Plângere contravenţională. Sentința nr. 2916/2013. Judecătoria FETEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2916/2013 pronunțată de Judecătoria FETEŞTI la data de 19-06-2013 în dosarul nr. 914/229/2013
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA FETEȘTI- JUDEȚUL IALOMIȚA
Sentința civilă nr. 2916
Ședința publică din data de 19 iunie 2013
Instanța constituită din :
Președinte – M. M.- V.
Grefier – D. A. – M.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe petentul Z. S. B., domiciliat în municipiul C., ., nr. 112, județul C., în contradictoriu cu intimatul I.G.P.R – S. BIROUL A2, cu sediul în municipiul București, .. 4-6, sector 5, având ca obiect „ plângere contravențională ”.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că intimatul a depus la dosarul cauzei actele care au stat la baza emiterii procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 13.03.2013.
Instanța, verificând competența potrivit art. 131 NCPC, văzând locul săvârșirii contravenției, respectiv A2 Km 144-100 m, se declară competentă teritorial si material conform art. 94 punctul 4 NCPC, raportat la prevederile speciale din OG nr.2/2001.
Apreciază că probele, așa cum au fost indicate în cererea de chemare în judecată, sunt înscrisurile, pe care le încuviințează ca fiind utile, concludente si pertinente soluționării cauzei, conform art. 255 alin. 1 din NCPC raportat la disp. art. 254 și 258 din NCPC.
Constatând că probele care se încuviințează vizează teza probatorie – situația de fapt retinută in actul contraventional contestat, respectiv dacă petentul a purtat sau nu centură de siguranță petentul, consideră că nu mai sunt excepții de invocat și probe de administrat, motiv pentru care instanta apreciază cauza in stare de judecată.
Instanța, in temeiul art. 394 Cod proc civ, închide dezbaterile în fond și reține cauza spre soluționare.
După deliberare
I N S T A N T A
Deliberand asupra cauzei, constata:
Prin plangerea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 29 martie 2013, petentul Z. S. B., posesor al CI . nr._, emisă de SPCLEP Constanta la data de 25.01.2007, CNP_, domiciliat în municipiul C., ., nr. 112, județul C., în contradictoriu cu intimatul I.G.P.R – S. BIROUL A2, cu sediul în municipiul București, .. 4-6, sector 5, având ca obiect „plângere contravențională ”, a solicitat instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa dispuna anularea procesului verbal de contraventie . nr_/ 13 martie 2013 si exonerarea sa de plata amenzii contraventionale.
In motivarea plangerii, petentul a aratat ca prin procesul verbal sus mentionat a fost sanctionat cu amenda contraventionala, retinandu-se in sarcina sa faptul ca a condus autoturismul, fara a purta centura de siguranta in timpul mersului, pe Autostrada A 2, pe sensul de mers Bucuresti-Constanta.
A arătat că afost oprit cu cca 50-60m inaintea punctului de achitare a taxei de autostradă, in dreptul kilometrului 144/autostradă, fapt ce nu este adevarat. A precizat că si-a scos centura de sigurantă cu cca 20 metri inainte să oprească in dreptul politistului constatator intrucât acesta ii făcuse semn, iar petentul trebuia să aibă libertate de miscare pentru a scoate actele si a plăti taxa de autostradă, care era cu cca 25 m fată de locul in care a fost oprit.
A mai mentionat că ora era inaintată 21.35, respectiv a redat discutia contradictorie avută cu agentul constatator, iar la rubrica din actul contraventional contestat a precizat că a scris adevărul „ Da. Am purtat centura de sigurantă”.
In esentă, a aratat petentul, ca fapta retinuta in sarcina sa nu corespunde realitatii.
A solicitat judecarea cauzei in lipsă.
In dovedirea plangerii, initial nesemnate, lipsă acoperită in faza de procedură prealabilă instituită de art. 194-197 NCPC, prin inaintarea unui exemplar al plângerii contraventionale asumate olograf- file 12-13, petentul a depus in copie procesul verbal de contraventie sus mentionat, (f. 5) si carte de identitate (f. 6).
Legal citat, intimatul a inaintat intampinare in care, in esentă, a solicitat respingerea plângerii contraventionale a petentului ca neintemeiată, insistând asupra legalității si temeiniciei actului contraventional contestat, raportat la constatările personale ale agentului constator, in lumina jurisprudentei unitare CEDO- f.24-27.
A inaintat, la data de 07 iunie 2013, prin serviciul registratură, actele care au stat la baza emiterii procesului verbal contestat: raportul agentului constatator-f.29-34, in dublu exemplar, după fixarea primului termen de judecată.
In cursul cercetarii judecatoresti instanta a incuviintat si administrat la solicitarea petentului si a intimatului proba cu înscrisurile, pe care le-a încuviințat apreciindu-le ca fiind utile, concludente si pertinente soluționării cauzei, conform art. 255 alin. 1 din NCPC raportat la disp. art. 254 și 258din NCPC.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Prin procesul verbal de contraventie . nr_ incheiat la data de 13.03.2013, ora 21.35, petentul a fost sanctionat cu 2 puncte amenda contraventionala in cuantum total de 150 lei, 2 puncte penalizare, retinandu-se ca a condus autoturismul cu nr de inmatriculare_, pe A 2 km 144+100m, Fetesti, Județul I., fara a purta centura de siguranta in timpul mersului, fapta prev de art 36 alin. 1 din OUG nr.195/2002-rep sanctionată de art.99 alin. 2 .
Potrivit art 34 alin 1 din OG 2/2001 instanta competenta sa solutioneze plangerea verifica legalitatea si temeinicia procesului-verbal si hotaraste asupra sanctiunii aplicate.
Cat priveste legalitatea procesului-verbal, instanta retine ca acesta este intocmit cu respectarea dispozitiilor art 16 si 17 din OG 2/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, cuprinzand toate mentiunile obligatorii prevazute de art 17 din acest act normativ, mentiuni a caror lipsa atrage sanctiunea nulitatii actului constatator, nulitate care poate fi constatata si din oficiu de catre instanta.
Analizand temeinicia procesului verbal instanta retine ca actul de constatare si sanctionare a contraventiei beneficiaza de o prezumtie simpla de temeinicie, prezumtie care permite petentului ca prin probele pe care le propune si administrează in fata instantei sa dovedeasca o alta situatie de fapt decat cea retinuta prin procesul verbal.
F. de prev art 10 alin 1 N C.P.C, sarcina probei in argumentarea sustinerilor din plangerea introductiva de instanta ii revine petentului care are, astfel, obligatia de a-si proba pretentiile si apărările .
De asemenea, potrivit jurisprudenței CEDO în materie, utilizând diferite criterii: clasificarea faptei în dreptul național, natura faptei incriminate, natura și gravitatea sancțiunii, s-a stabilit incidența în cauzele care au ca și obiect contestarea faptelor contravenționale a dispozițiilor art. 6 ale Convenției.
Față de cele de mai sus, se pune în discuție în mod implicit și forța probantă a procesului verbal de constatare a contravenției, respectiv dacă acesta poate constitui o probă împotriva contestatorului.
Sub acest aspect, se constată că deciziile pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu tranșează problema. În plus, în materia prezumției de nevinovăție, sub aspectul sarcinii probei, art. 6 par. 2 din Convenție, nu interzice existența unor prezumții de fapt sau de drept (cauza Salabiaku c. Franței) în măsura în care statele respectă în cele le privește pe acestea din urmă, cerința proporționalității între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit - cauza Janosevic c. Suediei.
Din interpretarea sistematică a prevederilor art. 16 și art. 34 din OG nr. 2/2001 reiese că procesul verbal de contravenției nu numai că nu este lipsit de forță probantă, ci dimpotrivă, face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care în mod evident trebuie făcută de către petent și nicidecum de către organul constatator.
Astfel, din această perspectivă considerăm că procesul verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului constatator, are forță probantă și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară. Astfel, instanța reține că petentului i s-au asigurat toate posibilitățile privind pregătirea apărării și propunerea de probatorii, petentul beneficiind în baza art. 6 CEDO si art. 6 din Noul Cod de procedură civilă, atât de acces efectiv la o instanță, cât și de garanțiile unui proces echitabil.
In cauză, insă, petentul nu a reusit sa rastoarne situatia de fapt, astfel cum a fost retinuta in actul contraventional contestat, implicit prezumtia simplă de temeinicie actului contravențional contestat.
Potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanța, după ce verifică legalitatea și temeinicia procesului - verbal, hotărăște asupra sancțiunii.
Instanța are în vedere și prevederile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001: „Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.”
Cercetand actul atacat sub aspectul sanctiunii aplicate, prin prisma art 5 si art 21 alin 3 din OG 2/2001, instanta apreciaza ca amenda contraventionala in cuantum de 150 lei, aplicata petentului este excesiva, descrierea faptei nerelevand date suficiente pentru a permite aprecierea ca aceasta, in concret, a prezentat un grad ridicat de pericol social.
Reamintește instanța faptul că amenda contravențională aplicată trebuie să-l determine pe contravenient ca pe viitor să respecte dispozițiile legale în materie.
Totodată, se va avea în vedere faptul că orice sancțiune juridică, inclusiv cea contravențională, nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, iar pentru aceasta nu este nevoie ca în toate cazurile să se aplice sancțiunea amenzii. Sancțiunile juridice constituie mijloace de prevenire a săvârșirii faptelor ilicite și de educare a persoanelor vinovate, ori în cauză, nu se justifică modul în care s-a făcut prevenirea săvârșirii faptelor contravenționale ilicite în cazul concret al petentului, in perioada nov. 2011-aprilie 2012.
Astfel, art 5 din OG 2/2001 stabileste ca sanctiunea trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite, iar art 7 din acelasi act normativ prevede ca avertismentul se aplica in cazul in care fapta este de o gravitate redusa si consta in atentionarea verbala sau scrisa a contravenientului pentru fapta savarsita.
Pentru cele expuse mai sus, instanța apreciază că scopul sancțiunii contravenționale în cauza de față se poate realiza și prin aplicarea unei măsuri de atenționare a contravenientului-petent, fără aplicarea amenzii contravenționale, ca sancțiune corelată unor contravenții cu un grad sporit de pericol social.
Avand in vedere textele legale precitate, instanta apreciaza ca avertismentul va constitui o sanctiune indestulatoare pentru atentionarea petentului de a respecta dispozitiile legale, de a purta centura de siguranta in viitor, motiv pentru care, in baza art 34 din OG 2/2001, va admite in parte plangerea, va inlocui sanctiunea amenzii contraventionale cu sanctiunea avertismentului, mentinând insă celelalte dispozitii ale procesului verbal contestat.
Intrucât instanța va inlocui sanctiunea amenzii contraventionale cu sanctiunea avertismentului, exonerând implicit petentul de plata amenzii, apreciază că nu sunt incidente prevederile art. 36 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001, modificată si completată ulterior, referitoare la obligarea petentului la plata unei sume cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, intrucât situatia premisă avută in vedere de legiutor este doar in cazul respingerii plângerii contraventionale, interpretarea fiind de strictă interpretare in materia contraventională.
Prezenta se va pronunta cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, in lumina ultimelor modificări ale OG nr.2/2001.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
H O T A R A S T E
Admite in parte plangerea formulata de petentul Z. S. B., posesor al CI . nr._, emisă de SPCLEP Constanta la data de 25.01.2007, CNP_, domiciliat în municipiul C., ., nr. 112, județul C., în contradictoriu cu intimatul I.G.P.R – S. BIROUL A2, cu sediul în municipiul București, .. 4-6, sector 5, tel/fax 021/_, impotriva procesului verbal de contraventie . nr_, incheiat la data de 13.03.2013.
Dispune inlocuirea amenzii contraventionale in cuantum de 150 lei aplicata petentului prin procesul verbal de contraventie . nr_, incheiat la data de 13.03.2013, cu sanctiunea avertismentului, atrăgând petentului atentia de a respecta dispozitiile legale, de a purta centura de siguranta in viitor.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Fetești, Județul I. .
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 iunie 2013.
P. GREFIER
Redactat MVM
Tehnoredactat MVM+DAM
Ex. 5
05.07.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 4886/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 462/2013.... → |
|---|
