Plângere contravenţională. Sentința nr. 3870/2013. Judecătoria FETEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3870/2013 pronunțată de Judecătoria FETEŞTI la data de 07-10-2013 în dosarul nr. 6358/229/2012
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA FETEȘTI JUDEȚUL IALOMIȚA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3870
Ședința publică din data de 07 octombrie 2013
Instanța constituită din :
Președinte – I. G. C.
Grefier – D. M.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe petentul F. D., domiciliat în mun. Fetești, ., ., ., jud. Ialomița, în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. cu sediul în București, sector 6, ..401A, având ca obiect „plângere contravențională”.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
În temeiul dispozițiilor art. 167 Cod procedură civilă, instanța încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosar, apreciind-o utilă, pertinentă și concludentă cauzei, constată procedura probatorie închisă, cauza în stare de judecată și reține dosarul spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ / 2012, petentul F. D., domiciliat în mun. Fetești, ., ., ., jud. Ialomița a chemat în judecată pe intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA București prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică București cu sediul în Municipiul Bucuresti, Bulevardul I. M., nr. 401 A, Sector 6, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea proceselor verbale de contravenție . nr._, . nr._, . nr._, . nr._, . nr._ încheiate la data de 12.06.2012.
În motivare, petentul a solicitat admiterea plângerii și anularea procesului verbal ca netemeinic și nelegal. In esență, argumentele in susținerea plângerii contravenționale precizate vizează săvârșirea faptei în formă continuă și perceperea abuzivă a tarifului de despăgubire.
În drept își întemeiază plângerea pe dispoziții din OG nr. 2/2001 și OG nr.15/2002.
Petentul a anexat inscrisurile de la filele 5-28, inclusiv acte contraventionale contestate, alte acte contraventionale similare, cartea de identitate auto, certificat de inmatriculare, alte înscrisuri.
Cererea a fost scutită de timbraj.
Intimata a depus, prin serviciul registratură, întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea procesului - verbal contestat. În continuare, a precizat că procesul-verbal contestat îndeplinește toate condițiile prevăzute de OG 15/2002 coroborat cu OG 2/2001.
În drept, intimata a invocat dispozițiile O.G. nr. 2/2001, ale O.G. nr. 15/2002 și ale Ordinului 769/2010.
În probațiune a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, precum și orice alte probe a căror necesitate ar rezulta din dezbateri.
La întâmpinare intimata a anexat procesul –verbal contestat, certificatele calificate și autorizațiile de control aparținând agenților constatatori, dovezile de comunicare și probele foto obținute prin sistemul SIEGMCR.
Instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesele-verbale . nr._, . nr._, . nr._, . nr._, . nr._ încheiate la data de 12.06.2012, petentul F. D. a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 250 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002, reținându-se că vehiculul cu nr. de înmatriculare_ aparținând petentul a circulat la data de 05.05.2012, 10.05.2012, 16.05.2012, 21.05.2012 respectiv 22.05.2012 pe A2 km 144+100 m Fetești, fără a deține rovinietă valabilă.
În urma verificării potrivit art. 34 din O.G. 2/2001, instanța constată că plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la data comunicării actului contraventional de constatare a contravenției.
Cu privire la legalitatea proceselor verbale contestate, instanța reține că acestea au fost întocmite cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute, referitor la sancțiunea amenzii aplicate.
Mai mult, instanța retine că nulitatea este definită ca sancțiunea care lipsește actul juridic de efectele sale, contrare normelor edictate pentru încheierea sa valabilă. De regulă, încălcarea normelor juridice prohibitive și, în mod excepțional, a celor imperative atrage sancțiunea nulității.
Este neîndoielnic faptul că încălcarea dispozițiilor imperative, afectează legalitatea procesului verbal de constatare a contravenției, dar nulitatea absolută, care nu poate fi acoperită și poate fi constatată din oficiu, de către instanța de judecată intervine numai pentru omisiunile prevăzute expres și limitativ în articolul 17 din OG nr.2/2001. Restul condițiilor procedurale, cum sunt cele din art. 16 din OG nr. 2/2001, în măsura în care nu sunt respectate de către agentul constatator nu atrag nulitatea absolută, ci doar nulitatea relativă, în condițiile invocării și dovedirii vătămării pricinuite, ceea ce nu s-a întâmplat in cauză.
De altfel, principiul legalității aplicabil dreptului administrativ, în general, și materiei contravenționale, în special, presupune ca rezultatul interpretării legii contravenționale să fie concordant cu voința legiuitorului, textul normei contravenționale neputând fi interpretat nici extensiv, nici restrictiv.
Se desprinde, astfel, concluzia conform căreia, doar în cazul încălcării art. 17 din OG nr. 2/2001, procesul verbal de contravenție este nevalabil, sub aspectul prezumției de legalitate, implicit al beneficiului executării din oficiu, astfel încât, doar în cazul încălcării acestuia, legea conferă contravenientului argumente insurmontabile care să-i permită să se abțină de la executare, ceea ce nu s-a întâmplat în cauză.
Susținerile petentului privitoare la împrejurarea că fapta contravențională reținută prin procesul verbal contestat este aceiași cu cele reținute în sarcina petentului și anterior, prin alte procese verbale, respectiv că activitatea îmbracă forma unei contravenții continue, fiind sancționat petentul de mai multe ori pentru aceeași faptă, sunt apreciate ca neîntemeiate de instanță.
Astfel, potrivit art. 13 din OG nr.2/2001, contravenția este continuă în situația în care încălcarea obligației durează în timp.
Pe cale de consecință, instanța constată ca elementul material al contravenției reglementate de art. 8 din OG nr.15/2002, presupune o prelungire în chip natural a acțiunii interzise de actul normativ mai sus menționat, fiind caracteristic unei contravenții continue, contravenție care însă s-a epuizat prin manifestarea de voință a contravenientei, neputându-se susține că aceasta ar fi circulat fără întrerupere, când s-a retinut ultima contravenție săvârșită.
Prin urmare, la data când șoferul mașinii, prin manifestarea sa de voință, a încetat activitatea de conducere a autoturismului în cauză, prima contravenție reținută în sarcina acestuia s-a epuizat, iar continuarea unei astfel de activități, cu o altă ocazie, a realizat conținutul unor alte contravenții, pentru care de altfel a și fost sancționată petentul prin procese verbale de sine stătător.
Prin urmare, instanța apreciază că petentul a fost în mod legal sancționat separat pentru săvârșirea contravenției cu a cărei analiză este investită, in cauză neputând fi reținute apărări in sensul că intervenția forței contrare care a întrerupt comiterea în formă continuă a contravențiilor, este reprezentată de notificarea agentului constatator al primei contravenții, sau că în cauză s-ar fi realizat cumul aritmetic de pedepse, contrar regulii generale din dreptul penal.
Cu privire la temeinicia proceselor - verbale contestate, instanța constată că acesta sunt temeinic întocmite pentru următoarele considerente:
În drept, potrivit art. 8 alin.1 din OG nr. 15/2002 fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă.
Potrivit art. 1 alin. 11 din O.G. nr. 15/2002 rovinieta valabilă este:
- rovinieta matcă-cupon, aplicată în partea stângă jos a parbrizului vehiculului, a cărei perioadă de valabilitate cuprinde ziua în care se efectuează verificarea care asigură, prin tarifele plătite, dreptul de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, având înscris numărul de înmatriculare al vehiculului.
- rovinieta electronică ce atestă existența în baza de date a SIEGMCR, denumită în continuare bază de date, a informațiilor privind achitarea corespunzătoare a tarifului de utilizare pentru vehiculul în cauză, a cărei perioadă de valabilitate cuprinde ziua în care se efectuează verificarea.
Instanța va avea în vedere la soluționarea prezentei cauze ca fapt necontestat că petentul este utilizator al autoturismului sancționat in cauză.
Instanța reține că fapta contravențională imputată petentului prin procesele - verbale contestate nu a fost constatată personal de agentul constatator, în acest sens fiind procesate automat planșe foto de camera foto amplasată pe A2 km 144+100m, Fetești, Județul Ialomița pe care se susține că petentul ar fi săvârșit contravențiile în discuție, astfel că sub aspect probator sarcina probei revine intimatei, orice dubiu profitând petentului.
Analizând planșele foto obținute prin sistemul SIEGMCR, depuse de intimată în susținerea proceselor - verbale contestate, în lipsa oricărui suport probator care să ateste plata rovinietei, instanța constată că vehiculul a cărui imagine a fost surprinsă data de 05.05.2012, 10.05.2012, 16.05.2012, 21.05.2012 respectiv 22.05.2012, pe A2 km 144+100m, Fetești, Județul Ialomița, circulând fără a deține rovinietă valabilă are numărul de înmatriculare_, același vehicul fiind menționat și în procesul - verbal contestat.
Față de împrejurarea că procesele - verbale contestate sunt susținute de dovezile în baza cărora a fost întocmit, raportat la faptul că în cauză petentul nu a făcut dovada contrară celor reținute în cuprinsul acestora, instanța constată că actul contravențional în discuție este temeinic întocmit.
Având în vedere toate aceste elemente, precum și faptul că intimata a dovedit săvârșirea de către petent a contravențiilor reținute prin procesul - verbal contestat, instanța constată că raportat la sancțiunea amenzii contravenționale, actul contestat este temeinic emis.
Potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanța, după ce verifică legalitatea și temeinicia procesului - verbal, hotărăște asupra sancțiunii.
Instanța reține că pentru contravenția reținută în sarcina sa, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 250 lei, conform Anexei 2 din OG nr. 15/2002.
Instanța are în vedere și prevederile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001: „Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.”
Față de cele de mai sus se apreciază că amenda aplicată este proporțională cu pericolul social al faptei ce a fost reținută în sarcina acestuia.
În concluzie, instanța consideră că sancțiunea aplicată este corect individualizată, atât din punctul de vedere al pericolului social abstract, cât și din punctul de vederea al pericolului social concret al faptei, fiind și necesară pentru a asigura finalitatea preventivă ce însoțește orice sancțiune.
D. consecință, luând în considerare că petentul nu a reușit să combată cele înscrise în procesul verbal prin prezentarea dovezii achitării rovinietei, instanța constată că plângerea formulată de acesta nu este întemeiată.
Pentru cele reținute în precedent, în temeiul art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea O.G. nr. 15/2002, instanța urmează admită în parte plângerea contravențională și să anuleze în parte procesul verbal de constatare a contravenției . nr._, . nr._, . nr._, . nr._, . nr._ încheiate la data de 12.06.2012, urmând a exonera petentul de la plata tarifului de despăgubire în cuantum de 28 euro și a menține celelalte dispoziții ale procesului contestat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul F. D., domiciliat în mun. Fetești, ., ., ., jud. Ialomița în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, cu sediul în București, .. 401 A, sector 6.
Anulează în parte procesele verbale de contravenție . nr._, . nr._, . nr._, . nr._, . nr._ încheiate la data de 12.06.2012 în ceea ce privește tariful de despăgubire.
Exonerează petentul de la plata tarifelor de despăgubire în cuantum de 28 euro aplicate prin procesele verbale de constatare a contravenției . nr._, . nr._, . nr._, . nr._, . nr._ încheiate la data de 12.06.2012.
Menține celelalte dispoziții ale proceselor verbale de contravenție . nr._, . nr._, . nr._, . nr._, . nr._ încheiate la data de 12.06.2012.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 07.10.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red./tehnored IGC și DM.
5 ex./ 02.04.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 3416/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 485/2013.... → |
|---|
