Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr. 2208/2015. Judecătoria FĂLTICENI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2208/2015 pronunțată de Judecătoria FĂLTICENI la data de 02-11-2015 în dosarul nr. 2208/2015
Dosar nr._
- partaj bunuri comune -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA FĂLTICENI
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2208.
Sedința publică din 02 noiembrie 2015
Instanta constituită din:
P.: G. I. M.
Grefier: O. A.
Pe rol – pronunțarea cauzei civile având ca obiect partaj bunuri comune, privind reclamantul A. M., în contradictoriu cu pârâta M. M., reprezentanta legală a minorului A. L. C..
Concluziile dezbaterilor pe fond ale cauzei au fost consemnate în încheierea de ședință din 26.10.2015 – care face parte integrantă din prezenta când, pentru a li se da posibilitatea părților să formuleze concluzii scrise, pronunțarea a fost amânată pentru astăzi 02.11.2015.
După deliberare,
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea adresată acestei instanțe la data de 12.08.2014 și înregistrată sub nr._ reclamantul A. M., a solicitat în contradictoriu cu pârâta M. M., reprezentanta legală a minorului A. L. C., ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună sistarea stării de codevălmășie asupra bunurilor dobândite în timpul căsătoriei împreună cu pârâta, prin stabilirea și atribuirea efectivă a loturilor ce li se cuvin, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În fapt, arată că a fost căsătorit cu pârâta, iar prin sentința civilă nr. 2634/02.12.2011 dată de Judecătoria Fălticeni în dosarul nr._ s-a dispus desfacerea căsătoriei dintre ele părțile.
Arată că în timpul căsătoriei cu pârâta a edificat în anul 2004 un imobil casă în suprafață de 80 mp din chirpici, situată pe terenul în suprafață de 5970 mp situat în intravilanul localității Vadu Moldovei, jud. Suceava, între vecinii B. N., M. C. C. I., R. V. și drum, dobândit de el prin contract de donație autentificat sub nr.184/22.01.1999 la BNP L. C., de la bunicul său.
Apreciază valoarea imobilul la suma de_ lei.
Arată reclamantul că, cotele ce i se cuvin din masa partajabilă sunt de 90% pentru el și de 10% pentru pârâtă.
Referitor la modalitatea de partajare solicită ca imobilul apartament să-i fie atribuit lui, motivat de faptul că a avut o contribuție exclusivă la dobândirea bunurilor comune, că el este ce a înregistrat venituri net superioare veniturilor înregistrate de pârâtă, că el are posesia bunului, că el este proprietar exclusiv pe terenul aferent casei potrivit contractului de donație, iar pârâta nu dispune de banii necesari plății unei sulte.
În drept, au fost invocate disp. art.339, art.357, art.669 și urm. Cod civil.
În dovedire, solicită proba cu înscrisuri, proba cu martorii: M. P., Luntrașu G. și Luntrașu C., expertiză construcții și interogatoriul pârâtei.
În conf. cu art.411 al.2 Cod pr.civilă solicită judecarea cauzei și în lipsă.
Potrivit dispozițiilor art. 201 Cod procedură civilă, cererea de chemare în judecată a fost comunicată pârâtei pentru ca aceasta să formuleze întâmpinare prin care să-și precizeze poziția față de această cerere.
Pârâta M. M. a formulat întâmpinare față de acțiunea reclamantului, prin care a solicitat respingerea ca nefondată a acțiunii formulată de reclamant.
În fapt, arată că s-a căsătorit cu reclamantul la data de 18.10.1998, a făcut nuntă, iar toată cheltuiala sa ca mireasă a fost făcută de tatăl său, care a dat la nuntă și un parc de 150 kg, iar cheltuiala reclamantului ca mire a fost făcută cu bani împrumutați din . nuntă a dat toate datoriile ce le-a făcut acesta la moartea tatălui său și la nuntă, iar din banii rămași de la nuntă l-a ajutat pe fratele reclamantului care a rămas orfan fiind elev.
Menționează pârâta că după nuntă a locuit în casa părinților reclamantului, unde a făcut toate praznicele și toată rânduiala după părinții lui, a renovat grajdul și o magazie de lemne.
În ceea ce privește suprafața de teren arată că aceasta a fost cumpărată de la unchiul reclamantului, dar pe motiv că vânzarea-cumpărarea ar fi costat mai mult, a fost făcut un act de donație pe numele soțului său, pentru care a plătit suma de 1.000.000 lei, iar pentru restul în fiecare toamnă urma să-i dea produse, cartofi, porumb, fasole etc.
Arată pârâta că din banii de la nuntă a cumpărat un aragaz, un frigider, 20 saci de ciment și 100 coli de azbest, când nici reclamantul și nici ea nu au avut serviciu.
Mai arată că temelia de casă a fost turnată împreună cu frații și cumnații săi și niște vecini, fără a face vreo plată și tot cu aceștia au făcut 3000 chirpici din pământ pentru casă.
Menționează că în perioada cât a construit casa nu a avut serviciu nici ea nici reclamantul, fiind ajutați de frați și cumnați fără nicio plată, soba fiind făcută de I. G. și le-a dat-o de pomană.
Precizează că în primăvara anului 2008 au făcut o bucătărie de vară cu ajutorul fratelui său D. V., cuptor, sobă, iar când totul a fost gara a fost fugărită cu tot cu copii din casă și nu a putut lua nimic din casă, toate lucrurile și hainele rămânând acolo.
Arată pârâta că acum locuiește cu actualul soț care are grijă de copii, iar reclamantul este plecat din țară, dar nu a dat nici un telefon să vadă ce fac copii, de altceva nici nu poate fi vorba.
Pârâta solicită ca imobilul casă de locuit construit în timpul căsătoriei să fie atribuit celor doi copii minori, iar caz contrar urmează să facă probe privind contribuia fiecăruia la acest imobil.
Prin răspunsul la întâmpinare reclamantul arată că își menține susținerile din acțiune, că nu este de acord cu cele invocate de pârâtă, motiv pentru care solicită înlăturarea apărărilor acesteia ca nefondate.
Au fost audiati martori.
Analizând ansamblul probatoriului administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
Părțile au fost căsătorite iar prin sentința civilă nr. 2634/02.12.2011 dată de Judecătoria Fălticeni în dosarul nr._ s-a dispus desfacerea căsătoriei.
În timpul căsătoriei reclamantul a edificat împreună cu pârâta în anul 2004 un imobil casă în suprafață de 80 mp din chirpici, situată pe terenul în suprafață de 5970 mp situat în intravilanul localității Vadu Moldovei, jud. Suceava, între vecinii B. N., M. C. C. I., R. V. și drum, dobândit de el prin contract de donație autentificat sub nr.184/22.01.1999 la BNP L. C., de la bunicul său.
Prin declarația dată în fața instanței (f. 41) pârâta a arătat că a mai dobândit în timpul căsătoriei cu reclamantul și bunuri mobile, dar solicită doar partajarea construcțiilor, care constau nu doar din casă ci și din anexe gospodărești, precum și a terenului, pe care susține că l-ar fi achitat unui unchi de-al reclamantului cu bani și produse agricole.
În ceea ce privește terenul solicitat la partaj de către pârâta-reclamntă, instanța constată că acesta nu este bun comun. Potrivit art. 30 din Codul familiei aplicabil la data căsătoriei părților, toate bunurile dobândite în timpul căsătoriei, cu excepția celor prevăzute de art. 31 Codul familiei, se prezumă ca sunt bunuri comune ale ambilor soți, de la data dobândirii lor. În speța de față însă, terenul în litigiu a fost dobândit de reclamantul pârât prin contract de donație autentificat sub nr.184/22.01.1999 la BNP L. C., de la bunicul său. Faptul că părțile ar fi înțeles să achite sume de bani sau numitului M. G., unchiul reclamantului, pentru acest teren, nu rezultă din nicio probă și chiar dacă ar fi fost dovedit, nu este de natură a schimba caracterul de bun propriu al terenului, dobândit în baza unui contract de donație. În acest sens, instanța va respinge în parte cererea reconvențională.
Potrivit probatoriului administrat în cauză a rezultat faptul că soții au dobândit în timpul căsătoriei doar construcțiile casă, edificată conform Autorizației de construire nr. 34/09.04.2001 și ulterior, anexele gospodărești identificate prin raportul de expertiză întocmit în cauză, aceasta fiind masa ce urmează a fi supusă partajului.
Art.30 Codul familiei (lege aplicabilă cauzei) dispune că bunurile dobândite în timpul căsătoriei, de oricare din soți, sunt – de la data dobândirii lor – bunuri comune ale soților, iar art.31 determină limitativ categoriile de bunuri proprii ale fiecărui act.
Legea presupune că ambii soți au avut o contribuție la această dobândire, contribuție care poate fi directă, constând în munca sau mijloacele ambilor soți, sau indirectă prin economisirea unor mijloace comune.
Din declarațiile martorilor audiați în cauză a rezultat că imobilul casă inițial edificat a ars, iar noua construcție a fost edificată cu ajutor de la primărie – ce a furnizat parte din materiale – și cu munca rudelor celor doi soți. În speță, martorii au arătat că în schimbul lucrului la casă, au fost ajutați de către reclamant la treabă în gospodărie. Aceeași martori au arătat că reclamantul nu avea un serviciu stabil, muncea ocazional prin țară. Pârâta era casnică se îngrijea de copii și mai lucra prin gospodăriile oamenilor pentru a se susține atât ea cât și copiii. În speță niciuna din părți nu au putut dovedi cu certitudine care a fost cuantumul sumelor dobândite individual în timpul căsătoriei și aduse ca și contribuție la gospodărie.
Coroborând toate probele administrate și apreciind că la cota de contribuție la dobândirea bunurilor comune instanța are în vedere, veniturile realizate de soți pe întreg parcursul căsătoriei, aportul efectiv al fiecăruia la dobândirea și conservarea bunurilor, cheltuielile soților de natură să ducă la scăderea aportului în familie, instanța apreciază că părțile au avut o contribuție egală, sens în care instanța va admite în parte cererea de chemare în judecată și cererea reconvențională.
Potrivit raportului de expertiză aflat la filelel 103-129 dosar construcțiile identificate sunt casă de locuit finalizată parțial cu regim de înălțime parter și o suprafață de 80 mp cu o valoare de 19.700 lei, o bucătorie de vară de 9,8 mp construită din scânduri pe schelet de lemn în valoare de 600 lei și anexă – adăpost animale de 24 mp în valoare de 2.400 lei. Valoarea totală a acestor imobile este de 22.700 lei. Casa de locuit a fost construită în 2004, fiind parțial finalizată, cu infrastructură subdimensionată cu impedimente pentru scurgerea apelor pluviale, iar înălțimea casei este la rândul ei subdimensionată.
Potrivit concluziilor expertului, bunurile imobile nu pot fi partajate în natură pentru a putea fi folosite conform destinației lor. Având în vedere acest aspect, instanța va dispune sistarea stării de indiviziune și va atribui în natură în lotul reclamantului pârât, imobilele casă, grajd și bucătărie de vară situate pe terenul în suprafață de 5970 mp din intravilanul . de reclamant prin contractul de donație autentificat sub nr. 184/22.01.1999 la BNP Lăcărmioara C., identificate în raportul de expertiză aflat la filele 99-129 dosar cu o valoare totală de 22.700 lei.
Pentru egalizarea loturilor va obliga reclamantul-pârât să achite pârâtei reclamante suma de 11.350 lei cu titlu de sultă, echivalentul contribuției acesteia de 50% la bunurile dobândite în timpul căsătoriei.
Reclamantul justifică cheltuieli de judecată reprezentând diferența onorariu expert de 1500 lei și onorariu avocat conform chitanțelor de 2100 lei, iar pârâta a beneficiat de ajutor public judiciar de 500 lei pe care în baza art. 50 ind. 2 din OUG nr. 51/2008 urmează a-l restitui statului. În acest sens, instanța va dispune compensarea în parte a cheltuielilor de judecată, va obliga pârâta reclamantă să achite reclamantului pârât suma de 500 lei cheltuieli de judecată reprezentând parte din onorariul expert.
În baza art. 50 ind. 2 din OG nr. 51/2008 obligă pârâta reclamantă să achite statului suma de 500 lei reprezentând ajutor judiciar de care a beneficiat sub forma scutirii de la plata avansului onorariu expert.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte actiunea civilă având ca obiect partaj bunuri comune formulată de reclamantul A. M., CNP_, domiciliat în com. Vadu Moldovei, ., în contradictoriu cu pârâta M. M., CNP_, domiciliată în . Moldovei, jud. Suceava, reprezentanta legală a minorului A. L. C..
Admite, în parte cererea reconvențională.
Respinge ca nefondată cererea reconvențională în ceea ce privește partajarea terenului. Constată că părțile au dobândit, în devălmășie, prin edificare în timpul căsătoriei imobilele casă, grajd și bucătărie de vară situate pe terenul în suprafață de 5970 mp din intravilanul . de reclamant prin contractul de donație autentificat sub nr. 184/22.01.1999 la BNP Lăcărmioara C., identificate în raportul de expertiză aflat la filele 99-129 dosar, cu o valoare totală de 22.700 lei.
Constată că părțile au avut o contribuție egală de 50% la dobândirea acestor imobile. Dispune sistarea stării de indiviziune.
Atribuie în lotul reclamantului pârât, în natură, imobilele casă, grajd și bucătărie de vară situate pe terenul în suprafață de 5970 mp din intravilanul . de reclamant prin contractul de donație autentificat sub nr. 184/22.01.1999 la BNP Lăcărmioara C., identificate în raportul de expertiză aflat la filele 99-129 dosar cu o valoare totală de 22.700 lei.
Obligă reclamantul-pârât să achite pârâtei reclamante suma de 11.350 lei cu titlu de sultă.
Dispune compensarea în parte a cheltuielilor de judecată.
Obligă pârâta reclamantă să achite reclamantului pârât suma de 500 lei cheltuieli de judecată reprezentând parte din onorariul expert.
În baza art. 50 ind. 2 din OG nr. 51/2008 obligă pârâta reclamantă să achite statului suma de 500 lei reprezentând ajutor judiciar de care a beneficiat sub forma scutirii de la plata avansului onorariu expert.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Judecătoria Fălticeni.
Pronunțată în ședința publică, azi, 02.11.2015.
Președinte, Grefier,
Pentru judecătorul plecat în C.O.
semnează înlocuitorul președintelui instanței
Red.G.I./Tehnored.I.M./4 ex/02.12.2015
OPERATOR DATE CU CARACTER PERSONAL 4304
| ← Poprire asigurătorie. Sentința nr. 960/2015. Judecătoria... | Pensie întreţinere. Sentința nr. 878/2015. Judecătoria FĂLTICENI → |
|---|
