . dreptul de proprietate asupra aceluiași imobil, menționând că „acesta nu are nici un fel de sarcini sau servituți așa cum rezultă din extrasul de carte funciară pentru autentificare cu cererea nr. 8065/31.05.2012 eliberat de OCPI Suceava – BCPI Fălticeni”.
P. Sentința nr. 338/2012 pronunțată în dosarul nr._ s-a admis contestația la executare formulată de ., au fost anulate actele de executare întocmite în dosarul nr. 88/2012 al B. D. A. în baza Sentinței civile nr. 1672/30.06-2011 a Judecătoriei Fălticeni și s-a dispus restabilirea situației anterioară actelor de executare menționate respectiv restituirea către contestatoarea . Suceava a posesiei imobilelor identificate cu nr. cadastral_ al Municipiului Fălticeni, respectiv 432 mp teren curți construcții, C1 sifonărie și C2 anexă.
În ceea ce privește tranzacția de conținutul căreia a luat act Judecătoria Fălticeni prin Sentința nr. 2327/03.12.2010 pronunțată în dosarul nr._, ce face obiectul analizei prezentului dosar, instanța constată următoarele:
Având în vedere data încheierii tranzacției, în baza art. 4 din Legea nr. 71/2011, prezenta cauza va fi analizată în baza dispozițiilor din Codul Civil de la 1864.
Potrivit art. 1704 Cod civil tranzacția este un contract prin care părțile termină un proces început sau preîntâmpină un proces ce se poate naște prin concesii reciproce, constând în renunțări reciproce la pretenții sau în prestații noi săvârșite ori promise de o parte în schimbul renunțării de către cealaltă parte la dreptul care este litigios ori îndoielnic.
Din redactarea textului de lege susmenționat se constată că tranzacția este un contract sinalagmatic cu titlu oneros, comutativ și consensual apărând ca un veritabil act de dispoziție pentru părțile contractante trebuind să poarte asupra unui obiect determinat și care nu este prohibit de lege.
Potrivit art. 948 Cod civil de la 1864 condițiile esențiale pentru validitatea unei convenții sunt: capacitatea de a contracta, consimțământul valabil al părții ce se obligă, un obiect determinat, o cauză licită.
Conform art. 1716 alin. 2 Cod civil de la 1864 tranzacția va fi nulă, când ea nu ar cuprinde decât un singur obiect și s-ar dovedi, din documentele în urmă descoperite, că una din părți nu avea nici un drept asupra acelui obiect.
În speța de față, instanța constată că la încheierea tranzacției, cele două părți, respectiv Reuțchi P. și M. M. A. au fost de rea credință și, în ceea ce priveste suprafața de 432 mp teren curți construcții împreună cu o construcție (sifonărie) notată cu C 3 situate în Fălticeni . identică cu pc 1566 al Comunei cadastrale Fălticeni, au cunoscut că aceste bunuri nu se mai aflau în patrimoniul comun, respectiv în patrimoniul autorului după care au tranzacționat.
Astfel, instanța reține faptul că părțile au omis să depună la dosar extras de carte funciară la și cu privire la aceste bunuri, deși cu privire la apartamentul asupra căruia au tranzacționat, au depus un astfel de certificat. P. urmare, cartea funciară nu a fost depusă la dosarul cauzei, ascunzându-se instanței învestite cu soluționarea partajului faptul că în cauză bunurile nu mai făceau parte din masa succesorală, fiind intabulate pe alt proprietar. Omisiunea de a depune extrasul CF în procesul de partaj și evitarea atragerii proprietarului din acel moment în partaj, în opinia instanței echivalează cu reaua credință, existând intenția de fraudare a intereselor acelui proprietar din partea ambilor pârâți.
Faptul că părțile au cunoscut că bunul nu mai era în masa de partajat se deduce și din aceea la scurt timp după pronunțarea hotărârii de expedient, respectiv la data de 16.02.2011, pârâta Reuțchi P. a introdus acțiune de revendicare împotriva proprietarului de la acea vreme a imobilelor, M. A..
Este adevărat că cele două sentințe judecătorești prin care M. A. a scos din patrimoniul comun al soților bunurile în discuție nu le erau opozabile niciuneia din părțile tranzacției, dar nici acest aspect și nici legalitatea modului în care aceste bunuri au intrat în patrimoniul lui M. A. nu fac obiectul analizei prezentului dosar, asupra lor pronunțându/se hotărâri intrate în puterea lucrului judecat.
În prezentul dosar instanța analizează validitatea tranzacției raportat la cazurile de nulitate absolută. Ori, potrivit art. 1716 alin. 2 Cod civil de la 1864 tranzacția este nulă întrucât cauza tranzacție a fost ilicită, părțile au cunoscut că tranzacționează și imobile care nu mai erau în masa succesorală și au urmărit astfel, obținerea unui titlu de proprietate asupra bunurilor reprezentate de suprafața de 432 mp teren curți construcții împreună cu o construcție (sifonărie) notată cu C 3 situate în Fălticeni . identică cu pc 1566 al Comunei cadastrale Fălticeni, tocmai pentru a-l opune lui M. A..
Având în vedere cele arătate mai sus, instanța va admite acțiunea și va constata nulitatea absolută parțială a tranzacției încheiată între M. (Reuțchi) P. și M. M. A., ce a fost consființită prin sentinta civilă nr. 2327/03.12.2010 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosar nr._, în ceea ce priveste suprafața de 432 mp teren curți construcții împreună cu o construcție (sifonărie) notată cu C 3 situate în Fălticeni . identică cu pc 1566 al Comunei cadastrale Fălticeni.
În temeiul art. 453 C. proc. civ. va obliga pârâții să achite reclamantei suma de 3920 lei repreyentând taxă de timbru și onorariu avocat.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite actiunea având ca obiect anulare act privind reclamantii . cu sediul în Suceava . jud.Suceava, prin reprezentant A. V. A., M. A. domiciliat în Fălticeni . jud.Suceava, în contradictoriu cu pârâtii Reuțchi P. si M. M. A. ambii domiciliati în mun.Fălticeni . . jud.Suceava.
Constată nulitatea absolută parțială a tranzacției încheiată între M. (Reuțchi) P. și M. M. A., ce a fost consființită prin sentinta civilă nr. 2327/03.12.2010 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosar nr._, în ceea ce priveste suprafața de 432 mp teren curți construcții împreună cu o construcție (sifonărie) notată cu C 3 situate în Fălticeni . identică cu pc 1566 al Comunei cadastrale Fălticeni.
Obligă pârâții să achite reclamantei . suma de 3920 lei cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Judecătoria Fălticeni.
Pronunțată în ședinta publică din data de 09.06.2015.
P., Grefier,
Red.GI
Tehn.PD/6ex/
Data:25.06.2015
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... → |
|---|
