Pretenţii. Sentința nr. 2380/2015. Judecătoria FĂLTICENI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2380/2015 pronunțată de Judecătoria FĂLTICENI la data de 23-11-2015 în dosarul nr. 2380/2015
DOSAR NR._
- pretenții –
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA FĂLTICENI
JUDEȚUL SUCEAVA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2380
Ședința publică din 23 noiembrie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: G. S.
Grefier: M. I.
Pe rol se află judecarea acțiunii civile având ca obiect pretenții, formulată de reclamanta S.C. S. G. S.R.L., mun. Suceava, jud. Suceava, prin reprezentant legal, în contradictoriu cu pârâtul C. I..
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc: reprezentantul legal al reclamantei și pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, după care,
Instanța constată că pârâtul nu a depus la dosar întâmpinare.
Instanța, în temeiul art. 131 alin. 1 Cod procedură civilă, procedează la efectuarea de verificări asupra competenței generale, materiale și teritoriale a instanței și, în conformitate cu prevederile art. 94 alin. 4 coroborat cu art. 107 Cod procedură civilă Cod procedură civilă, se consideră competentă din punct de vedere general, material și teritorial să judece pricina.
Instanța, apreciind că proba cu înscrisurile atașate cauzei este admisibilă și poate duce la soluționarea procesului, în temeiul dispozițiilor art. 255 și art. 258 Cod procedură civilă, o încuviințează și constată că reclamanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art. 411 alin. 2 Cod procedură civilă.
Nemaifiind de formulat cereri și probe de administrat, instanța consideră că nu se mai impune estimarea duratei necesară pentru cercetarea procesului conform art. 238 Cod procedură civilă, sens în care, reține cauza spre soluționare.
După deliberare,
JUDECĂTORIA
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea adresată Judecătoriei Fălticeni si înregistrată la data de 06. 10. 2015 sub nr._, reclamanta S.C. S. G. S.R.L., mun. Suceava, jud. Suceava, prin reprezentant legal, în contradictoriu cu pârâtul C. I., a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligat pârâtul la plata sumei de 824 lei reprezentând: 765 lei contravaloarea cantității de GPL îmbuteliat marca Rompetrol Rafinare, vândută conform contractului nr. 1199/ 30.08.2012 și 59 taxă judiciară de timbru.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că a furnizat pârâtului, conform contractului pentru vânzarea cu amănuntul a GPL îmbuteliat în regim de consignație nr. 1199 încheiat la 30.08.2012, butelii de tip GPL, precum și un recipient de tip aragaz, în regim de custodie.
Pentru serviciile prestate, pârâtul a încasat un comision de 3 lei/încărcătură/butelie vândută, urmând a vira reclamantei suma de 765 lei.
Având în vedere faptul că datoria pârâtului nu a fost achitată, deși a fost notificat în acest sens, iar debitul în sumă de 765 lei reprezintă o creanță certă, lichidă și exigibilă, a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În drept, a invocat dispozițiile art. 1166, art. 1522 Cod civil, art. 192, art. 194 Cod procedură civilă.
A solicitat judecata în lipsă, conform art. 411 alin. 2 Cod procedură civilă.
În dovedire, a depus la dosar înscrisuri (filele 10-19).
Acțiunea a fost legal timbrată cu suma de 59 lei (fila 20).
Cererea de chemare în judecată a fost comunicată pârâtului pentru ca în termen de 10 zile de la primirea acesteia să depună întâmpinare și să formuleze apărări, să invoce excepții, să propună probe cu privire la solicitările reclamantei, așa cum prevăd disp. art. 201 al.1 Cod procedură civilă.
Pârâtul nu a formulat și depus întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Între părți s-au desfășurat relații contractuale de natură comercială.
Astfel, reclamanta, în calitate de consignant a furnizat pârâtului, în calitate de consignatar, conform contractului nr. 1199 încheiat la 30.08.2012, butelii de tip GPL, precum și un recipient de tip aragaz, în regim de custodie.
Pârâtul avea obligația de a vinde produsele iar prețul încasat să-l predea reclamantei, conform anexei 1 la contract (filele 12-14).
Pentru serviciile prestate, pârâtul a încasat un comision de 2 lei/încărcătură/butelie vândută, urmând a vira reclamantei suma de 765 lei, sens în care a fost notificat de către reclamantă (filele 10-13).
De observat că pârâtul nu a înțeles să conteste predarea către reclamant a sumei totale de 765 lei reprezentând contravaloarea încărcăturii tip aragaz GPL, în valoare de 645 lei și a recipientului 26 l tip aragaz, în valoare de 120 lei (fila 10).
Instanța constată că în cauză sunt aplicabile dispozițiile răspunderii civile contractuale prevăzute de art. 1350 Cod Civil, pârâtul nu și-a executat obligațiile contractuale, constând în plata sumei de 765 lei, între prejudiciul astfel stabilit și neexecutarea obligației contractuale, există un raport de cauzalitate.
Având în vedere că prejudiciul sus-menționat reprezintă consecința directă și necesară a neexecutării obligațiilor contractuale de către pârât, instanța va constata existența acestuia.
Pentru a putea să se nască dreptul reclamantului de a pretinde contravaloarea prejudiciului este necesar să mai fie îndeplinită o condiție, și anume ca neexecutarea obligațiilor să-i fie imputabile pârâtului, deci să fi avut o vină atunci când nu și-a executat obligația asumată.
Suntem în prezența laturii subiective a faptei, interesând atitudinea subiectivă pe care pârâta a avut-o față de faptă și urmările acesteia.
Condiția vinei rezultă în mod implicit din dispozițiile art. 1350 Cod civil.
Pârâtul va fi obligată la repararea prejudiciului nu numai atunci când acționează cu intenția de a-l păgubi pe reclamant, adică nu execută spre a-i pricinui o pagubă, ci ori de câte ori nu va putea dovedi existența „cauzei străine” care să nu-i fie imputabilă, cu alte cuvinte, ori de câte ori nu-și execută obligația din vina sa, indiferent dacă aceasta a constat în intenție sau într-o culpă simplă.
Așadar, având în vedere că nu s-a făcut proba contrară, neexecutarea obligației este imputabilă pârâtului.
Constatând că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile contractuale, instanța urmează să admită acțiunea și, în consecință, va obliga pârâtul la plata către reclamant a sumei de 765 lei reprezentând contravaloarea cantității de GPL îmbuteliat marca Rompetrol Rafinare, vândută conform contractului nr. 1199/ 30.08.2012.
În baza art. 453 Cod procedură civilă, va obliga pârâtul să plătească reclamantului suma de 59 lei reprezentând cheltuieli de judecată (fila 20).
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea având ca obiect „pretenții”, formulată de reclamanta S.C. S. G. B., cu sediul în mun. B., ., jud. B., prin reprezentant legal, în contradictoriu cu pârâtul C. I., domiciliat în ., jud. Suceava.
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 765 lei reprezentând contravaloarea cantității de GPL îmbuteliat marca Rompetrol Rafinare, vândută conform contractului nr. 1199 din 30.08.2012.
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 59 lei cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune la Judecătoria Fălticeni - Serviciul registratură.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23 noiembrie 2015.
Președinte, Grefier,
G. S. M. I.
Red./Tehn. G.S
4 ex/07.12.2015
Operator de date cu caracter personal 4304
| ← Fond funciar. Sentința nr. 2371/2015. Judecătoria FĂLTICENI | Uzucapiune. Sentința nr. 2390/2015. Judecătoria FĂLTICENI → |
|---|
