Plângere contravenţională. Sentința nr. 672/2013. Judecătoria FETEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 672/2013 pronunțată de Judecătoria FETEŞTI la data de 13-02-2013 în dosarul nr. 3134/229/2012
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA FETEȘTI JUDEȚUL IALOMIȚA
Sentința civilă nr. 672
Ședința publică din data de 13 februarie 2013
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN :
PREȘEDINTE: M. M. V.
GREFIER: S. N. E.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe contestatorul . SRL în contradictoriu cu intimata Compania Națională de autostrăzi și drumuri naționale din România, având ca obiect „plângere contravențională”.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință.
Se ia act că prin serviciul de registratură, intimata s-a conformat dispozițiilor instanței de a depune înscrisuri în susținerea proceselor verbale emise, astfel cum i s-a pus în vedere prin citația emisă la întocmirea dosarului.
Verificându-și competența în temeiul art. 1591 alin. 4 Cod procedură civilă, instanța constată că este competentă să soluționeze prezenta cauză, din punct de vedere general și material în baza art. 1 pct. 1 Cod procedură civilă, și teritorial, în condițiile art. 32 alin. 2 din OG 2/2001.
În raport de înscrisurile depuse la dosar de ambele părți încuviințează acestora proba cu înscrisuri, în temeiul art. 167 Cod procedură civilă, apreciind-o pertinentă, concludentă și utilă cauzei .
În raport de actele și lucrările dosarului, reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanță constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe Judecătoriei Fetesti, inregistrată sub nr. unic national 6302/212/31 august 2012, petentul contestator . SRL, cu sediul procesual ales in Municipiul București, sector 4,, ., ., . în judecată pe intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA, cu sediul în București, .. 401A, sector 6, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea proceselor verbale . nr._/21.03.2012, . nr._/21.03.2012, . nr._/21.03.2012 și exonerarea de plata amenzii și a tarifului de despăgubire, iar în subsidiar, înlocuirea sancțiunilor aplicate prin fiecare act contraventional cu sanctiunea avertisment.
În motivare, petentul a învederat, în ceea ce privește legalitatea proceselor-verbale contestate, că acestea au fost întocmite cu nerespectarea dispozițiilor art.17 din O.G 2/2001, acestea fiind apreciate ca nesemnate de către agentul constatator, semnătura electronică instituită de Legea nr. 455/2001 nefiind aplicabilă acestora, actele contestate nefiind înscrisuri in formă electronică, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic, respectiv că tarifele de despăgubire instituite sunt nelegale.
De asemenea, a arătat că a fost sancționat pentru fapte identice săvârșite, astfel încât obligarea sa, în mod repetat, la plata unei amenzi contravenționale este nelegală, intrucât intimata ar fi trebuit să emită un singur proces verbal de contraventie,
În dovedirea plângerii, petentul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, fiind depuse la dosar procesele verbale de contraventie contestate, respectiv în copii conforme cu originalul: dovada de comunicare a fiecărui proces-verbal contestat, dovezi achitare amenzi similare din acte contraventionale emise in 22 februarie 2012.
Deși legal citată, intimata, prin reprezentant, nu s-a prezentat în instanță și nu a formulat întâmpinare, însă a depus la dosarul cauzei actele care au stat la baza emiterii acestor acte contraventionale contestate.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin fiecare dintre Procesele verbale . nr._/ 21.03.2012, . nr._/21.03.2012, . nr._/21.03.2012, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă in cuantum 250 lei si obligat la plata unui tarif de despăgubire in cuantum de 28 euro, întrucât autoturismul aparținând acestuia, cu număr de înmatriculare_, a circulat la datele de: 26.09.2011, 26.10.2011, 07.10.2011, pe A2 km 144+100 m, localitatea Fetești, Județul Ialomița, fără a deține rovinietă valabilă.
În urma verificării potrivit de art. 34 din O.G. 2/2001, instanța constată că plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la data comunicării fiecărui proces - verbal de constatare a contravenției contestat prin prezenta.
Cu privire la legalitatea proceselor verbale contestate, instanța reține că acestea au fost întocmite cu respectarea dispozițiilor art.17 din O.G. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
Sub acest aspect, instanța apreciază ca nefondate susținerile petentului potrivit cărora semnătura electronică atașată proceselor verbale contestate nu este valabilă pentru că o astfel de semnătură vizează numai actele ce sunt încheiate în formă electronică, destinate a fi citite printr-un program informatic, respectiv că actele contravenționale contestate nu poartă semnătura agentului constatator.
Astfel, potrivit art.7 din Legea 455/2001 în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazata pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii. Interpretând dispozițiile legale mai sus menționate, instanța constată că ori de câte ori legea prevede forma scrisă pentru dovedirea întocmirii unui înscris electronic, acesta poate fi generat pe suport de hârtie, semnătura electronică ce îi este atașată fiind valabilă dacă este bazata pe un certificat calificat si este generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii. Pe cale de consecință, semnătura electronică atașată unui înscris electronic generat pe suport de hârtie în scopul dovedirii existenței acestuia –cum este cazul proceselor verbale contestate, este valabilă dacă înscrisului în cauză i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.
Instanța reține de asemenea că prin dispozițiile art. 25 din OG nr.2/2001, care completează dispozițiile OG 15/2002, legiuitorul a instituit necesitatea comunicării procesului verbal de constatare a contravenției în formă scrisă, prevăzând că procesul-verbal se va înmâna sau, după caz, se va comunica, în copie, contravenientului.
Analizând actele depuse la dosarul cauzei, instanța reține că procesele verbale contestate au fost comunicate petentului, în formă scrisă, pe suport de hârtie, formă care este impusă de dispozițiile art.25 din OG 2 /2001 tocmai pentru validitatea operațiunii de comunicare a proceselor verbale în discuție - și implicit pentru dovedirea existenței acestor acte, și că acestea poartă semnăturile electronice extinse ale agenților constatatori, bazata pe certificatelor calificate aflate la dosar, semnătura fiind generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.
În consecință, în raport de toate aceste elemente, instanța reține că actele contestate au fost generate electronic, potrivit dispozițiilor Legii nr. 455/2001 și HG nr. 1259/2001, acestea având atașată semnătura electronica a agentului constatator, realizată în baza certificatului calificat de semnătură electronică aflat la dosar, semnătură care este valabila în raport de dispozițiile art.7 din Legea nr.455/2001.
De asemenea, neîntemeiate sunt și susținerile referitoare la faptul că OG nr. 2/2001 nu prevede posibilitatea semnării electronice a procesului verbal de constatare a contravenției. Sub acest aspect, instanța reține că potrivit art. 15 din OG nr.2/2001 contravenția se constată printr-un proces verbal care, conform dispozițiilor art.19 din același act normativ, trebuie semnat pe fiecare pagină de agentul constatator.
Interpretând dispozițiile legale mai sus menționate, instanța reține că dispozițiile OG nr.2/2002 instituie doar necesitatea semnării procesului verbal de către agentul constatator, fără a impune, ca și condiție de valabilitate a acestuia, forma pe care o astfel de semnătură trebuie să o îmbrace: olografă sau electronică. Pe cale de consecință, procesul verbal de constatare a contravenție se consideră încheiat cu respectarea dispozițiilor legale mai sus menționate, ori de câte ori acesta poartă semnătura agentului constatator, indiferent de forma în care acesta a fost realizată, olografă sau electronică. Mai mult decât atât, având în vedere că atât semnătura olografă, cât și cea electronică, au aceeași valoare și același efect din punct de vedere juridic –însușirea procesului verbal întocmit, precum și faptul că OG nr.2/2001 nu condiționează valabilitatea procesul verbal de existența unei semnături exclusiv olografe, instanța apreciază că agentul constatator este liber să aleagă una din formele semnăturii fie ea electronică, sau olografă, pentru a-și însuși actul emis.
Pentru aceleași rațiuni, instanța apreciază ca neîntemeiate și susținerile petentului potrivit cărora lipsa semnăturii olografe a agentului constatator ar atrage sancțiunea nulității proceselor verbale contestate.
În ceea ce privește tariful de despăgubire în cuantum de 28 euro, aplicat prin fiecare din procesele verbale contestate, în temeiul art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea O.G. nr. 15/2002, instanța urmează să admită în parte plângerea contravențională, să anuleze în parte procesele verbale de constatare a contravenției contestate și să exonereze petentul de la plata tarifului de despăgubire în cuantum de 28 euro, tarif aplicat prin fiecare act contravențional contestat.
Cu privire la temeinicie, instanța constată că actele contravenționale contestate sunt temeinic întocmite pentru următoarele considerente:
În drept, potrivit art. 8 alin.1 din OG nr. 15/2002, fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă.
Instanța reține că fapta contravențională imputată petentului prin fiecare proces - verbal contestat nu a fost constatată personal de agentul constatator, ci a fost procesată automat de camera foto amplasată pe sectorul de drum pe care se susține că petentul ar fi săvârșit contravenția în discuție, astfel că sub aspect probator sarcina probei revine agentului constatator, orice dubiu profitând petentului.
Prin urmare, intimatei îi revine obligația de a dovedi săvârșirea contravenției reținute în sarcina petentului.
Analizând planșele foto obținute prin sistemul SIEGMCR, depuse de intimată în susținerea actelor contraventionale contestate, instanța constată că se poate stabili cu exactitate numărul autoturismului a cărui imagine a fost surprinsă la data de 26.09.2011, 07.10.2011, 26.10.2011, circulând fără a deține rovinietă valabilă.
Pe cale de consecință, instanța constată că autoturismul cu numărul de înmatriculare _ , care aparține petentului, fapt retinut c necontestat, a circulat la data de: 26.09.2011, 07.10.2011, 26.10.2011 pe A2 km 144+100 m, localitatea Fetești, Județul Ialomița, fără a deține rovinietă valabilă, desi ii revenea această obligație legală.
Susținerile privitoare la împrejurarea că fapta contravențională reținută în sarcina sa prin procesele verbale contestate este aceeași, sunt apreciate ca neîntemeiate de instanță.
Astfel, potrivit art. 13 din OG nr. 2/2001 contravenția este continuă în situația în care încălcarea obligației durează în timp.
Pe cale de consecință, instanța constată ca elementul material al contravenției reglementate de art.8 din OG nr.15/2002, presupune o prelungire în chip natural a acțiunii interzise de actul normativ mai sus menționat, fiind caracteristic unei contravenții continue, contravenție care însă s-a epuizat prin manifestarea de voință a conducătorului autoturismului în discuție, neputându-se susține că acesta ar fi circulat fără întrerupere, in perioada 26.09._11, neputând să dovedească un fapt negativ/neoprirea.
Prin urmare, la data când conducătorul auto al autovehiculului în discuție, prin manifestarea sa de voință a încetat, activitatea de conducere a autoturismului în cauză, prima contravenție reținută în sarcina petentului s-a epuizat, iar continuarea unei astfel de activități, cu alte ocazii, a realizat conținutul altor contravenții continue, pentru care de altfel petentul a și fost sancționată prin procesele verbale contestate.
În consecință, instanța apreciază că petentul a fost în mod corect sancționat distinct pentru săvârșirea fiecărei contraventii retinute in sarcina sa, comise in date diferite, in locatie identică, pe A 2, prin procese verbale de contraventie distincte.
Având în vedere toate aceste elemente, precum și faptul că singurul temei al răspunderii contravenționale este săvârșirea unei contravenții, raportat la împrejurarea că se poate stabili autoturismul a cărui imagine a fost surprinsă ca a circulat repetat, fără a deține rovinietă valabilă, instanța apreciază că poate fi angajată răspunderea contravențională a petentului conform art.8 din OG nr.15/2002, întrucât acesta a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa prin fiecare proces - verbal contestat.
Raportat la cele anterior precizate, instanta va respinge ca nesustenabile apărările petentului in sensul că obligarea sa, în mod repetat, la plata unei amenzi contravenționale este nelegală, intrucât intimata ar fi trebuit să emită un singur proces verbal de contraventie, respectiv să aplice sanctiuni contraventionale conform art. 10 alin. 2 din OG nr. 2/2001, iar sanctiunile contraventionale să fie cumulate, fără a putea depăși dublul amenzii prevăzut pentru contraventia cea mai gravă, respectiv maximul general stabilit de OG nr. 2/2001.
Potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal, hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării.
Instanța observă că pentru săvârșirea fiecărei fapte contravenționale petentul a fost sancționat, distinct, cu suma de 250 lei.
Potrivit art. 21 alin. 3 O.G. nr. 2/2001: „Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.”
Se va avea în vedere la individualizarea sancțiunii si faptul că petentul fost sancționat cu foarte putin timp înainte de împlinirea termenului de prescriere a amenzii.
În conformitate cu art.13 alin. 1 din OG nr.2/2001, termenul instituit este cel de 6 luni, ori in cauză acest termen a fost respectat la limită, procesele contestate fiind emise la datele de 26.09.2011, 07.10.2011, 26.10.2011.
Este adevărat că, în speță, petentul se face culpabil de nerespectarea dispozițiilor legale în materie, însă, cu toate acestea, nici atitudinea intimatei nu a favorizat realizarea scopului preventiv-educativ al sancțiunii contravenționale, dovadă că petentului i s-au emis 3 procese verbale de contraventie, in aceeași zi: 21.03.2012.
Reamintește instanța faptul că amenda contravențională aplicată trebuie să-l determine pe contravenient ca pe viitor să respecte dispozițiile legale în materie.
Totodată, se va avea în vedere faptul că orice sanctiune juridică, inclusiv cea contraventională, nu reprezinta un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, iar pentru aceasta nu este nevoie ca în toate cazurile sa se aplice sanctiunea amenzii. Sanctiunile juridice constituie mijloace de prevenire a savârsirii faptelor ilicite si de educare a persoanelor vinovate, ori in cauză, nu se justifică modul in care s-a făcut, in spetă, prevenirea savârsirii faptelor contraventionale si educarea civică in cazul concret al petentului.
De asemenea, instanța mai are în vedere și faptul că prin Legea nr. 144/2012 pentru modificarea O.G. nr. 15/2002, s-a modificat procedura de întocmire și comunicare a proceselor verbale de contravenție, în sensul întocmirii și comunicării în termen de 30 zile de la data constatării contravenției, ceea ce relevă intenția legiuitorului de realizare a scopului preventiv - educativ al sancțiunii contravenționale.
Pentru toate aceste considerente, instanța va proceda la o reindividualizare a sancțiunilor contraventionale aplicate, respectiv va face aplicarea dispozițiilor art. 7 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 și va înlocui sancțiunea amenzii contravenționale de 250 lei aplicată prin fiecare din cele 3 procese verbale contestate: . nr._/ 21.03.2012, . nr._/21.03.2012, . nr._/21.03.2012, cu sancțiunea „avertisment”, atrăgând ferm atenția petentului ca, pe viitor, să respecte dispozițiile legale în materie si să circule cu rovinietă legal achizitionată.
Pentru cele retinute in precedent, în temeiul art. II din Legea nr.144/2012 pentru modificarea O.G. nr.15/2002, instanța urmează să anuleze în parte procesele verbale de contraventie contestate: . nr._/ 21.03.2012, . nr._/21.03.2012, . nr._/21.03.2012 și să exonereze petentul de la plata tarifului de despăgubire în cuantum de 28 euro stabilit, deopotrivă, prin fiecare din procesele verbale contestate.
Văzând principiul disponibilității acțiunii civile, instanța va lua act de faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul . SRL, cu sediul procesual ales in Municipiul București, sector 4, ,., ., . cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA., cu sediul în București, .. 401 A, sector 6.
Înlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 250 lei, aplicată prin fiecare din procesele verbale de contraventie contestate: . nr._/21.03.2012, . nr._/21.03.2012, . nr._/ 21.03.2012, cu sancțiunea „avertisment”.
Anulează în parte procesele verbale de contraventie contestate: . nr._/21.03.2012, . nr._/21.03.2012, . nr._/21.03.2012 în ceea ce privește tariful de despăgubire.
Exonerează petentul de la plata tarifului de despăgubire în cuantum de 96 euro, aplicat prin fiecare din procesele verbale de contraventie contestate: . nr._/21.03.2012, . nr._/ 21.03.2012, . nr._/21.03.2012.
Ia act de faptul că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13 februarie 2013.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.MVM/tehnored.MVM+SNE
5 ex/ 26 februarie 2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2153/2013.... | Fond funciar. Sentința nr. 645/2013. Judecătoria FETEŞTI → |
|---|
