Plângere contravenţională. Sentința nr. 5023/2013. Judecătoria FETEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5023/2013 pronunțată de Judecătoria FETEŞTI la data de 11-12-2013 în dosarul nr. 7044/229/2012
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA FETEȘTI JUDEȚUL IALOMIȚA
Sentința civilă nr. 5023
Ședința publică din data de 11 decembrie 2013
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN :
PREȘEDINTE: M. M. V.
GREFIER: S. N. E.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe contestatorul petent M. C. N. în contradictoriu cu intimata Compania Națională de autostrăzi și drumuri naționale din România, având ca obiect „plângere contravențională”.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită .
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța în temeiul art. 159 1 alin.4 Cod procedură civilă se declară competentă să soluționeze cauza dedusă judecății conform art.1 alin.1 C proc. civ raportat la art. 32 alin.2 OG nr. 2/2001 și ia act că intimata a depus actele ce au stat la baza procesului verbal contestat, respective petentul actele masinii surprinse in trafic.
Apreciindu-le pertinente, concludente și utile soluționării cauzei, în temeiul art.167 C proc. civ, instanța încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, după care, nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
După deliberare,
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanță constată următoarele
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Fetești la data de 26 iulie 2012 sub nr._, petentul M. C.-N. a chemat în judecată pe intimata C. SA-C., cu sediul în București, .. 401A, sector 6, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună, anularea procesului-verbal de contraventie . nr._, încheiat la data de 26 iunie 2012 .
În motivarea plângerii, petentul a aratat ca prin procesul verbal contestat s-a aplicat amenda contraventionala pentru faptul ca a circulat fara rovinieta valabila.
Mentioneaza ca autoturismul a fost vândut și nu mai avea calitatea de proprietar.
Cererea nu a fost motivata in drept
Petentul a depus, in copie, urmatoarele acte: procesul verbal de contravenție si dovada comunicării acestuia (filele 4,5), dovada radierii (fila 8), contract de vanzare-cumpărare pentru un vehicul folosit (fila 6).
Intimata Compania N. de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania SA cu sediul în Bucuresti a depus la dosar certificat calificat, dovada comunicării procesului verbal, fotografia obtinuta cu ajutorul SIEGMCR.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesul verbal . nr._ încheiat la data de 26 iunie 2012 petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 250 lei, reținându-se că vehiculul cu nr. de înmatriculare_ aparținând petentului a circulat pe A2 km 144+100 m, la data de 11 iunie 2012, fără a deține rovinietă valabilă.
Cu privire la legalitatea procesului verbal instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art.17 din O.G. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanța constată că potrivit dispozițiilor art.8 din OG nr.15/2002, în vigoare la data întocmirii procesului verbal, fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă. Cuantumul amenzilor este prevăzut în Anexa 2 la OG nr.15/2002.
Potrivit dispozițiilor art. 7 OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului.
Conform dispozițiilor art 1 alin 1 lit b din același act normativ, utilizatori - persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români, respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state, denumite în continuare utilizatori străini;
Prin urmare, legea prevede sancționarea, după caz, a proprietarului sau a celui ce poate folosi vehiculul în baza unui drept legal în cazul neachitării taifului de utilizare a drumurilor publice.
Interpretarea textului de mai sus este că pentru a avea calitatea de utilizator, potrivit OG nr. 15/2002, este necesar a fi îndeplinite 2 condiții :
-persoana fizică sau juridică să fie înscrisă în certificatul de înmatriculare;
-persoana fizică sau juridică să aibă în proprietate sau care, după caz, să poată folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România.
Neîndeplinirea uneia dintre aceste condiții atrage lipsa calității de utilizator a persoanei fizice sau juridice în discuție.
În cauza de față prin contractul de vânzare cumpărare din data de 13.07.2011 (fila 6), petentul a vândut vehiculul cu numărul înmatriculare_, la data de 13.07.2011 .
Vehiculul a și fost radiat din evidențele fiscale (fila 5).
Încheierea contractului de vânzare cumpărare și realizarea acordului de voință dintre părțile contractante este suficient pentru transmiterea dreptului de proprietate. Forma scrisă a contractului este necesară doar pentru realizarea formalităților de înmatriculare și nu afectează cu nimic validitatea contractului de vânzare cumpărare (Fr. D., Tratat de D. Civil - Contractele speciale, Editura Actami, București, 1999, alin 1 și 2, pagina 13) .
Prin urmare, la data săvârșirii contravenției-11 iunie 2012, petentul nu mai avea nici calitatea de proprietar al vehiculului cu nr. de înmatriculare_ deoarece operase transmiterea dreptului de proprietate, și nici nu putea folosi în baza unui drept legal autovehiculul în cauză și pe cale de consecință nu avea calitatea de utilizator.
În ce privește obligația petentului de a proceda la radierea vehiculului după înstrăinare, potrivit art. 11 alin 4 din OUG nr. 195/2002 în cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, datele noului proprietar se înscriu în evidentele autorităților competente simultan cu menționarea încetării calității de titular al înmatriculării a fostului proprietar. Pentru realizarea acestei operațiuni și emiterea unui nou certificat de înmatriculare, noul proprietar este obligat să solicite autorității competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului.
Din interpretarea acestor dispoziții legale rezultă că obligația de efectua formalitățile de transcriere a transmiterii dreptului incumbă noului proprietar, iar nu celui ce a transmis dreptul de proprietate.
Textul de lege menționat este în contradicție cu Ordinul MAI invocat de intimată, acesta din urma stabilind obligația radierii în sarcina vânzătorului.
Dar cele două acte normative nu sunt de același nivel, normele de aplicare emise de MAI subordonându-se prevederilor din OUG nr. 195/2002, iar în caz de contradicție se vor aplica prevederile actului normativ superior, în cazul de față OUG nr. 195/2002.
Nerespectarea art. 11 alin 4 din OUG nr. 195/2002 este sancționată cu amendă contravențională iar pentru încălcarea prevederilor Ordinului MAI nu este stabilită nici o sancțiune.
Mai mult decât atât este de notorietate că la vânzarea autovehiculelor vânzătorul remite cumpărătorului în original toate actele autovehiculului ( carte de identitate, certificat de înmatriculare), mergând pe ideea bunei credințe a acestuia în ceea ce privește înmatricularea ulterioară a autovehiculului, ceea ce determină imposibilitatea radierii ulterioare din evidențe a autovehiculului de către vânzător, datorită faptului că vânzătorul nu mai deține actele necesare radierii.
Este o sarcină mult prea grea, a-i pretinde vânzătorului să efectueze formalitățile de radiere și reînmatriculare ( care presupun anumite cheltuieli cu taxe specifice) în condițiile în care legea pune în sarcina cumpărătorului efectuarea acestor formalități.
Pentru a putea fi antrenată răspunderea contravențională este necesar existența unui comportament ilicit care să aparțină contravenientului. Astfel, în măsura în care acțiunea sau inacțiunea sancționabilă nu îi aparține este exclusă răspunderea sa.
Mai mult decât atât și din punct de vedere al elementelor constitutive ale contravenției îi lipsește elementul subiectiv respectiv vinovăția, în oricare din formele sale.
Așa cum s-a pronunțat și Curtea Constituțională prin mai multe decizii (ex. Decizia nr. 670/2009, Decizia nr. 506/2010), nu se poate aplica o sancțiune contravențională în lipsa elementului vinovăției, care este de esența acestuia.
Petentul nu poate fi ținut a răspunde pentru fapta ilicită al altei persoane respectiv cumpărătorul, cât timp legea nu pune în sarcina sa efectuarea formalităților de publicitate respectiv radierea autovehiculului din evidențe.
Nu în ultimul rând inopozabilitatea invocată de intimată este o noțiune de drept civil, iar materia dreptului contravențional reglementează sancțiuni aplicate subiecților de drept, pentru fapte ilicite, cu scopul preveniri comiterii unor astfel de fapte.
Nu se poate face analogie între opozabilitatea în materie civilă și materia contravențională.
Faptul că singura verificare pe care o face intimata este să consulte o bază de date, uneori neactualizată, ( o verificare destul de sumară) și nu face și alte demersuri pentru a identifica utilizatorul reprezintă o deficiență a intimatei și nu poate fi imputată petentului.
Vânzătorul nu poate anticipa că cel care a cumpărat autovehiculul nu-l va înmatricula și nu va achiziționa rovinietă . Reaua credință a cumpărătorului nu este un element care să atragă răspunderea vânzătorului. Răspunderea este esențialmente personală în materie contravențională.
Față de aceste aspecte, luând în considerare că nu a fost dovedită imputabilitatea faptei contravenționale în persoana petentului instanța urmează să admită plângerea formulată de petentă în contradictoriu cu intimata Compania Naționala de Autostrazi si Drumuri Naționale din România SA-C., să dispună anularea procesului-verbal de constatare a contravenției procesului-verbal de contraventie . nr._ încheiat la data de 26 iunie 2012 și înlăturarea sancțiunilor aplicate prin acesta.
Va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de petentul M. C.-N. (domiciliat în Municipiul Sibiu, ., nr.14, județul Sibiu) în contradictoriu cu intimata Compania Naționala de Autostrazi si Drumuri Naționale din România SA-C., cu sediul în București, .. 401A, sector 6.
Anulează procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._, încheiat la data de 26 iunie 2012 si înlătură sancțiunile aplicate prin acesta
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11 decembrie 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red.:tehnored.:
Judec.:MVM /SNE
Ex.:4/ 12 decembrie 2013
| ← Succesiune. Sentința nr. 1130/2013. Judecătoria FETEŞTI | Plângere contravenţională. Sentința nr. 5035/2013.... → |
|---|
