Contestaţie la executare. Sentința nr. 1511/2015. Judecătoria FĂLTICENI

Sentința nr. 1511/2015 pronunțată de Judecătoria FĂLTICENI la data de 30-07-2015 în dosarul nr. 11865/314/2014

DOSAR NR._

- contestație la executare -

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA FĂLTICENI

JUDEȚUL SUCEAVA

SENTINȚA CIVILĂ NR. 1511

Ședința publică din 30 iulie 2015

Instanța constituită din:

Președinte: G. S.

Grefier: M. I.

Pe rol se află judecarea acțiunii civile având ca obiect contestație la executare, formulată de contestatoarea S.C. M. I. S.R.L., în contradictoriu cu intimații: Direcția R. Antifraudă Fiscală 1 Suceava – prin reprezentant legal, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Suceava – prin reprezentant legal, S. F. Municipal Fălticeni – prin reprezentant legal și Direcția Generală R. a Finanțelor Publice Iași – prin reprezentant legal.

La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc reprezentanții legali ai părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, care învederează că intimata, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Suceava – prin reprezentant legal, a depus la dosar întâmpinare, după care,

Instanța, în temeiul art. 131 alin. 1 Cod procedură civilă, pune în discuție din oficiu, competența sa în soluționarea cauzei și, în temeiul art. 714 alin. 1 Cod procedură civilă, se consideră competentă din punct de vedere general, material și teritorial să judece pricina.

Instanța, considerând că proba cu înscrisurile atașate cererii, pot duce la soluționarea procesului, în temeiul art. 255 și art. 258 Cod procedură civilă, încuviințează această probă.

Constatând că nu mai sunt alte incidente de soluționat și că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, instanța consideră că nu se mai impune estimarea duratei necesară pentru cercetarea procesului, conform art. 238 Cod procedură civilă, astfel încât, în conformitate cu prevederile art. 394 alin. 1 Cod procedură civilă, constată închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.

JUDECĂTORIA

Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată inițial, pe rolul Judecătoriei Suceava la data de 03 octombrie 2014, sub nr._, contestatoarea S.C. M. I. SRL Poiana Mărului, jud. Suceava, în contradictoriu cu intimații Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală Antifraudă Fiscală - Direcția R. Antifraudă Fiscală nr. 1 Suceava, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Suceava și Administrația Județeană a Finanțelor Publice Suceava - S. F. Municipal Fălticeni, a solicitat anularea măsurilor dispuse prin Decizia nr._/SV/10.09.2014 de instituire a masurilor asigurătorii și prin Adresa de înființare a popririi asigurătorii asupra disponibilităților bănești nr._/11.09.2014 precum și a oricăror acte de executare silită desfășurate de către pârâte în temeiul actelor menționate, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, petenta a arătat că, în perioada 01.08.2014 – 02.09.2014, ANAF - Direcția Generală Antifraudă Fiscală - Direcția R. Antifraudă Fiscală 1 Suceava a efectuat un control tematic în cadrul societății Muncva I. SRL referitor, în principal, la regimul fiscal al sumelor plătite cu titlu de diurnă de către societate pentru salariații temporari aflați în misiune la utilizatori din străinătate. În urma controlului fiscal, societății i-a fost comunicat procesul - verbal nr._/10.09.2014, reținându-se în sarcina sa plata unor obligații fiscale suplimentare, în cuantum de 3.513.483 lei. Pentru această sumă, organele fiscale au procedat la înființarea popririi asigurătorii asupra disponibilităților bănești prin Decizia nr._/SV/10.09.2014 de instituire a masurilor asigurătorii și Adresa de înființare a popririi asigurătorii nr._/11.09.2014, ambele comunicate la data de 16.09.2014.

Față de acestea, contestatoarea a precizat faptul că decizia nr._/SV/10.09.2014 de instituire a măsurilor asigurătorii nu cuprinde motivele pe care se sprijină actul contestat, încălcând astfel dispozițiile art. 129 (5) Cod Procedură Fiscală. Astfel, a arătat că, având în vedere natura măsurilor dispuse prin această decizie, motivarea ar fi trebuit să conțină criteriile obiective care au condus la luarea măsurilor în discuție. Or, mențiunile generice de la pg. 2 din decizia nr._/SV/10.09.2014, nu reprezintă, în mod evident, o motivare potrivit art. 129 alin. 5 Cod procedură fiscală întrucât, pentru a se încadra în dispozițiile legale evocate, organul fiscal ar fi trebuit să expună motivele concrete, care au fost „elementele” pentru care apreciază că există pericolul ca reclamanta să se sustragă de la colectarea creanțelor bugetare sau să își ascundă ori să își risipească bunurile, expunând indiciile de care dispune în acest sens și elementele de ordin obiectiv care l-ar fi îndreptățit să ajungă la o asemenea concluzie și la măsura asigurătorie dispusă.

Totodată, contestatoarea a invocat faptul că Decizia nr._/SV/10.09.2014 emisă de către pârâtă nu respectă nici prevederile art. 129 alin. 2 Cod procedură fiscală, prin care legiuitorul instituie condiția existenței pericolului ca respectivul contribuabil să se sustragă, să își ascundă ori să își risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea creanței. În speță însă, prin decizia contestată, pârâta a motivat măsura dispusă exclusiv prin faptul că „există elemente”, fără a preciza însă și care sunt acestea și reluând motivele pentru care a dispus obligația de plată și care nu se încadrează în motivele prevăzute de textul art. 129 alin. 2 OUG nr. 92/2003.

În acest context, contestatoarea a mai arătat faptul că, în cauza de față, nu există pericolul ca debitorul să se sustragă, să își ascundă ori să își risipească patrimoniul întrucât societatea, fiind autorizată ca agent de muncă temporară, are obligația de a nu avea restanțe la bugetul de stat, sub sancțiunea pierderii autorizației de funcționare, iar până în prezent nici nu a avut astfel de restanțe.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 129 alin. 11 coroborate cu cele ale art. 172 alin. 1 și 4 din Codul de procedură fiscală, art. 711 și urm. din Codul de procedura civilă.

În dovedire, contestatoarea a depus la dosar înscrisuri (filele 8-42).

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 1000 de lei (fila 50).

Intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală București a formulat întâmpinare prin care a solicitat, în principal, respingerea acțiunii ca neîntemeiată, iar în subsidiar ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.

Cu privire la lipsa calității procesuale pasive, intimata a arătat că adresa de înființare a popririi nu a fost emis de ANAF, ci de către AJFP Suceava din cadrul Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Iași.

Pe fondul cauzei, intimata a reiterat temeiurile de fapt și de drept care au condus la măsurile dispuse împotriva petentei. De asemenea, a subliniat faptul că societatea petentă a prejudiciat bugetul de stat ca urmare a unor înregistrări contabile eronate care s-au bazat pe interpretări superficiale și tendențioase a legislației care reglementează munca prin agent de muncă temporară, iar afirmația adusă de societate în sensul că „o interpretare identică a respectivelor texte legale a fost dată de majoritatea agenților de muncă temporară” nu poate constitui sub nicio formă o motivare a faptelor săvârșite care au fost prezentate detaliat în cadrul procesului verbal de control nr._/10.09.2014.

D. urmare, faptul că societatea contestatoarea a prejudiciat bugetele statului ca urmare a unor înregistrări contabile eronate, care s-au bazat pe interpretări superficiale și tendențioase a legislației care reglementează munca prin agent de muncă temporară, respectiv, Directiva 2008/104/CE transpusă în legislația internă - Codul muncii, art. 88/102 cât și HG nr. 1256/2011 privind condițiile de înființare și funcționare precum și procedura de autorizare a agentului de muncă temporară; cuantumul mare al obligațiilor fiscale stabilite prin documentele de sancționare și contestate de petentă; metoda frauduloasă și dolosivă de sustragere de la plata obligațiilor fiscale; perioada îndelungată de sustragere de la plata acestor obligații fiscale; continuitatea și succesivitatea actului de sustragere de la plata obligațiilor stabilite în procesul verbal, creează pericolul ca prejudiciul estimat la suma de 3.513.483 lei să nu poată fi recuperat în viitor, deoarece agentul economic practică și în acest moment aceeași modalitate de sustragere de la plata impozitului și a contribuțiilor sociale obligatorii.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 205 Cod procedură civilă, art. 129 din O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

În dovedire, intimata a depus la dosar o . înscrisuri (filele 73-113).

Intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală București – Direcția Generală R. a Finanțelor publice Iași – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Suceava a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată, iar pe cale de excepție a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Suceava învederând instanței faptul că instanța judecătorească competentă este Judecătoria Fălticeni.

În motivare, intimata a arătat că, prin procesul-verbal nr._ încheiat la data de 10.09.2014 de inspectorii antifraudă din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, s-a constatat încălcarea unor prevederi legale în materie fiscală, respectiv sustragerea, în perioada 2012 - 2014, de la plata contribuțiilor sociale individuale obligatorii, a impozitului pe veniturile salariale și a contribuțiilor sociale ale angajatorului, în cuantum total de 3.513.483 lei. Pentru garantarea recuperării sumei la bugetul de stat, în temeiul art. 129 din OG nr. 92/2003, prin Decizia din 10.09.2014, s-a instituit măsura popririi asiguratorii asupra disponibilităților bănești, nefiind identificate alte bunuri mobile sau imobile în patrimoniul debitoarei și, în mod evident, poprirea s-a dispus ca măsură de siguranță a creditorului, pe deplin justificată, premergătoare actelor de executare silită, pentru a avea de unde să-și îndestuleze creanța.

A mai precizat intimata că emiterea deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii este justificată de riscul evident de neplată, în condițiile în care societatea a depus pe parcursul a doi ani declarații fiscale eronate, nereale, încălcând prevederile legale în materie fiscală. Instituirea masurilor asigurătorii a fost determinată de imperativul eficientizării procedurii de recuperare a obligațiilor fiscale constatate.

În susținere, intimata a depus la dosar înscrisuri (filele 118-132).

Prin răspunsul la întâmpinare, în concluzie, contestatoarea S.C. M. I. S.R.L. a arătat că Decizia nr._/SV/10.09.2014 de instituire a măsurilor asigurătorii nu este motivată conform dispozițiilor legale, nefiind precizate elementele care indică gradul de pericol ca debitorul să se sustragă, să își ascundă, ori să-și risipească patrimoniul.

A mai solicitat introducerea în cauză a Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Iași și a depus la dosar înscrisuri (filele 139-143, 159-273).

Prin sentința civilă nr. 621 din 05.02.2015, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Suceava, cauza a fost declinată spre competentă soluționare, Judecătoriei Fălticeni și reînregistrată sub același număr, la data de 13.05.2015.

Instanța a admis cererea contestatoarei și, prin încheierea de ședință din data de 10.06.2015, a dispus introducerea în cauză a Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Iași (fila 13).

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Suceava și Agenția Națională de Administrare Fiscală au depus la dosar întâmpinări, reiterând motivele invocate anterior, în sensul respingerii contestației ca nefondată și menținerea Deciziei de instituire a măsurilor asiguătorii din data de 10.09.2014, precum și adresa de înființare a popririi nr._/11.09.2014 ca fiind legale și temeinice (filele22-34).

De asemenea, Direcția Generală a Finanțelor Publice Iași, prin întâmpinarea atașată la filele 40-42, a arătat că prin procesul-verbal nr._ încheiat la data de 10.09.2014 de către inspectorii antifraudă, s-a constatat încălcarea unor prevederi legale în materie fiscală, respectiv sustragerea, în perioada 2012-2014, de la plata contribuțiilor sociale individuale obligatorii, a impozitului pe veniturile salariale și a contribuțiilor sociale ale angajatorului, în cuantum de 3.513.483 lei.

Contestatoarea S.C. M. I. S.R.L., autorizată ca agent de muncă temporară, a pus la dispoziția utilizatorilor externi, lucrători temporari, pentru a lucra o perioadă sub supravegherea și conducerea acestora, exercitând sarcini cu caracter temporar.

Salariul încasat de lucrătorii temporari a fost înregistrat în mod eronat în contul 625 „cheltuieli cu diurna/detașarea” și 462 „creditori diverși”, deși salariații trimiși în misiune de muncă temporară nu intrau în categoria personalului detașat, ceea ce a dus la depunerea în forma continuată a unor declarații fiscale eronate.

Astfel, au fost diminuate impozitele și contribuțiile aferente de natura salarială înregistrate în mod eronat de agentul economic ca fiind „diurne de deplasare”.

Mai arată că, emiterea deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii este justificată de riscul evident de neplată, în condițiile în care societatea a depus pe parcursul a doi ani, declarații fiscale eronate, încălcând prevederile legală în materie fiscală.

În concluzie, solicită respingerea contestației la executare și menținerea măsurilor ca fiind legale și temeinice.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin procesul-verbal nr._ încheiat la data de 10.09.2014 de către reprezentanții Agenției Naționale de Administrare Fiscală, s-a constatat încălcarea de către societatea contestatoare, a unor prevederi legale în materie fiscală, respectiv sustragerea, în perioada 2012 - 2014, de la plata contribuțiilor sociale individuale obligatorii, a impozitului pe veniturile salariale și a contribuțiilor sociale ale angajatorului, în cuantum total de 3.513.483 lei.

Pentru garantarea recuperării sumei la bugetul de stat, în temeiul art. 129 din OG nr. 92/2003, prin Decizia din 10.09.2014, s-a instituit măsura popririi asiguratorii asupra disponibilităților bănești, nefiind identificate alte bunuri mobile sau imobile în patrimoniul contestatoarei debitoare, poprirea fiind dispusă ca măsură de siguranță a intimatei creditoare, pe deplin justificată.

Emiterea deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii este justificată de riscul evident de neplată, în condițiile în care societatea a depus pe parcursul a doi ani declarații fiscale eronate, nereale, încălcând prevederile legale în materie fiscală.

Instituirea masurilor asigurătorii a fost determinată de imperativul eficientizării procedurii de recuperare a obligațiilor fiscale constatate.

Societatea contestatoare, S.C. M. I. S.R.L., este autorizată ca agent de muncă temporară, circumstanțe în care a pus la dispoziția utilizatorilor externi, lucrători temporari, pentru a lucra o perioadă sub supravegherea și conducerea acestora, exercitând sarcini cu caracter temporar.

Salariul încasat de lucrătorii temporari a fost înregistrat în mod eronat în contul 625 „cheltuieli cu diurna/detașarea” și 462 „creditori diverși”, deși salariații trimiși în misiune de muncă temporară nu intrau în categoria personalului detașat, ceea ce a dus la depunerea în forma continuată a unor declarații fiscale eronate.

Astfel, au fost diminuate impozitele și contribuțiile aferente de natura salarială înregistrate în mod eronat de agentul economic ca fiind „diurne de deplasare”.

Societatea contestatoarea a prejudiciat bugetele statului ca urmare a acestor înregistrări contabile eronate, urmare a unei interpretări superficiale și tendențioase a legislației care reglementează munca prin agent de muncă temporară, respectiv, Directiva 2008/104/CE transpusă în legislația internă - Codul muncii, art. 88/102 cât și HG nr. 1256/2011 privind condițiile de înființare și funcționare precum și procedura de autorizare a agentului de muncă temporară.

Cuantumul mare al obligațiilor fiscale stabilite prin documentele de sancționare, contestate de către contestatoare, metoda frauduloasă și dolosivă de sustragere de la plata obligațiilor fiscale, perioada îndelungată de sustragere de la plata acestor obligații fiscale, continuitatea și succesivitatea actului de sustragere de la plata obligațiilor stabilite în procesul verbal, creează pericolul ca prejudiciul estimat la suma de 3.513.483 lei să nu poată fi recuperat în viitor.

Date fiind cele de mai sus reținute,urmează ca în temeiul art. 711 și urm. Cod procedură civilă, art. 129 din O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, va respinge ca nefondată contestația la executare, cu consecința menținerii măsurilor contestate, ca fiind legale și temeinice.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

HOTĂRĂȘTE:

Respinge ca nefondată, contestația la executare formulată de contestatoarea S.C. M. I. S.R.L., cu sediul în loc. Poiana Mărului, . clădirea C1, biroul nr. 1, jud. Suceava, CUI_, prin reprezentant Cabinet de Avocat G. Dufaut, cu sediul în mun. București, B-l Hridsto Botev, nr. 28, sector 3, în contradictoriu cu intimații: Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția R. Antifraudă Fiscală, Direcția R. Antifraudă Fiscală 1 Suceava – prin reprezentant legal, cu sediul în mun. Suceava, loc. Șcheia, . 58, jud. Suceava, Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală R. a Finanțelor Publice Iași - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Suceava – prin reprezentant legal, cu sediul în mun. Suceava, .. 1, jud. Suceava, Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția R. a Finanțelor Publice Iași – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Suceava - S. F. Municipal Fălticeni – prin reprezentant legal, cu sediul în mun. Fălticeni, ., jud. Suceava și Direcția Generală R. a Finanțelor Publice Iași – prin reprezentant legal, cu sediul în mun. Iași, .. 26, jud. Iași.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Cererea de apel se depune la Judecătoria Fălticeni.

Pronunțată în ședința publică din 30 iulie 2015

Președinte, Grefier,

G. S. M. I.

Red.G.S.Tehn. M.Ich.Ex.6/11.08.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Sentința nr. 1511/2015. Judecătoria FĂLTICENI