Fond funciar. Sentința nr. 1231/2015. Judecătoria FĂLTICENI

Comentarii

0

Sentința nr. 1231/2015 pronunțată de Judecătoria FĂLTICENI la data de 28-05-2015 în dosarul nr. 1231/2015

Dosar nr._ - fond funciar -

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA FĂLTICENI

SENTINȚA CIVILĂ NR. 1231

Ședința publică din data de 28 mai 2015

Instanța constituită din:

Președinte: A. I.

Grefier: O. M.

Pe rol, soluționarea cauzei civile având ca obiect „fond funciar”, privind pe reclamanții: C. M. – primar al comunei B., C. L. de fond funciar B. și ., în contradictoriu cu pârâții: M. M., P. I., P. G. și C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava.

Concluziile dezbaterilor pe fondul cauzei au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 14 mai 2015, care face parte integrantă din prezenta, când pentru a se da posibilitate apărătoarelor părților să depună la dosar concluzii scrise, s-a amânat pronunțarea la data de 22 mai 2015 și apoi, din lipsă de timp pentru deliberare, la data de 28 mai 2015.

După deliberare,

INSTANTA

Asupra cauzei de față, constată:

Prin cererea adresată Judecătoriei Fălticeni si înregistrată la data de 24.05.2013 sub nr._, reclamanții: C. M., C. L. de aplicare a Legilor Fondului Funciar B. si . au solicitat în contradictoriu cu pârâții M. M., P. I. si C. Judeteană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se constatate nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. 559 din 25.08.1995 eliberat de către C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate aspra terenurilor Suceava, să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1224 din 18.05.2010 la Biroul N. Public M. A. și Ș. A. încheiat între M. M. și P. I., ca act subsecvent al titlului de proprietate nr. 559 din 25.08.1995, să se dispună radierea din cartea funciară a titlului de proprietate nr. 559 din 25.08.1995 și a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1224 din 18.05.2010 la Biroul N. Public M. A. și Ș. A. încheiat între M. M. și P. I., precum și obligarea prim pârâtului la plata cheltuielilor de judecată pricinuite de proces.

In motivarea acțiunii reclamanții au arătat că la data de 25.08.1995 C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Suceava a emis titlul de proprietate nr. 559 din 25.08.1995 pe numele lui M. C. M., prin care cestuia i s-a reconstituit suprafața de teren de 4 ha și 7900 mp situată în satul B., .> Suprafața de teren menționată mai sus este compusă din suprafațele situate în intravilan de 7.200 mp teren la locul numit „Acasă", învecinată la Nord cu curți plus clădiri, la Est cu L. D., la Sud cu Prundul Moldovei și la Vest cu drum comunal și de 700 mp teren curți construcții, învecinată la Nord cu G. G., la Est cu drum, la Sud teren arabil și la Vest cu L. D..

De asemenea, titlul de proprietate nr. 559/25.08.1995 cuprinde mai multe suprafete de teren situate în extravilan după cum urmează:

- suprafața de 5.200 mp teren la locul P. linia a II a, situat în extravilan învecinată la Nord cu linie, la Est cu A. G., la Sud cu linie și la Vest cu M. Vergina.

- suprafața de 1,0700 ha teren la locul Drum B. linia a V a situat în extravilan învecinată la Nord cu Șomuz, la Est cu S. I. G., la Sud cu linie și la Vest cu Loluță C.

- suprafața de 3.400 mp teren la locul R. situat în extravilan învecinată la Nord cu șosea B. - C. Luncii, la Est cu S. C., la Sud cu linie și la Vest cu M. I..

- suprafața de 4.500 mp teren la locul Muchie situat în extravilan învecinată la Nord cu linie, le est cu M. Avil, la Sud cu linie și la Vest cu A. I..

- suprafața de 1700 mp teren la locul F. P. situat în extravilan învecinată la Nord cu linie, la Est cu Gută M., la Sud cu linie și la Vest cu S. N..

- suprafața de 4.500 mp teren pădure la locul Coasta Băii, situat în extravilan învecinată la Nord cu Râul M., la Est cu G. I., la Sud cu . Vest cu Scorhan M..

Precizează că M. C. M. este unul dintre fii lui M. C..

Așa cum reiese din cererea prin care se înscrie la colectiv, acesta menționează că se înscrie cu o suprafață de 1,58 ha, din care 0,72 ha la locul denumit Vad, 0,36 ha la locul denumit Movila M., 0,50ha la locul denumit Vârful Movilei. Mai menționează că îi rămâne în folosință ca lot personal suprafața de 0,43 ha teren și că terenul înscris la colectiv provine din moștenirea lăsată de tatăl său, M. C., căruia îi mai rămâne ca lot personal suprafața de 0,54 ha teren.

Analizând Registrul agricol aferent perioadei 1956-1958 se poate observa faptul că M. C. a figurat în anul 1956 cu o suprafață totală de 6,05 ha teren din care 2,97 ha arabil, 2,16 ha fâneață, 0,38 ha livadă, 0,45 ha teren neproductiv și 0,09 ha teren curți construcții.

La rubrica membrii gospodăriei figurează atât M. M. cât și M. A..

In registrul agricol pentru perioada 1959-1963 M. C. figurează cu o suprafață totală de teren de 3,06 ha iar M. M. este menționat printre membrii gospodăriei, ceea ce înseamnă că nu figura la acea dată în mod distinct în registrul agricol, spre deosebire de M. A. care figurează înscris în registrul agricol aferent perioadei 1959-1963 cu o suprafață totală de teren de 2,67 ha, primită de la tatăl său M. C..

Menționează că atât pe numele lui M. A. (alt fiu al lui M. C.) cât și pe cel al lui M. c.M. a mai fost emis și titlul de proprietate nr. 468/12.06.1995 fiind reconstituită suprafața de 3 ha, 6.600 mp. compusă din suprafațele situate în extravilan de 5.200 mp teren arabil la locul numit „P." Linia a II-a învecinată la Nord cu linie ogoare, la Est cu M. Vergina, la Sud cu Linie ogoare și la Vest cu Oiaga Gh. V., de 3400 mp teren arabii la locul numit „R." Linia a I-a, fără vecini menționați, de l ha 3.800 mp teren arabil la locul numit „Muchie" Linia a II a, învecinată la Nord cu linie ogoare, la Est cu M. Avei, la sud cu linie ogoare și la Vest cu A. I. și de 4.500 mp teren păduri la locul numit „Coasta Băii", învecinată cu Râul M., la Est cu G. M. I., la Sud cu . Vest cu Școrhan M., precum și suprafata de teren intravilan de 9700 mp din care 9.000 mp teren arabil situată la locul „Acasă" învecinată la nord cu locuință proprietate, la Est cu L. D., la Sud cu L. Moldovei și la Vest cu șoseaua B.-Bogata.

De asemenea, pe numele lui M. C. A. a mai fost emis și titlul de proprietate nr. 802/1995 fiind reconstituită suprafața de 2ha, 5600 mp compusă din suprafațele situate în extravilan de 5.200 mp teren arabil la locul numit „P." Linia a II a, învecinată la Nord cu linie ogoare, la Est cu M. Vergina, la Sud cu Linie ogoare și la Vest cu Oiaga Ghe. V-le, de 3.400 mp teren arabil la locul numit „R." linia a I-a, fără vecini menționați, de 1 ha 3.800 mp teren arabil la locul numit „Muchie" Linia a II a, învecinată la nord cu linie ogoare, la Est cu M. Avei, la Sud cu Linie ogoare și la Vest cu A. I. și de 4.500 mp teren păduri la locul numit „Coasta Băii", învecinată la Nord cu Râul M., la Est cu G. M. I., la Sud cu . Vest cu Școrhan M..

Reclamanții consideră că titlu de proprietare a cărui anulare o solicită a fost emis cu nerespectarea dispozițiilor Legii nr. 18/1991 republicată și modificată și cu nerespectarea mențiunilor din registrul agricol, astfel încât s-a ajuns la reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren care aparține comunei B..

Totodată, titlul de proprietate nr. 559 din 25.08.1995 cuprinde suprafețe de teren pentru care a mai fost emis un titlu de proprietate, respectiv titlul de proprietate nr. 468 din 12.06.1995, eliberat pe numele numiților M. A. și M. C. M., în calitate de moștenitori ai lui M. C., astfel încât și din acest punct de vedere titlul de proprietate nr. 559 din 25.08.1995 este nul.

In cauză consideră că sunt incidente motivele de nulitate absolută prevăzut de art. III alin. 1 lit. a, pct.I și iii și b din Legea nr. 169/1997.

Astfel, deoarece M. M. nu a predat teren la CAP, acesta nefiind înscris în registrul agricol asa cum se menționează mai sus, acesta nu avea dreptul să-i fie reconstituit teren în nume propriu, ci doar în calitate de moștenitor al lui M. C..

Cu privire la mențiunile din registrul agricol, O.G. nr. 1/1992 privind registrul agricol, prevedea la art.2 că "Registrul agricol constituie documentul oficial de evidență primară unitară, în care se înscriu date cu privire la gospodăriile populației, și anume: a) capul gospodăriei si membrii acesteia: b) terenurile pe care le dețin, indiferent de titlu, pe categorii de folosință, suprafețele cultivate cu principalele culturi si numărul de pomi pe specii: c) efectivele de animale, pe specii și categorii, existente la începutul anului; evoluția anuală a efectivelor de bovine, porcine, ovine și caprine; d) clădirile de locuit și celelalte construcții gospodărești; e) mijloacele de transport cu tracțiune animală și mecanică; f) tractoarele și mașinile agricole.

Formularul registrului agricol este cel prevăzut în anexă, care face parte integrantă din prezenta Ordonanță”.

Precizează că pe numelele lui M. M. și a lui M. A., în calitate de moștenitori ai lui M. C. a fost emis titlul de proprietate nr. 468/12.06.1995 fiind reconstituită suprafata de 3 ha, 6.600 mp.

Faptul că pe numele lui M. A. a mai fost emis și titlul de proprietate nr. 802/1995 fiind reconstituită suprafața de 2 ha, 5.600 mp este justificat, având în vedere că înainte de predarea terenurilor către CAP acesta s-a căsătorit și figura înscris în registrul agricol cu suprafețe cedate de M. C. în 1958.

Astfel, asa cum reiese din registrul agricol aferent perioadei 1959-1963, acesta figura împreună cu familia sa ( sotie si fiică) cu o suprafață de teren de 2,67 ha, spre deosebire de M. M. care nu avea rol agricol separat.

Invederează instanței că toate suprafețe din titlul de proprietate nr. 468/12.06.1995 emis pe numele lui M. A. și al lui M. C. M. coincid cu suprafețele din titlul de proprietate nr. 559 din 25M.1995 emis pe numele lui Muset C. M..

In ceea ce privește suprafețele menționate în extravilan, este vorba despre . nr. 32 în suprafată de 5.200 mp care figurează la poziția 1 teren arabil în ambele titluri, . nr. 33 în suprafață de 5.200 mp care figurează la poziția 1 teren arabil din ambele titluri, . la pozitia 1 teren arabil din ambele titluri, cu mențiunea că în titlul de proprietate nr. 468/12.06.1995 este în suprafață de 3800 mp, iar în titlul de proprietate nr. 559 din 25.08.1995 are o suprafață de 4.500 mp, dar în ambele titluri sunt menționați aceeași vecini, și . 6 teren păduri numită Coasta Băii, suprafață de 4.500 mp. Și suprafețele situate în intravilan sunt identice, singura diferență fiind modalitatea în care sunt menționați vecinii, care în realitate sunt aceeași. De exemplu, terenul arabil la locul Acasă în suprafață 9.000 mp se învecinează în titlul nr. 468 la Nord cu locuință proprietate, în timp ce în titlul nr. 559 se învecinează cu curți + clădiri, iar la sud în titlul nr. 468 cu L. Moldovei, în timp ce în titlul nr. 559 vecinul la Sud este Prundul Moldovei.

Eliberarea în mod nelegal a Titlul de proprietate nr. 559 din 25.08.1995 a condus la ocuparea în mod abuziv a unei suprafețe de teren de 5.534 mp care aparține domeniului privat al comunei B.. Aceasta deoarece în baza titlului de proprietate nr. 559 din 25.08.1995, M. M. a vândut către numitul P. I. două suprafete de teren de câte 2.767 mp fiecare, așa cum reiese din contractul de vânzare cumpărare autentificat cu nr.1224 din 18.05.2010, care în prezent sunt ocupate și deținute de către noul dobânditor al terenului.

Deci deși lui M. M. i-a fost eliberat titlul de proprietate nr. 559 din 25.08.1995 pentru aceleași suprafețe de teren pentru care a fost eliberat titlul de proprietate nr. 468/12.06.1995 pe numelele lui M. M. și a lui M. A., M. M. a fost pus în posesie în mod nelegal pe alte suprafețe de teren, care aparțin comunei B..

Având în vedere faptul că M. M. nu era îndreptățit să-i fie reconstituit dreptul de proprietate pentru terenurile menționate în titlul de proprietate nr. 559 din 25.08.1995, deoarece nu figura în registrul agricol cu aceste terenuri pe care să le fi predat la CAP, faptul că titlul de proprietate nr. 559 din 25.08.1995 a fost eliberat pentru aceleași suprafețe de teren menționate în titlul de proprietate nr. 468/12.06.1995 eliberat pe numele lui M. M. și a lui M. A., precum și faptul că terenurile cu care a fost pus în posesie M. M. aparțin domeniului privat al comunei B., reclamanții consideră că sunt incidente motivele de nulitate absolută prevăzute de art. III alin. 1 lit. a, pct. I și iii și b din Legea nr. 169/1997, aspect pentru care solicită anularea Titlului de proprietate nr. 559 din 25.08.1995.

Față de faptul că în baza titlului de proprietate nr. 559 din 25.08.1995, M. M. a vândut către numitul P. I. două suprafețe de teren de câte 2.767 mp fiecare, așa cum reiese din contractul vânzare cumpărare autentificat cu nr. 1224 din 18.05.2010, care în prezent sunt ocupate și deținute de către noul dobânditor al terenului, reclamanții solicită și anularea contractului de vânzare cumpărare conform principiului anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului inițial (resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis), datorită legăturii lor juridice.

În susținerea cererii de chemare în judecată reclamantii au solicitat încuviințarea probelor cu înscrisurile anexate cererii de chemare în judecată, interogatoriul pârâtului, expertiză topografică pentru identificarea terenurilor din titlurile la care a făcut referire în cuprinsul cererii și declarații de martori.

In drept au invocat disp. art. III alin. 1 lit. a, pct. I și iii și b din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

A depus la dosar înscrisuri (f.7-21) si a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Procedând la verificarea cererii de chemare în judecată, conform prevederilor art. 200 Cod pr. civilă reclamanților li s-a adus la cunoștință lipsurile acesteia, obligatie pe care și-au îndeplinit-o prin cererea si înscrisurile depuse la filele 32-46;57-59 dosar.

Cererea de chemare în judecată a fost comunicată pârâtilor pentru ca în termen de 25 zile de la primirea acesteia să depună întâmpinare si să formuleze apărări, să invoce excepții, să propună probe cu privire la solicitările reclamantilor, așa cum prevăd disp. art. 201 al.1 Cod pr. civilă.

C. Judeteană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a formulat si depus la dosar întâmpinare (f.67).

In motivarea întâmpinării, pârâta a arătat că titlul de proprietate are o natură juridică complexă conferită, pe de o parte, de caracterul autorității competente, cât și de procedura specială de emitere a lui, iar pe de altă parte, de caracterul drepturilor ce decurg de aici.

Titlul de proprietate este actul autentic cel mai important prin care se finalizează activitatea comisiilor locale și comisiilor județene de aplicare a Legii fondului funciar.

Titlul de proprietate este emis în baza hotărârii unei autorități administrativ-jurisdicționale prevăzută de lege, respectiv, de C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

Stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor în favoarea persoanelor îndreptățite se realizează în cadrul unei proceduri special instituite prin Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare și Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenului, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor.

Este vorba de o procedură în trepte, care începe cu formularea cererii de stabilire a dreptului de proprietate, care trebuie introdusă și înregistrată la primăria în raza căreia se află terenul.

Cererile respective se soluționează de către comisii speciale, instituite la nivelul comunelor, orașelor și municipiilor.

Comisiile locale preiau și înregistrează cererile formulate pentru atribuirea de teren, solicită relații și acte doveditoare și, pe această bază, stabilesc suprafața de teren ce urmează a fi atribuită în proprietatea persoanelor îndreptățite.

De asemenea, potrivit arț. 36 din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin H.G.R. nr. 890/2005, cu modificările și completările ulterioare ,,Pe baza documentațiilor înaintate de comisiile locale, care cuprind anexele validate, planurile parcelare, procesele-verbale de punere în posesie și schițele terenurilor, comisia județeană emite titlurile de proprietate conform modelului prezentat în anexa nr. 20.

Conform prevederilor legale în vigoare, Procesul - verbal de punere în posesie se întocmește de către C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor pentru persoana căreia i s-a constituit sau reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de teren, aceasta fiind o etapă premergătoare emiterii titlului de proprietate.

La baza întocmirii procesului - verbal de punere în posesie stau documentațiile prin care s-au reconstituit/constituit dreptul de proprietate prin hotărâri ale comisiei județene și care sunt depozitate în arhiva comisiilor locale.

Din interpretarea textelor legale din Regulamentul de aplicare a legii fondului funciar rezulta că titlul de proprietate se emite de comisia județeană, în baza documentațiilor înaintate de către comisiile locale, după operațiunea de validare, care cuprind anexele validate, planurile parcelare, procesele-verbale de punere în posesie și schițele terenurilor, documentații ce se depozitează în arhiva Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară și în arhiva comisiei locale în raza căreia este situat terenul.

Precizează că în arhiva acestei instituții se regăsesc numai documentațiile în baza cărora s-au emis hotărârile comisiei județene de validare sau invalidare a propunerilor comisiilor locale de fond funciar și a ordinelor emise de prefect, nefiind depozitate si documentațiile care au stat la baza emiterii titlurilor de proprietate, documentații care sunt păstrate, de altfel, în arhiva Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliară Suceava (1exempllar), precum si în arhiva Comisiei locale de fond funciar (1 exemplar).

In drept a invocat disp. art. 205 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, art. 36 din H.G.R. nr. 890/2005, Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

A solicitat judecarea cauzei si în lipsa reprezentantului său în instanță.

Pârâții M. M. si P. I. au depus la dosar întâmpinare (f.71-75) prin care au solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.

Au invocat excepția lipsei de interes cu privire la nulitatea titlului de proprietate pe motiv că o parte din terenuri se regăsesc atât în titlul de proprietate nr. 559/25.08.1995, eliberat lui Muset M., cât și în titlul de proprietate nr. 468/12.06.1995 eliberat lui Muset A., ca moștenitori ai defunctului Muset C., autorul acestora.

Susțin că lipsa de interes este dată de faptul că așa cum a arătat reclamantul, o parte din suprafețele de teren se regăsesc cu aceleași vecinătăți și suprafețe în ambele titluri, fiind vorba de o dublă reconstituire care nu prejudiciază în nici un mod . urmând a fi soluționat între Muset M. și Muset A. în cadrul acțiunii de partaj succesoral.

Dacă sunt sau nu date motive de nulitate a titlului de proprietate nr. 559/1995 eliberat lui Muset M. pentru suprafața de 4,79 ha teren, reclamantul invocând ca motiv de nulitate prevederile art. III al. 1 lit, a pct. i, iii și b, în esență susținând că el nu era îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate în nume propriu, întrucât el nu a avut rol agricol separat, figurând ca membru de familie (fiu) al capului de familie Muset C. - tatăl său și, în plus, nu i se putea reconstitui dreptul de proprietate în favoarea sa pe terenurile proprietarilor care nu au fost înscriși în C.A.P.

După o prezentarea amplă a OG 1/1992 privind registrul agricol, vizavi de ceea ce cuprinde el, fără relevanță în cauză, se reia aceeași susținere în sensul că el nu era îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate întrucât nu a avut rol agricol separat.

Susține că, în realitate, chiar de la apariția primei legi a fondului funciar și anume Legea 18/1991, sunt menționate ca acte care urmează a fi avute în vedere la reconstituirea dreptului de proprietate atât evidențele din Registrul agricol cât și cererile de înscriere în G.A.C. și alte înscrisuri și chiar proba cu martori.

Nu înțeleg cum reclamantul a omis acest mod legal de reconstituire a dreptului de proprietate atâta timp cât, chiar reclamantul a depus la dosar copia cererii pârâtului de înscriere în G.A.C. cu mai multe suprafețe de teren care evident proveneau de la autorul Muset C., chiar dacă pârâtrul nu avea rol separat, făcând astfel dovada că era îndreptățit să i se reconstituie dreptul de proprietate în nume propriu.

Susține că această îndreptățire a sa la reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la terenuri ce proveneau de la Muset C. a fost confirmată și de sentința civilă nr. 436 din 6.03.1995 a Judecătoriei, Suceava, cauza judecându-se în contradictoriu cu C. de fond funciar B., prin care i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de teren de 0,89 ha pe raza comunei B..

In realitate, eliberarea celor trei titluri de proprietate: 559/1995 pe numele pârâtului Muset M., nr. 468/1995 pe numele pârâtilor Muset M. si Muset A. ca moștenitori ai autorului Muset C. și titlul de proprietate nr. 802/1995 eliberat pe numele Muset A. s-a făcut astfel:

Autorul pârâților - Muset C., apare în evidențele Registrului Agricol din 1956 - 1958 cu mai multe suprafețe de teren care însumau în total suprafața de 6,20 ha. In acest registru agricol sunt tăiate trei suprafețe de teren, respectiv 0,36 ha INT SUS, 0,56 ha PESTE ARINI și 0,36 ha LA PRĂDĂSENI, fiind menționate ca trecute în registrul agricol la rubrica fiului Muset A. și se regăsesc în titlul lui de proprietate nr. 802/1995 alături de alte terenuri care au fost cumpărate de acesta sau aduse la căsătorie de soția lui.

In anul 1958, la nivelul comunei B., la fel ca și în alte comune au început mari presiuni pentru înscrierea proprietarilor de teren în întovărășiri. Crezând că va scăpa de acest lucru, tatăl pârâtilor Muset C. a declarat în anul 1959 la recensământul agricol pentru perioada 1959 - 1962 doar o parte din suprafețele de teren, spunând că restul terenului i-a fost dat lui Muset M., dar cum nu avea la acea dată casă separată nu i s-a deschis rol agricol, terenul rămânând netrecut în registrul agricol întrucât deja erau luate în perimetrul întovărășirilor. Presiunile au continuat pentru înscrierea în C.A.P., iar autorul acestora Muset C. a preferat să se ascundă pentru a scăpa de înscrierea în C.A.P., iar Muset M. care lucra parte din terenuri a făcut cerere de înscriere în C.A.P. pentru o parte din terenuri.

In anul 1962, toate terenurile au fost luate la C.A.P., indiferent dacă erau sau nu trecute în registrul agricol.

La apariția Legii 18/1991 s-a ținut cont atât de cererea acestuia de înscriere în C.A.P., de evidențele din registrul agricol al tatălui atât din perioada 1956 - 1958 cât și din 1959 - 1962, întrucât era clar că terenurile menționate în registrul agricol din 1956 - 1958 au aparținut tatălui pârâtilor Muset C., vecinii recunoscându-i ca proprietari și așa au fost puși în posesie.

În ce privește susținerea că în realitate, în acest mod am „ocupat" din terenul ca aparține domeniului privat al comunei B., cu referire la suprafața de 5534 mp teren care aparține domeniului privat al comunei, fară a prezenta niciun act de proprietate. In realitate, tot litigiul s-a ivit de la faptul că pârâtul P. I. a cumpărat cele două suprafețe de teren situate în capătul terenurilor vânzătorilor care este „L. Sucevei" așa cum sunt toate terenurile din zonă și a organizat împreună cu societatea fiului său o balastieră, iar reclamantul are ca persoană fizică și nu ca președinte al Comisiei de fond funciar un interes personal.

Precizează că pentru acest teren nu este o dublă reconstituire întrucât, așa cum rezultă din registrul agricol din 1956 - 1958, în acest loc autorul acestora avea trecută suprafața de 1,46 ha, iar în registrul agricol din 1959 - 1962 suprafața de 1,08 ha, iar în titlul de proprietate i s-a trecut doar suprafața de 0,97 ha, iar pârâtului Muset M., suprafața de 0,79 ha.

Menționează că atât casa autorului Muset C. cât și casa pârâtului Muset M. sunt situate în aceeași curte, pe terenul intravilan care, la fel ca toate grădinile din zonă sunt mărginite de lunca Sucevei, situație ce rezultă și din harta cadastrală veche.

Cu privire la „nulitatea contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1224/18.05.2010, ca act subsecvent al unui act de proprietate nul, pârâtul P. I. consideră că acest capăt de cerere trebuie disjuns din prezenta acțiune care urmează a fi rezolvată în calea prevăzută de o lege specială și o eventuală sancțiune neputând fi luată în discuție decât după rămânerea definitivă și irevocabilă acțiunea de nulitate a titlului de proprietate și dacă această nulitate vizează eventual terenul înstrăinat.

In plus, dacă reclamantul ar fi primit cererea sa de predare a unei copii de pe contractul de vânzare cumpărare așa cum a solicitat și cum este obligatoriu a fi depus, ar fi știut că terenul cumpărat provine parțial din titlul de proprietate nr. 559/1995 a cărui nulitate a solicitat-o și partial din titlul de proprietate nr. 468/1995 unde la locul în litigiu se regăsește suprafața de 0,97 ha și a actului de partaj autentificat sub nr. 298/3.02.2004, situație în care nu poate solicita nulitatea acestui contract pe motivul indicat în acțiune.

Solicită proba cu înscrisuri.

A depus la dosar înscrisuri (f.77-85).

La termenul de judecată din data de 03.10.2013 instanta a unit cu fondul excepția lipsei de interes a reclamanților în promovarea acțiunii cu privire la constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr. 559/1995, excepție invocată de către prim-pârâți prin întâmpinare, instanța apreciind că pentru soluționarea acestei excepții este necesară administrarea probatoriului.

În conformitate cu prevederile art. 352, 354 C.pr.civ. s-au luat interogatorii pârâților M. M. și P. I., răspunsurile la interogatorii fiind consemnate pe aceeași foaie cu întrebările (f.85-88 dosar).

A fost efectuat raportul de expertiză topografică si 2 suplimente la acesta de către expert U. O. (f.111-132; 182-197; 319-331 dosar).

La solicitarea instantei, Biroul de Cadastru si Publicitate Imobiliară Fălticeni a depus la dosar documentațiile care au stat la baza înscrierilor în cărtile funciare nr._, respectiv_ UAT B. (f._ dosar).

Reclamanții au formulat precizări la cerere (f.236-238) si arată că depun la dosarul cauzei o copie cu mențiunea conform cu originalul a HCL nr. 44/2009 prin care dovedesc că . suprafață totală de 3,7 ha, este menționată la poziția 31 din Inventarul bunurilor care aparțin domeniului privat al comunei B., județul Suceava, aflându-se așadar în proprietatea comunei.

De asemenea,susțin că de la ultimul termen de judecată, ICCJ a pronunțat Decizia nr. 2286 din 19.09.2014 în Dosarul_ *, prin care s-a respins recursul formulat de S.C. PANDUCU TRANS S.R.L. împotriva Decizia nr. 24 din 30.01.2014 a Tribunalului Suceava.

Consideră că acest aspect este important, deoarece prin Decizia nr. 24 din 30.01.2014 a Tribunalului Suceava s-a statuat în mod irevocabil și cu autoritate de lucru judecat faptul că, dreptul de proprietate asupra parcelei „La Balastieră" aparține comunei B., conform HCL nr. 44/2009, asupra acestor suprafețe nefiind emise alte titluri de proprietate în baza Legii nr. 18/199L rămânând în proprietatea comunei, conform dispozițiilor art. 31 alin. 2 din această lege.

Conform art. 430 alin. 1 și 2 Cod pr. civilă „(1) Hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată. (2) Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum si considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasa", în timp ce art. 431 alin. 2 Cod pr. civilă "(2) Oricare dintre parti poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, daca are legătura cu soluționarea acestuia din urmă".

In ceea ce privește autoritatea de lucru judecat, susțin că elementul de noutate pe care îl aduce noul Cod de procedura civilă constă în faptul că este tranșată disputa privind partea din hotărâre care se bucură de puterea de lucru judecat, fiind prevăzut în mod expres că autoritatea de lucru judecat se întinde atât asupra dispozitivului hotărârii, cât și asupra considerentelor pe care acesta se sprijină. Această nouă reglementare a instituției autorității de lucru judecat - puterea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești reprezintă și o legiferare a punctului de vedere exprimat în doctrina anterioară de autori consacrați, precum și în jurisprudenta anterioară, în sensul că puterea de lucru judecat nu este limitată la dispozitivul hotărârii, ci ea se extinde si asupra considerentelor hotărârii, care constituie susținerea necesară a dispozitivului, făcând corp comun cu acesta.

Totodată, în noul Cod de procedură civilă, primește conținut normativ (art.431 din noul Cod de procedura civilă) dubla funcțiune, pozitivă si negativă, a autorității de lucru judecat.

Astfel, efectul pozitiv al puterii de lucru judecat îl constituie recunoașterea prin lege, a faptului ca o hotărâre judecătorească definitivă este pusă în executare, producând efecte în mod efectiv și dându-i-se astfel eficientă. Autoritatea de lucru judecat conferă persoanelor în favoarea cărora au fost pronunțate dispozițiile hotărârii dreptul de a folosi mijloacele legale pentru executarea acelor dispoziții (puterea lucrului judecat).Alineatul 2 al art.431 din noul Cod de procedură civilă face referire la opunerea lucrului judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă. Condiția impusă de această prevedere legală este aceea ca lucrul judecat să aibă legătură cu litigiul respectiv, de unde rezultă că scopul invocării acestui text este similar cu scopul invocării puterii de lucru judecat, adică evitarea pronunțării de hotărâri care se contrazic.

Deci susținerea pârâților potrivit căreia . suprafață totală de 3,7 ha, menționată la poziția 31 din Inventarul bunurilor care aparțin domeniului privat al comunei B., județul Suceava, conform HCL nr. 44/2009 nu s-ar afla în proprietatea comunei B., nu poate fi luată în considerare de către Judecătoria Fălticeni, deoarece deja o instanță de judecată s-a pronunțat cu privire la acest aspect, în cauză existând autoritate de lucru judecat.

Terenul ocupat de către pârâți s-a aflat dintotdeauna în proprietatea comunei B., nefiind atribuit vreunei alte persoane, fiind dobândit de comună prin efectul legii. Aceasta deoarece potrivit art. 31 din Legea nr. 18/1991 „(1) Terenurile proprietatea statului aflate în exploatarea cooperativelor agricole de producție sunt la dispoziția comisiilor prevăzute la art. 12, în vederea atribuirii lor în proprietatea celor îndreptățiți, conform legii.

(2) Terenurile neatribuite, ramase la dispoziția comisiei, vor trece în domeniul privat al comunei, orașului sau al municipiului". Același act normativ prevede la art. 6 că „Domeniul privat al statului si, respectiv, al comunelor, orașelor, municipiilor si județelor este alcătuit din terenurile dobândite de acestea prin modurile prevăzute de lege, precum si din terenurile dezafectate, potrivit legii, din domeniul public. El este supus dispozițiilor de drept comun, daca prin lege nu se prevede altfel."

Precizează că în acest sens sunt și dispozițiile art. 4 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, potrivit cărora „Domeniul privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea lor si care nu fac parte din domeniul public. Asupra acestor bunuri statul sau unitățile administrativ-teritoriale au drept de proprietate privată".

Deci în cauză este vorba despre suprafețe de teren dobândite de către . privat prin efectul legii, HCL nr. 44/2009 confirmând doar acest lucru, întrucât din totdeauna terenul a aparținut comunei B.. Hotărârea de consiliu local a fost adopătată conform art. 36 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale „(2) Consiliul local exercita următoarele categorii de atribuții:

c) atribuții privind administrarea domeniului public si privat a! comunei, orașului sau municipiului".

Or pârâții s-au mulțumit să conteste dreptul de proprietate al comunei, fără a produce dovezi prin care să probeze, de exemplu, că terenul este proprietatea unei alte persoane.

In dovedire reclamanții au depus la dosar înscrisuri (f.239-252).

Prin încheierea de sedință din 17 februarie 2015 (f.383 dosar) instanța a dispus în conformitate cu disp. art. 242 alin. 1 Cod pr. civilă suspendarea judecării cauzei motivat de faptul că reclamanții nu și-au îndeplinit obligațiile ce le-au fost stabilite în sarcină la termenul anterior, respectiv de a face dovada achitării onorariului în cuantum de 350 lei aferent suplimentului nr. 2 la raportul de expertiză si de a depune la dosar întreaga documentație ce a stat la baza emiterii hotărârii nr. 44/29.09.2009 a Consiliului Local al comunei B..

Cauza a fost repusă pe rol pentru continuarea judecății la data de 30.03.2015.

Prin notele de concluzii depuse la filele 367-374 dosar pârâții M. M. si P. I. au invocat lipsa calității procesuale active privitoare la capitolul 2 din cerere- nulitatea absolutăa contractului de vânzare-cumpărare, susținând că reclamant trebuie să fie . C. M. în calitate de primar.

Apoi, au invocat faptul că P. I. nu este singurul cumpărător si nici singurul proprietar tabular al actului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1224/2010 constatând că în acesta figurează si P. Garafira.

S-a invocat în continuare faptul că nu s-a indicat temeiul de drept al capătului de cerere privind constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare.

Este real că există principiul „resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis” al cărui efect este acela al anulării actului asubsecvent, numai că principiul arătat comportă câteva excepții.

O excepție de la acest principiu este cazul dobânditorului de bună credință au unui drept real imobiliar înscris în cartea funciară.

După apariția Legii nr. 7/1996, în toate cazurile trebuie menționat actul juridic cu titlu oneros al subdobânditorului de bună credință al unui imobil, astfel încât constituie exceptie de la principiul invocat de reclamantă „resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis”, situația celui care, întemeindu-se pe înscrierea din cartea funciară, a dobândit un drept real imobiliar cu bună-credință si printr-un act juridic cu titlu oneros, însă numai după trecerea unui termen de trei ani de la data la care a fost înregistrată cererea de înscriere a dreptului real imobiliar, respectiv în cartea funciară.

In cauza de față, termenul de trei ani de la care pârâtul P. I. împreună cu sotia sa P. Garafira - subdobânditori – si-ua înscris în cartea funciară terenul s-a împlinit la 20.05.2013, conform Încheierii 4688 dată în dosarul Biroului de Cadastru si Publicitate Imobiliară Fălticeni nr. 4688/19.05.2010.

In ceea ce priveste buna credință a subdobânditorilor, conform art. 1899 al. 2 cod civil de la 1864(față de data actului juridic subsecvent( instituiau prezumția bunei credințe, prevăzând că buna credință de prezumă de drept, sarcina probei revenindu-i celui care invocă reaua credință.

Reclamantul nu a invocat reaua credință a pârâtului P. I. ca subdobânditor, el la data cumpărării știind că proprietar este vânzătorul care la rândul lui era înscis in cartea funciară conform Încheierii de intabulare nr. 1920/23.03.2010, în cartea funciară nefiind notat nici un litigiu.

Reclamantul a formulat cerere de constatare a nulității actului de vanzare-cumpărare, susținerea că în conformitate cu HCL nr. 44/2009 terenul înstrăinat de prim pârât acestuia aparține domeniului privat al Comunei B., solictând chiar prin completările depuse la dosar la 25.04.2014 că terenul apartine Comunei B. conform HCL nr. 11/2009 ca urmare a aplicîrii dispozițiilor art. 31 al. 2 din legea nr. 18/1991.

Conform art. 31 din legea 18/1991, terenurile proprietatea statului aflate în exploatarea cooperativelor agricole de producție sunt la dispoziția comisiilor în proprietatea celor îndreptățiți confom legii, terenurile neatribuite rămase la dispoziția comunei vor trece în domeniul privat al comunei.

Susțin că terenul în litigiu nu face parte din cel trecut în Anexa la HCL 44/2009, întrucât nu a fost anterior teren proprietate de stat si la data când s-a emis HCL 44/2009 era atribuit în proprietatea prim pârâtului si în titlul de proprietate eliberat după Muset C., deci nu era la dispozitia comunei ca teren netaribuit.

Pârâții arată că prin completările făcute de reclamanți, se solicită să se constate că este dată autoritatea de lucru judecat dat fiind Decizia nr. 24 a Curții de Apel Suceava dată în dosarul_ *.

Se invocă de către pârâți că pentru a exista autoritate de lucru judecat este necesară a fi dată tripla identitate de părți, obiect si cauză, ceea ce nu este îndeplinit în prezenta cauză întrucât obiectul acestei cauze a fost „pretenții” iar parte . Milișăuți.

Este adevărat că dezlegarea unor probleme de drept în cuprinsul unei acțiuni produce efectul pozitiv al puterii lucrului judecat, într-un alt litigiu, numai că în acest dosar s-a arătat că HCL 44/2009 are trecut în inventarul comunei suprafata de 3,7 ha la locul numit „Balastieră”.

Se reține în Decizia Curtiid e Apel Suceava nr. 24/30.01. 2014 (depusă de reclamantă) că potrivit art. 4 din legea nr. 213/1998 (f.2 al. 6 Decizie) domeniul privat al statului sau al unităților administrativ teritoriale este alcătuit din bunurile aflate în proprietatea lor si care nu fac parte din domeniul public, iar condițiile în care administratorul pârâtei a dobândit suprafata de 2.767 mp. teren învecinat, de la o persoană fizică care deținuse reconstituirea dreptului de proprietate în baza titlului de proprietate nr. 559/1995, rezultă că terenul aflat în zona „Balastieră” a făcut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate.

Practic, această dezlegare a problemei de drept privind terenurile care pot fi incluse în domeniul privat al comunei, conform art. 31 din legea 18/1991 nu mai poate fi pusă în discuție, operând efectul pozitiv al puterii lucrului judecat în sensul că terenul de la „Balastieră” pentru care este eliberat titlul de proprietate nr. 559/1995 nu putea fi inclus în anul 2009 când s-a adoptat HCL 44 în suprafață de 3,7 ha, conform Anexei aceste hotărâri.

Acesta, probabil, este si motivul pentru care reclamanta nu a depus actele în baza cărora a fost emisă această hotărâre si în principal Raportul de avizare al Comisiei de specialitate cu schița de identificare a terenurilor, plan de situație.

Reclamanta a depus la dosar un plan de situație, copiat din expertiza efectuată în dosarul nr._ * în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 727/2012 și Decizia nr. 24/2014 a Curtii de Apel Suceava.

Față de cele menționate, indiscutabil si capătul de cerere privind radierea intabulării urmează a fi repsins.

Pârâtii solicită obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat, conform chitanțelor anexate.

Față de aceste suțineri ale pârâților instanța a pus în discuție excepțiile invocate de pârâți si anume excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului C. M. în calitate de primar al Comunei B. si presedinte al Comisiei locale de fond funciar B., de a formula capătul II din cerere, respectiv, constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare încheiat între pârâtul M. M. si P. I., exceptie ce a fost unită cu fondul; excepția prescripției dreptului de a cere constatarea nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare contestat întrucât termenul de trei ani de la data la care pârâtul P. I. împreună cu soția P. Garafira si-au înscris dreptul în cartea funciară s-a împlinit la data de 20.05.2013 conform încheierii dată în dosarul Biroului de Cadastru si Publicitate Imobiliară Fălticeni nr. 4688/19.05.2010.

Examinând în principal excepția lipsei de interes, pusă în discuția părților și unită cu fondul, invocată de pârâți, instanta constată următoarele:

Excepția lipsei de interes a reclamanților invocată de pârâți prin întâmpinare privitoare la capătul de cerere privind nulitatea absolută titlu de proprietate este nefondată.

Prin interes se înțelege folosul practic material sau moral, urmărit de cel care a pus în mișcare acțiunea civilă, indiferent de forma concretă de manifestare a acesteia – cerere în justiție sau apărări de fond ori procedurale.

Potrivit art. 33 Cod pr. civilă interesul de a acționa trebuie să fie determinant, legitim, personal, născut si actual. Cu toate acestea chiar dacă interesul nu este născut si actual, poate formula o cerere cu scopul de a preveni încălcarea unui drept subiectiv amenințat sau pentru a preîntâmpina producerea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara.

Privitor la interesul reclamantului din prezenta speță de a solicita anularea titlului de proprietate acesta îndeplineste cerințele prev. de art. 33 Cod pr. civilă.

Cererea privitoare la constatarea nulității absolute a titlului de proprietate emis pe numele prim pârâtului a fost formulată de către Primarul Comunei B. în calitate de președinte al Comisie de aplicare a Legii nr. 18/1991 care potrivit art. III al. 2 din legea 169/1997 pentru modificarea si completrea Legii nr. 18/1991 are în competență de a solicita nulitatea actelor de constituire sau reconstituire a dreptului de proprietate.

Exceptia lipsei calității procesuale active a Primarului Comunei B. în ceea ce priveste capătul II din cerere - constatarea nulității contractului de vanzare-cumpărare nu este dată întrucât se poate observa că cererea de față este formulată de C. M. în calitate de primar al comunei B..

Ca atare capătul de cerere privind constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare este corect formulat de titularul dreptului subiectiv, respectiv ..

Cât priveste exceptia prescripției extinctive a dreptului de a solicita anularea contractului de vanzare-cumpărare autentificat sub nr. 1224 din 18.05.2010 pe motiv că au trecut trei ani de la înscrierea acestuia în cartea funciară, aceasta urmează a fi respinsă întrucât prin cererea de față s-a solicitat constatarea nulității absolute a contractului, ori se cunoaște că acțiunea în constatarea nulității absolute este imprescriptibilă.

Cât privește autoritatea de lucru judecat, instanta constată că prin completările la cerere, reclamanții au solicitat a se constata că prin Decizia nr. 2286/19.09.2014 pronunțată de I.C.C.J. în dosarul nr._ s-a statuat în mod irevocabil si cu autoritate de lucru judecat faptul că dreptul de proprietate asupra parcelei „La Balastieră” aparține Comunei B. conform HCL nr. 44/2009, asupra acestei suprafete nefiind emise titluri de proprietate în baza Legii nr. 18/1991, rămânând în proprietatea comunei, conform disp. art. 31 alin. 2 din aceeași lege.

Se invocă practic disp. art. 430 Cod pr. civilă potrivit cu care „(1)Hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată. (2) Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă” precum si disp. art. 431 alin. 2 Cod pr. civilă potrivit cu care „Oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă”. Se invocă practic puterea lucrului judecat și nu excepția autorității de lucru judecat.

Reclamanții au solicitat introducerea în cauză în calitate de pârâtă a numitei P. G. (a se vedea încheierea de sedință din 21 aprilie 2015 -f.417 dosar) iar pârâții nu s-au opus acestei solicitări.

Aceasta deși legal citată, nu s-a prezentat în instanță si nici nu a formulat apărări.

Examinând actele si lucrările dosarului pe fondul cauzei instanța constată acțiunea întemeiată.

Astfel, din înscrisurile anexate la dosar, susținerile părtilor, interogatoriile pârâților, din cuprinsul raportului de expertiză si suplimentele la raport întocmite de expert U. O. A. instanța a reținut următoarele:

Pârâtul M. M. este fiul lui M. V. C..

Acesta din urmă a figurat în registrul agricol din anii 1956-1958 cu suprafata totală de 6,05 ha.

In anul 1958 figurează cu intrare suprafata de 0,90 ha si cu ieșire suprafața de 2,70 ha conform înscrisurilor din registru, astfel că a rămas suprafata de 4,25 ha.

In registrul agricol din anii 1959-1962, autorul pârâtului – M. C. a fost înscris cu suprafata totală de 3,06 ha teren dispusă în 7 parcele din care două la locul litigiului numit „Acasă” si anume suprafata de 90 ari teren arabil si 18 ari teren livadă.

Suma acestor suprafete din registrul agricol este de 10.800 mp.

La locul litigiului a fost identificată suprafata de 12.107 mp. din care 10.327 mp. aflată în posesia pârâtului M. M. – contur negru îngroșat pe anexa 1 precum si suprafata de 1.780 mp. aflată în posesia fratelui pârâtului – M. A. - fond galben în anexa 1.

Expertul menționează că aceste suprafețe nu se identifică cu suprafata totală de 5.5.34 mp. (imobilele 30 450 si 40 454)vândută pârâților P. I. si P. G..

Deși pârâtul Muset M. nu deține registru agricol separat, formulează cerere de înscriere în CAP (f.15 dosar) unde menționează suprafata de la locul „Acasă” si anume că suprafata de 0,43 ha îi va rămâne ca lot personal spre folosință si 0,54 ha va rămâne tatălui său Muset C. – totalizând 0,97 ha.

In cererea de retrocedare, Muset M. solicită suprafata totală de 2,55 ha, suprafata validată conform Anexei 2 A totalizează 3,79 ha, ori suprafata reconstituită prin titlul de proprietate nr. 559/25.08.1995 emis pe numele pârâtului este de 4,79 ha.

Expertul a identificat si măsurat suprafata evidentiată în titlul de proprietate nr. 468/12.06.1995 emis pe numele pârâtului M. M. și pe numele lui Muset A. moștenitori ai lui Muset C..

Suprafata reconstituită prin acest titlu este de 3,66 ha teren.

Suprafața identificată prin titlul de proprietate nr. 468/1995 a fost de 2,94 ha conform anexei 3 – poz. 201 – 0,45 ha teren pădure conform anexei 15 + 0,89 ha conform sentinței civile nr. 436/1995 a Judecătoriei Fălticeni, totalizând 4,28 ha cu 0,62 ha mai mare decât suprafata reconstituită prin titlul sus menționat.

Expertul a identificat suprapunere totală între terenurile din titlul de proprietate nr. 559/1995 cu cele din titlul de proprietate nr. 468/12.06.1995 si anume:

- 5.200 mp ( 4.829 mp. din măsurători) la locul „P. Linia II” înscrisă în titlul de proprietate nr. 468/12.06.1995 pozitia A.1.1. si „P. II” înscrisă în titlul de proprietate nr. 559/25.08.1995pe pozitia A.1.1. – anexa 3;

- 3.400 mp. la locul numit „R. Linia I” înscrisă în titlul de proprietate nr. 468/12.06.1995 pozitia A.1.2. si „R.” înscrisă în titlul de proprietate nr. 559/25.08.1995 la pozitia A.1.3. - anexa 2;

- 4.500 mp. la locul numit „Coasta Băii” înscrisă în titlul de proprietate nr. 468/1995 la poz. A6 si „Coasta Băii” înscrisă în titlul de proprietate nr. 559/1995 la poz. A.6 – anexa 2;

Expertul a identificat suprapunere parțială între următoarele suprafete de teren:

- 13.800 mp. la locul „Muchie Linia II” înscrisă în titlul de proprietate nr. 468/12.06.1995 la poz. A.1.3. este inclusă în suprafata de 14.500 mp. la locul „Muchie st. II” înscrisă în titlul de proprietate nr. 559/1995 la poz. A.1.4. –anexa 4;

- 7.900 mp. la locul „Acasă” suprafață înscrisă în titlul de proprietate nr. 559/1995 la poz. B.1. si B.6. este parte din suprafata de 9.700 mp. înscrisă în titlul de proprietate nr. 468/1995 la poz. B.1. si B.6.

Separat de aceste suprafete, expertul a identificat si măsurat suprafata de teren ce face obiectul contractului de vanzare-cumpărare nr. 1224/18.05.2010 încheiat între pârâtul M. M. si pârții P. I. si P. G..

Astfel, suprafata de 5.534 mp. teren neproductiv (contur rosu îngroșat pe planul de la anexa 1) este identică cu:

- 2.767 mp. – suprafată identică cu . imobilului cu nr. cadastral_ din CF_ UAT B., proprietari tabulari P. I. si P. G. conform încheierii nr. 4687/2010 dată conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1224/2010 al BNP Asociați M. A. si Ș. A..

Această suprafață a fost identificată la intabulare ca făcând parte din terenul înscris în titlul de proprietate nr. 559/1995- poz. B.1. – 7.200 mp. teren intravilan arabil. S-a mentionat faptul că suprafata intabulată are categoria de folosință neproductiv față de teren arabil înscris în titlul de proprietate nr. 559/1995 si că această suprafață se află în extravilan B., în timp ce suprafata din titlu este intravilan loc. B..

- 2.767 mp. suprafață identică cu . cu nr. cadastral_ din CF_ UAT B., proprietari tabulari P. I. si P. G., conform încheierii nr. 4688/19.05.2010 în baza contractului de vanzare-cumpărare autentificat sub nr. 1224/2010.

Această suprafată a fost identificată la întabulare ca făcând parte din terenul înscris în titlul de proprietate nr. 468/25.08.1995., poz. B.1 – 9.000 mp. teren intravilan arabil, urmat de actul de partaj nr. 298/2004. Suprafata intabulată are categoria de folosință neproductiv față de teren arabil înscris în titlul de proprietate nr. 468/1995 si se află în extravilan față de suprafata din titlu care se află în intravilanul localității B..

Expertul a concluzionat că terenul vândut de Muset M. lui P. I. nu face parte din cele două titluri de proprietate respectiv titlul de proprietate nr. 468/1995 emis în favoarea moștenitorilor lui M. C. si titlul de proprietate nr. 559/1995 emis pentru pârâtul M. M..

In suplimentul la raportul de expertiză (f.320 dosar) expertul a identificat si măsurat suprafata evidențiată în hotărârea nr. 44 din 29 sept. 2009 a Consiliului Local al comunei B. si a anexei ce face parte integrantă din această hotărâre unde la poziția 31 apare suprafața de 3,7 ha la locul numit ”La Balastieră”.

Această suprafață are contur bleu în planul de situație anexa 1 la suplimentul 2 – fila 325 dosar.

Se observă că suprafata de teren dobândită de pârâtul P. I. conform contractului de vanzare-cumpărare autentificat sub nr. 1224/2010 si ulterior intabulat în cartea funciară nr._ si_ se suprapune cu terenul „La Balastieră” care a trecut în domeniul privat al comunei B. conform Hotărârii nr. 44/2009 a Consiliului Local al comunei B..

Concluzionând, se poate constata că pârâtul M. M., deși nu a avut rol separat, acesta figurând în componența familiei lui M. C. (f.19 dosar) acestuia i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafață de 4,79 ha situată pe raza comunei B., jud. Suceava prin titlul de proprietate nr. 559/1995.

Constatările expertului relevă faptul că suprafetele de teren evidentiate în acest titlu de proprietate se suprapun cu cele din titlul de proprietate nr. 468/1995 emis pe numele moștenitorilor lui M. C. (M. M. si M. A.) și anume suprafata de 7.900 mp. reconstituită prin titlul de proprietate nr. 559/1995 este inclusă în suprafata de 9.700 mp. reconstituită prin titlul de proprietate nr. 468/1995.

Această din urmă suprafață de 9.700 mp. a fost în mod corect reconstituită prin titlul de proprietate nr. 468/1995 ținându-se seama de mențiunile din cererea de înscriere în CAP a lui M. M. în numele tatălui său M. C. care spune că rămâne ca lot personal cu suprafata de 0,43 ha moștenire de la tatăl său M. C., căruia îi mai rămânea ca lot suprafata de 0,54 ha- deci un total de 0,97 ha sau 9.700 mp. – reconstituiți prin titlul de proprietate nr. 468/1995.

Suprafata de teren evidentiată la locul „Acasă” așa cum figurează în cele două titluri de proprietate, măsoară în teren 12.107 mp. si nu se suprapune cu suprafata de 37.000 mp. evidentiată la locul numit „Balastieră” din planul de situație de la fila 252 dosar (contur bleu).

Dacă se iau în considerare intabulările făcute în cartea funciară, rezultă o suprapunere în suprafață de 5.322 mp. (hasurată cu puncte negre pe anexa 2 suplimentul 2) între suprafata de 37.000 mp. . parte din imobilele_ si_ ( contur rosu pe anexa 2 UAT B.) cumpărată de P. I. de la M. M. în baza contractului de vanzare-cumpărare autentificat sub nr. 1224/2010 din care 2.606 mp. suprapunere cu imobilul_ si 2.716 mp. suprapunere cu imobilul_, imobile intabulate in favoarea pârâtului P. I. .

Expertul a mai constatat faptul că în raport de categoria de folosință si de amplasamentul suprafetei de teren înstrăinată de pârâtul M. M. pârâtilor P. I. si G. prin contractul de vanzare-cumpărare nr. 1224/2010, ar rezulta că suprafata de teren transmisă nu face parte din cele două titluri de proprietate si anume titlul de proprietate nr. 468/1995 poz. B.1 si B.6. emis pentru moștenitorii lui M. C. si titlul de proprietate nr. 559/1995 poz. B.1. si B.6. emis pentru M. C. M..

Rezultă așadar că titlul de proprietate a cărui nulitate se solicită a fost emis cu nerespectarea dispozițiilor Legii nr. 18/1991 republicată si modificată respectiv cu nerespectarea mențiunilor din registrul agricol, M. M. neavând poziție de rol separată (considerându-se că cererea de înscriere în CAP a fost făcută pentru tatăl său M. C. care avea poziție de rol) instanta consideră că acesta nu era îndreptățit la reconstituire cu teren în nume propriu ci doar în calitate de moștenitor al autorului M. C.. In altă ordine de idei se constată că există o dublă reconstituire a suprafetei de teren în cele două titluri de proprietate respectiv nr. 559/1995 și nr. 468/1995 reținută de expert în raportul de expertiză si recunoscută de pârâtul M. M.. Față de acestea instanța constată incidente motivele de nulitate absolută prev. de art. III al.1 lit. a pct. 1 din legea nr. 169/1997 si prin urmare va admite capătul de cerere privind constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr. 559/1995 emis pe numele pârâtului Muștet M..

In ceea ce priveste capătul de cerere privind constatarea nulității absolute a contractului de vanzare-cumpărare autentificat sub nr. 1224 din 18.05.2010 ca urmare a anulării actului inițial – titlul de proprietate nr. 559/1995 emis pe numele prim pârâtului potrivit principiului („resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis”) instanta reține următoarele:

Regula anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului inițial („resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis”) deși fără consacrare legală cu titlu general, are caracterul unui principiu care guvernează efectele nulităților, dar si a principiului potrivit căruia nimeni nu poate transmite altuia un drept pe care nu îl are, în sensul că dacă prin anularea actului juridic inițial se desființează dreptul transmițătorului din actul juridic subsecvent, înseamnă că acesta a transmis un drept pe care nu-l avea deci nici subdobânditorul nu putea deveni titularul acestui drept.

Principiul presupune două sau mai multe acte succesive prin care s-au transmis aceleași drepturi ori s-au constituit sau transmis drepturi aflate în strânsă legătură.

Situația de fapt invocată în cauză este a unui titlu de proprietate ca act inițial prin care s-a reconstituit prim pârâtului dreptul de proprietate pentru o suprafață de teren, titlu constatat nul de către instanță și a contractului de vanzare-cumpărare ca act subsecvent ce are ca obiect transmiterea a parte din terenul reconstituit prin titlul declarat nul către pârâții din prezenta cauză, acte între care există o legătură juridică.

In cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare nr. 1224 din 18.05.2010 se menționează că cele două suprafete de teren vândute de pârâtul M. M. către soții P. I. si G. au fost dobândite conform titlului de proprietate nr. 559 din 25.08.1995 si conform actului de partaj autentificat sub nr. 298 din 03.02.2004, act de partaj încheiat între M. M. si M. A. ca urmare a unei stări de indiviziune cu privire la terenul evidențiat în titlul de proprietate nr. 468/1995.

In suplimentul la raportul de expertiză întocmit în cauză de expert U. O. A. s-a concluzionat că suprafata de teren de 5.534 mp. de categorie neoproductiv ce face obiectul contractului de vanzare-cumpărare nr. 1224/2010 nu face parte din titlul de proprietate nr. 559/1995 si nici din titlul de proprietate nr. 468/1995 (în baza căruia s-a realizat actul de partaj între M. M. si M. A.).S-a arătat în raportul de expertiză si suplimentul la raport că pârâtul M. M. si fratele acestuia M. A. dețin în total la locul „Acasă” 12.107 mp. mai mult decât suprafata de teren evidențiată în registrele agricole (0,97 ha) fără a fi luată în considerare și suprafata vândută pârâților P. I. si G. – de 5.534 mp.

In altă ordine de idei, s-a reținut că suprafata intabulată pe numele pârâților P. I. si G. are categoria de folosință teren neproductiv si se află în extravilan, față de categoria arabil si amplasamentul din intravilan specificat în cele două titluri de proprietate.

Câtă vreme s-a constatat suprapunere între suprafețele de teren în baza căreia . proprietatea în baza Hotărârii nr. 44/29.09.2009 a Consiliului Local al comunei B. si suprafata de teren transmisă de pârâtul M. M. prin contractul de vânzare-cumpărare către pârâții P. I. si G., avându-se în vedere si constatările expertului potrivit cu care terenul ce face obiectul contractului de vânzare-cumpărare nu figurează înscris nici în titlul de proprietate nr. 559/1995 si nici în titlul de proprietate nr. 468/1995 – în baza căruia s-a realizat actul de partaj, se desprinde ideea că acel contract de vanzare-cumpărare a privit bunuri asupra cărora vânzătorul nu avea un drept de proprietate, care să-i confere posibilitatea de a transmite.

Pe de altă parte, buna credință invocată de pârâții subdobânditori este înlăturată prin aplicarea principiului diligenței bunului proprietar, ce obligă persoana respectivă să cunoască cu minime eforturi neregularitățile actului a cărui nulitate se invocă, respectiv ale titlului de proprietate în baza cărora s-a efectuat vânzarea precum si ale actului de partaj.

In cazul în care terțul achizitor cu titlu oneros a cunoscut sau, cu diligențe minime, putea să cunoască nevalabilitatea titlului de proprietate al vânzătorului, aceasta înseamnă reaua credință a acestuia. Se poate observa cu ușurință faptul că în titlurile respective terenul figura în intravilan si nu extravilan iar categoria de folosință a terenului este arabil și nu teren neproductiv.

Cât privește reaua credință si complicitatea pârâților P. care au încheiat actul de vânzare-cumpărare în cunoștință de cauză, acestea sunt dovedite și de următoarele împrejurări:

. al cărui asociat si administrator este pârâtul P. I. deține o suprafață de teren învecinată la est cu imobilul_ vândută prin contractul a cărui anulare se solicită.

Acest aspect este menționat în răspunsul la obiectivul 6 a raportului de expertiză – fila 183 rezultând că pârâții P. erau în deplină cunoștință de cauză cu privire la terenul cumpărat, respectiv, că acesta nu avea cum să aparțină pârâtului M. M..

De altfel ocuparea unei suprafete de teren aparținând comunei B. de către . prin prin depunerea materialelor rezultate din activitatea balastierei administrate de această societate a generat litigiul din dosarul_ în care s-a reținut cu putere de lucru judecat că suprafata de 4.704 mp. deținută de . Comunei B., conform HCL nr. 44/ 2009, asupra acestei suprafete nefiind emise titluri de proprietate în baza Legii nr. 18/1991, astfel că rămâne în proprietatea comunei conform dispozițiilor art. 31 alin. 2 din aceeași lege.

Reținând că între cerințele de valabilitate a obiectului actului juridic civil se regăsește și condiția suplimentară ca cel care se obligă să fie titularul dreptului subiectiv care se transmite, cerință care este necesară în cazul actelor juridice constitutive sau translative de drepturi și care este fundamentată pe principiul de drept potrivit căruia nimeni nu poate transmite ceea ce nu are sau mai mult decât are, instanta constată că bunul transmis pârâților de către M. M. nu este proprietatea sa, si în consecință va admite si capătul de cerere si va constata nulitatea absolută a contractului de vanzare-cumpărare încheiat de pârâtul M. M. cu pârâții P. I. si G..

S-a reținut ca temei de drept dispozițiile art. 968 din vechiul Cod civil sub imperiul căruia s-a încheiat actul referitor la cauza ilicită dar si principiul nemo plus iures ad alium transfere potest quam ipse habet (nemo dat quad non habet) în sensul că vânzătorul a transmis un drept pe care nu-l avea.

Susținerile pârâtilor privitoare la buna credință în ceea ce priveste dobândirea bunurilor ce fac obiectul litigiului, faptul că acestea au fost intabulate atât pe numele vânzătorului si ulterior pe numele cumpărătorului, nu au relevanță în cauză câtă vreme, așa cum s-a arătat, în calitate de cumpărători nu au întreprins minime diligențe de a observa că terenul pentru care i s-a reconstituit dreptul de proprietate vânzătorului era cu totul diferit din punct de vedere al amplasamentului, categoriei de folosință cu cel ce a făcut obiectul transferului dreptului de proprietate prin contractul de vanzare-cumpărare contestat, practic de a observa că dobândesc un bun pentru care vânzătorul nu era proprietar.

Avându-se în vedere faptul că atât titlul de proprietate nr. 559/25.08.1995 si contractul de vanzare-cumpărare autentificat sub nr. 1224/18.05.2010 la BNP M. A. si S. A. au fost desființate, se impune radierea înscrierilor acestora din cartea funciară înregistrate la numerele_, intabulat pe numele M. M.;_ si nr._ a localității cadastrale B. intabulate pe numele pârâților P. I. si G..

In conformitate cu art. 33 din legea 7/1996 republicată, în cazul în care cuprinsul cărții funciare nu corespunde, în privința înscrierii, cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia.

Art. 34 din aceeași lege prevede că orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea în cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală a imobilului.

In speță, este evident că prin anularea titlului de proprietate si respectiv a contractului de vanzare-cumpărare ca act subsecvent, acte în baza cărora s-au intabulat pârâții în cartea funciară, o asemenea cerere formulată de reclamantă este pe deplin admisibilă sens în care se va dispune radierea din Cartea funciară atât a titlului de proprietate nr. 559/1995 emis pe numele pârâtului M. M. cât si a contractului de vanzare-cumpărare autentificat sub nr. 1224 din 18.05.2010, proprietari tabulari fiind pârâții P. I. si G..

Fiind în culpă procesuală si având în vedere cererea reclamanților de solicitare a cheltuielilor de judecată, în conformitate cu disp. art. 453 noul Cod pr. civilă va obliga pe pârâtul M. M. să plătească reclamanților suma de 2.850 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu expert, rezultată din chitanțele atașate la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Respinge excepția lipsei de interes a reclamantului cu privire la nulitatea titlului de proprietate, invocată de pârâți.

Respinge excepția lipsei calității procesuale active de a cere constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare aut. sub nr. 1224/18.05.2010 la B.N.P. M. A. și Ș. A., invocată de pârâți.

Respinge excepția prescripției dreptului de a cere constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare aut. sub nr. 1224/18.05.2010 la B.N.P. M. A. și Ș. A., invocată de pârâți.

Admite acțiunea formulată de reclamanții C. M. – primar al comunei B. – cu domiciliul în satul/., C. Comunală de aplicare a legilor fondului funciar B.- cu sediul în satul /. si .> – prin primar – cu sediul în satul/. în contradictoriu cu pârâții: M. M. – cu domiciliul în satul/., P. I., P. G. – ambii cu domiciliul în orasul Milișăuți, .. 2, jud. Suceava si C. Judeteană Suceava pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava –cu sediul în mun. Suceava, jud. Suceava.

Constată nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. 559/25.08.1995 emis pe numele pârâtului M. M..

Constată nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1224 din 18.05.2010 la B.N.P. M. A. și Ș. A..

Dispune radierea din CF a titlului de proprietate nr. 559/25.08.1995 emis pe numele pârâtului M. M. și a contractului de vânzare-cumpărare aut. sub nr. 1224 din 18.05.2010 la B.N.P. M. A. și Ș. A..

Obligă pe prim-pârâtul M. M. să plătească reclamanților cheltuieli de judecată în sumă de 2.850 lei.

Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare.

Cererea de apel se va depune la Judecătoria Fălticeni.

Pronunțată în ședința publică din 28.05.2015.

P., Grefier,

Red.AI

Tehnored.PM

Ex.9

Data: 08.06.2015

← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2071/2015. Judecătoria...		Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1933/2015. Judecătoria FĂLTICENI Anulare act. Sentința nr. 2036/2015. Judecătoria FĂLTICENI Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2040/2015. Judecătoria FĂLTICENI Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2071/2015. Judecătoria FĂLTICENI Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr. 1276/2015. Judecătoria FĂLTICENI Anulare act. Sentința nr. 1287/2015. Judecătoria FĂLTICENI Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr. 1301/2015. Judecătoria FĂLTICENI Fond funciar. Sentința nr. 1319/2015. Judecătoria FĂLTICENI