Contestaţie la executare. Sentința nr. 581/2013. Judecătoria FILIAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 581/2013 pronunțată de Judecătoria FILIAŞI la data de 17-09-2013 în dosarul nr. 763/230/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA FILIAȘI
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 581
Ședința publică de la 17 Septembrie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: - C. C. G.
Grefier: - E. I.
x.x.x.
Pe rol, judecarea acțiunii civile formulate de contestatorul C. T. M. B. CARACAL în contradictoriu cu intimata P. E., având ca obiect " contestație la executare".
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 10 Septembrie 2013, fiind consemnate în cuprinsul încheierii de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când s-a amânat pronunțarea cauzei pentru termenul din 17 Septembrie 2013.
S-a luat act că atât contestatorul, dar și intimata au înaintat la dosar concluzii scrise, după care,
INSTANȚA:
Deliberând asupra prezentei contestații, instanța reține următoarele:
La data de 17.04.2013 a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Filiași sub nr._, contestația la executare formulată de contestatorul C. T. " M. B. " Caracal în contradictoriu cu intimata P. E., acesta solicitând instanței să constate prescripția dreptului de a cere executarea silită, pornită în cadrul dosarului de executare nr. 99/E/2013 al B. T. Neluțu, în baza titlului executoriu, constând în Decizia nr. 1350/05.05.2005 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr. 57/CM/2005 și să se dispună anularea tuturor formelor de executare efectuate în dosarul nr. 99/E/2013, precum și a actelor premergătoare începerii executării, respectiv a înștiințării din 25.03.2013 și a încheierii de încuviințare executare silită dată de Judecătoria Filiași în cadrul dosarului nr._ .
În motivarea contestației, contestatoarea a arătat că, în fapt, prin Decizia nr. 1350/05.05.2005 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr. 57/CM/2005, s-a dispus reîncadrarea intimatei pe funcția și postul deținute anterior, cu obligarea acesteia la plata diferențelor salariale conform art. 78 din Codul Muncii.
A susținut contestatorul că potrivit dispozițiilor art. 6 din Decretul 167/1958, art. 405 din vechiul Cod de procedură civilă și art. 705 din Codul de procedură civilă, republicat " dreptul de a obține executarea silită, se prescrie, în termen de trei ani, termen care începe să curgă de la data când se naște dreptul de a obține executarea silită ".
De asemenea, a menționat că în speță dreptul de a cere executarea silită s-a născut în data de 05 Mai 2005, iar efectul împlinirii termenului de prescripție este prevăzut de lege și constă în stingerea, pierderea puterii executării titlului executoriu.
Totodată, contestatorul a învederat că în baza principiului ce decurge din art. 18 al Decretului lege 167/1958, Judecătoria Filiași, care a emis încheierea de încuviințare a executării silite, putea, din oficiu, să constate intervenirea prescrierii dreptului de a cere executarea silită și să respingă această cerere.
A mai arătat contestatorul că prin actul de executare intitulat " înștiințare ", apreciază că executorul judecătoresc a depășit limitele titlului executoriu în baza căruia a declanșat executare în dosarul nr. 99/E/2013 deoarece Decizia nr. 1350/05.05.2005 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr. 57/CM/2005 se referă la drepturi bănești pentru perioada 2001-2004 iar prin înștiințare, sub amenințarea aplicării unei amenzi judiciare, i-au fost solicitate relații și pentru perioada 2005-2010.
În aceste condiții, contestatorul a apreciat că executarea este nelegală, iar caracterul nelegal al executării decurge și in faptul că titlul executoriu nu conține în mod expres întinderea drepturilor salariale pentru care s-a început executarea.
De asemenea, contestatorul a apreciat că în raport de prevederile legale în vigoare, a fost pornită executarea, în lipsa unei creanțe certe, lichide și exigibile.
În dovedirea contestației formulate, au fost anexate la dosar în copie: înștiințarea nr. 1834/02.04. 2013 emisă e Biroul Executorului Judecătoresc T. Neluțu, încheierea de încuviințare a executării silite dată de Judecătoria Filiași la 18 martie 2013, Decizia nr. 1350/05.05.2005 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr. 57/CM/2005.
La momentul verificării regularității cererii de chemare în judecată, prin rezoluția președintelui de complet, i s-a pus în vedere contestatorului să timbreze corespunzător cererea formulată, cu taxă judiciară de timbru în sumă de 10 lei și timbru judiciar de 0,3 lei.
Contestatorul a complinit această lipsă la data de 26.04.2013, împrejurare în care, instanța, în conformitate cu prevederile art. 201 alin. 1 din Codul de procedură civilă, a dispus comunicarea unui exemplar al cererii de chemare în judecată și înscrisurilor anexate acesteia, intimatei.
La data de 23 Mai 2013, intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației, ca neîntemeiată și obligarea contestatorului la plata cheltuielilor de judecată.
În cuprinsul întâmpinării formulate, intimata a arătat, referitor la criticile aduse înștiințării din 25.03.2013 comunicate de B. T. Neluțu, ca act premergător începerii executării silite, că acestea sunt nefondate și a solicitat respingerea lor.
În ceea ce privește prescripția dreptului de a cere executarea silită a Deciziei nr. 1350/05.05.2005 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr. 57/CM/2005, intimata a solicitat respingerea acesteia, învederând că se ascunde de către contestatoare faptul că în toată durata de timp scursă între momentul 05.05.2005 și până la momentul formulării cererii de executare silită, în baza căreia a fost emisă încheierea din 18.03.2013 a Judecătoriei Filiași, existența unor situații judiciare care au împiedicat împlinirea termenului de prescripție a dreptului de a solicita executarea silită.
În acest sens, a menționat că finalizarea prin decizie irevocabilă a litigiului de muncă prin care contestatorul a fost obligat la reintegrarea intimatei în muncă și, corelativ la plata diferențelor salariale, calculate până la data reintegrării efective, au determinat-o pe aceasta să solicite unității școlare și ISJ O., chiar înainte de redactarea și comunicarea deciziei, respectarea dispozițiilor acestei sentințe, prin reîncadrarea sa și plata drepturilor salariale restante, aferente postului și funcției ocupate anterior.
Astfel, a menționat că cererea sa, înregistrată sub nr. 2090/13.05.2005 a primit un răspuns prin adresa nr. 2560/13.06.2005, motivându-se o imposibilitate de reîncadrare a sa, fără a i se nega dreptul de a primi diferențele salariale, acestea nefiind însă cuantificate în cuprinsul hotărârii judecătorești, întrucât instanța judecătorească s-a raportat la un eveniment viitor și sigur, respectiv reintegrarea sa pe postul și funcția anterioară.
De asemenea, intimata a precizat că a revenit cu aceeași solicitare, după data redactării și comunicării Deciziei nr. 1350/05.05.2005 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr. 57/CM/2005 și întrucât nu a primit un răspuns ferm, a formulat o plângere penală, constituindu-se parte civilă, ca urmare a abuzului în serviciu contra intereselor persoanei.
Astfel la data de 06.07.2005 a fost înregistrat dosarul nr. 1647/P/2005 la P. de pe lângă Judecătoria Caracal, care a urmat mai multe cicluri procesuale, soluțiile succesive de netrimitere în judecată, date de procurorul de caz, fiind infirmate de instanțele de recurs în procedura prevăzută prin dispozițiile art. 2781 C.p.p. și ajungându-se ca prin Decizia penală nr. 253/18.06.2009 pronunțată de Tribunalul O., să se dispună infirmarea soluției de netrimitere în judecată și trimiterea dosarului Judecătoriei Caracal, dosar ce a fost înregistrat pe rolul acestei instanțe sub nr._ .
Intimata a menționat că în cadrul acestui dosar s-a efectuat și o expertiză contabilă, în vederea cuantificării la zi a diferențelor salariale, cu toate că nu fusese încă reintegrată pe postul și funcția anterioară datei de 03.01.2001, data emiterii deciziei desfacerii contractului de muncă, decizie ce a fost anulată de instanța investită cu litigiul de muncă, diferențele salariale neîncasate reprezentând prejudiciul material produs prin activitatea infracțională a directorului unității școlare.
A mai arătat intimata că prin sentința penală pronunțată la data de 23.12.2010, Judecătoria Caracal a admis acțiunea civilă și a obligat directorul unității școlare, în persoana inculpatului C. G. în solidar cu partea responsabilă civilmente ISJ O. la plata daunelor materiale, dar și la plata daunelor morale .
De asemenea, intimata a menționat că prin decizia penală nr. 197/24.06.2011, Tribunalul O., ca instanță de recurs, a casat în parte sentința penală, sub aspectul laturii civile, considerând inadmisibilă acordarea în această cauză penală a despăgubirilor pentru prejudiciul material, fiind îndrumată spre executarea silită a Deciziei nr. 1350/05.05.2005 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr. 57/CM/2005, ce constituie titlu executoriu.
În aceste condiții, intimata a învederat că promovarea demersurilor penale, începerea urmării penale, declanșarea acțiunii penale, precum și cercetarea judecătorească, finalizată prin hotărâre definitivă la data de 24.06.2011, reprezintă cauza întreruperii prescripției dreptului de a cere executarea silită a hotărârii de reintegrare și plata diferențelor salariale.
Intimata a mai învederat și faptul că, în plus, pe tot parcursul procesului penal, a solicitat în scris contestatoarei să respecte decizia de reintegrare și să-i achite diferențele salariale, însă răspunsurile primite au fost în sensul recunoașterii datoriei, dar imposibil de achitat, în condițiile desființării postului de contabil șef, invocându-se și faptul că unitatea școlară nu este ordonator de credite, Centrul Financiar fiind în subordinea Primăriei Caracal
A mai arătat intimata că, de asemenea, contestatorul a fost acționat și în judecată, pentru obligarea la daune interese și respectiv daune cominatorii, ca urmare a neexecutării Deciziei nr. 1350/05.05.2005 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr. 57/CM/2005, această acțiune formând obiectul dosarului nr._ al Tribunalului O..
În ceea ce privește susținerea că executorul judecătoresc ar fi depășit limitele investirii, intimata a apreciat că și această critică este nefondată, diferențele salariale acumulându-se până la data reintegrării efective, nerealizată încă, dar nu mai târziu de data pensionării sale.
Astfel, intimata a menționat că prin decizia nr._/26.08.2010 emisă de Casa Județeană de Pensii O., s-a dispus acordarea pensiei pentru munca depusă și limită de vârstă, începând cu data de 01.09.2010 și aceasta este explicația solicitării de către B. a relațiilor privind salariul brut și a celorlalte drepturi salariale aferente funcției de contabil șef pentru perioada 01.03._10.
În susținerea întâmpinării formulate, intimata a depus la dosar în copie: cererile formulată către contestator și înregistrate sub nr. 2090/13.05.2005, 2704/20.06.2005, 1438/24.03.2006, 3153/10.07.2006, 7553/14.12.2007, 6879/13.11.2009 și răspunsurile comunicate la acestea, decizia penală nr. 465/19.10.2007 pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr._, decizia penală nr. 197/24.06.2011 pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr._, sentința civilă nr. 1104/17.06.2008 pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr._ și dovada comunicării acesteia,, sentința civilă nr. 4188/31.10.2011 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._ și dovada comunicării acesteia.
La data de 07.06. 2013, contestatorul a formulat răspuns la întâmpinare, în cuprinsul căruia a susținut că cele menționate de intimată în cuprinsul întâmpinării formulate, nu corespund realității.
În acest sens, contestatorul a învederat că " situațiile judiciare " despre care face vorbire intimata, nu au caracterul unor acte întrerupătoare ale cursului prescripției, în sensul art. 4052 C.pr.civ. și că prin plângerea penală formulată, intimata a urmărit de fapt obținerea unui nou titlu executoriu pentru drepturile bănești stabilite deja prin Decizia nr. 1350/05.05.2005 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr. 57/CM/2005, acesta fiind motivul pentru care a și fost respinsă acțiunea civilă formulată de intimată în cadrul procesului penale.
De asemenea, contestatorul a susținut că intimata este cea care ascunde anumite aspecte, exemplificând în acest sens faptul că, în realitate aceasta nu a solicitat executarea Deciziei nr. 1350/05.05.2005 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr. 57/CM/2005, deoarece titlul său executoriu nu avea în dispozitiv precizată creanța pe care tinde să o execute prin dosarul nr. 99/E/2013.
În acest sens, contestatorul a susținut că intimata în mod expres nu a pus în executare acel titlu, pentru ca acum să vină și să încerce ( pe calea executării ) obținerea de drepturi bănești, care nu sunt prevăzute în Decizia nr. 1350/05.05.2005 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr. 57/CM/2005, aferente unei alte perioade decât cea pentru care s-a dispus prin decizia anterior amintită.
Astfel, contestatorul a menționat că intimata, conștientă că nu deține un titlu executoriu din care să rezulte o creanță certă, lichidă și exigibilă, s-a adresat din nou, în anul 2012, Curții de Apel C., cu o cerere de lămurire și completare a Deciziei nr. 1350/05.05.2005 pronunțată în dosarul nr. 57/CM/2005, cerere ce i-a fost respinsă.
Contestatorul a mai învederat că textul care enumeră cauzele de întrerupere a cursului prescripției are un caracter excepțional și este de strictă interpretare.
Totodată a precizat că este evident și de necontestat că executarea în dosarul nr. 99/E/2013 pornește de la titlul executoriu constituit de Decizia nr. 1350/05.05.2005 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr. 57/CM/2005, iar executorul judecătoresc nu se poate substitui instanței de judecată și să modifice, prin procedura executării, conținutul și întinderea titlului executoriu.
De asemenea, contestatorul a învederat că intimata ascunde și faptul că prin Decizia nr. 21/03.09.2001 a fost reîncadrată pe postul de contabil șef, iar începând cu data de 03.09.2001 și-a primit drepturile salariale.
În acest sens s-a menționat că începând cu data de 01.03.2002 – Centrul Financiar G. Școlar Industrial Construcții Mașini Caracal – a fost desființat prin Dispoziția nr. 444/03.12.2001 a ISJ O. și HCL Caracal nr. 129/2001, iar de la această dată postul intimatei a fost preluat de Centrul Financiar " C. I. Assan", cu menținerea salariului de încadrare.
S-a mai precizat că, tocmai având în vedere reîncadrarea și încasarea drepturilor bănești de către intimată, instanțele ce au judecat dosarul penal nr._ au concluzionat că, Grupul Industrial Construcții de Mașini nu a avut nicio culpă în eventualele modificări în situația financiară sau a drepturilor salariale ce i se cuveneau intimatei.
În aceste condiții, contestatorul a apreciat că, în situația în care intimata a fost reintegrată în muncă și și-a primit drepturile salariale, instanța nu putea să dispună decât pe perioada de la desfacerea contractului de muncă până la reintegrare, iar dacă după reintegrare, situația intimatei s-a schimbat, era necesar ca aceasta să obțină un alt titlu executoriu.
În acest sens, contestatorul a solicitat a se observa că intimata nu a răspuns în cuprinsul întâmpinării formulate la aspectul invocat de acesta, privind neîndeplinirea condițiilor cerute de art. 379 C.pr.civ., tocmai pentru că putea să evite trimiterea la dosarul nr._, în care i-a fost respinsă cererea de lămurire a dispozitivului Deciziei, nr. 1350/05.05.2005 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr. 57/CM/2005, în sensul e a se constata că drepturile bănești ce urmează a-i fi acordate în baza acestei decizii se ridică la suma de 33.947 lei
Contestatorul a anexat la răspunsul formulat, în copie:
decizia nr. 21/03.09.2001 emisă de Inspectoratul Școlar Județean O., dispoziția nr. 444/04.12.2001 a ISJ O., adresa nr. 1571/07.03.2002 emisă de ISJ O. către contestator, cererea formulată de intimată pentru lămurirea dispozitivului Deciziei nr. 1350/05.05.2005 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr. 57/CM/2005.
Instanța, din oficiu, a dispus emiterea unei adrese către Biroul Executorului Judecătoresc T. Neluțu, pentru a înainta o copie certificată a dosarului de executare nr. 99/E/2013.
La data de 01.07.2013, executorul judecătoresc a răspuns solicitării instanței.
La termenul in data de 02 Iulie 2013, av. D. E. a depus la dosar împuternicirea avocațială nr._/14.06.2013, precizare la cererea formulată, sub aspectul temeiului de drept al acesteia, adresa nr. 7493/11.12.2009 emisă de contestator către intimată, Hotărârea nr. 32/30.09.2004 adoptată de Consiliul Local al municipiului Caracal, adresa nr. 2560/13.06.2005 emisă de contestator către intimată, cererea formulată de intimată la data de 20.06.2005 și răspunsul la aceasta, Decizia nr. 21/03.09.2001 emisă de contestator, adresa nr. 2138/03.03.2005 emisă de Primăria municipiului Caracal, procesul verbal încheiat la data de 30.09.2004 în ședința ordinară a Consiliului local al municipiului Caracal, sentința civilă nr. 216/31.10.2001 pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr. 6029/2001, adresa nr. 188/19.12.2001 emisă de B. N. I. către Trezoreria municipiului Caracal și cererea formulată de acesta pentru încuviințarea executării silite, adresa nr. 125/15.11.2006 emisă de Primăria municipiului Caracal către Centrul financiar " Școala generală nr. 6 Caracal", Hotărârea nr. 139/31.10.2006 adoptată de Consiliul Local al municipiului Caracal, decizia penală nr. 197/24 iunie 2011 a Tribunalului O., sentința civilă nr. 4188/31.10.2011 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._ al Judecătoriei Caracal și extras de pe portalul Ministerului Justiției privind înregistrarea pe rolul Judecătoriei Caracal a dosarului nr._ având ca obiect " încuviințare executare silită", având aceleași părți ca în cererea dedusă judecății. Un exemplar al precizării și înscrisurilor anexate acesteia au fost comunicate și domnului av.B. N. C.
Instanța, la același termen de judecată, a pus în vedere părților să depună la dosar toate înscrisurile la care au făcut referire în cuprinsul cererilor formulate.
La data de 03 Septembrie 2013, intimata a înaintat la dosar în copie: decizia penală nr. 472/02.07.2006 pronunțată de Tribunalul O., decizia penală nr. 253/18.06.2009 pronunțată de Tribunalul O., sentința penală nr. 334/23.12.2000 pronunțată de Judecătoria Caracal, ordonanța nr. 1647/P/2005 din 14.12.2006 dată de P. de pe lângă Judecătoria Caracal și decizia de pensionare nr._/26.08.2010 emisă de Casa Județeană de Pensii O..
Prin încheierea de ședință din data de 10 Septembrie 2013, instanța a respins cererile formulate de avocatul intimatei privind încuviințarea probei cu interogatoriul, luând act ca intimata nu a solicitat încuviințarea acestei probe in cuprinsul intampinarii formulate, astfel cum impun dispozițiile art .208 C.pr.Civ iar reprezentanta contestatoarei s-a opus administrarii acestei probe, precum și solicitarea privind emiterea unei adrese către B. T. Neluțu pentru a înainta la dosar o copie a raportului de expertiză contabilă întocmit ulterior datei de 25.06.2013, apreciind că această cerere nu este utilă soluționării cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin Decizia nr. 1350/05.05.2005 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr. 57/CM/2005, a fost admisă acțiunea formulată de intimată și a fost obligat contestatorul la reîncadrarea acesteia pe funcția și postul deținute anterior, cu obligarea contestatorului la plata diferențelor salariale, conform art . 78 din Codul Muncii.
Prin urmare, începând cu data de 05.05.2005 a început să curgă termenul prescripției extinctive a executării silite, prevăzut prin dispozițiile art. 405din vechiul Cod de procedură civilă, aplicabile la data nașterii titlului executoriu.
Din dosarul de executare silită înaintat la data de 01.07.2013 de B. T. Neluțu, aflat la filele 89-120 dosarul cauzei, instanța constată că inițial intimata P. E. s-a adresat cu o cerere de încuviințare a executării silite către Judecătoria Caracal, ce prin încheierea din 29.10.2012, pronunțată în dosarul nr._ a încuviințat începerea executării silite, demers la care însă intimata a renunțat, după cum rezultă din mențiunea executorului judecătoresc B. T., efectuată pe ultima filă a titlului executoriu( a se vedea fila 97 dosar, verso ), intimata adresându-se din nou, la data de 25.02.2013, B. T. Neluțu, care, conform dispozițiilor Noului Cod de procedură civilă, a solicitat încuviințarea executării silite, de această dată Judecătoriei Filiași, executare încuviințată prin încheierea din 18 martie 2013 pronunțată în dosarul nr._ .
Se observă că executarea silită se face în temeiul noilor dispoziții din codul de procedură civilă și astfel este competent în a efectua actele de executare B. T. Neluțu, aspect ce atrage și competența Judecătoriei Filiași, ca instanță de executare și de soluționare a prezentei contestații.
Privitor la fondul contestației formulate, se observă că, într-adevăr doar în anul 2012, intimata P. E. a solicitat inițial punerea în executare silită, conform procedurii civile, a Deciziei nr. 1350/2005, la B. B. T., executare la care însă a renunțat, pentru ca ulterior să se adreseze la data de 25.02.2013 B. T. Neluțu, ce după obținerea încheierii de încuviințare a executării, a efectuat mai multe acte de executare, respectiv înștiințarea din 25.03.2013, cererea de furnizare informații ,etc., acte împotriva cărora s-a formulat contestația, inclusiv a încheierii de încuviințare a executării silite pronunțată de Judecătoria Filiași la data de 18.03.2013.
Contestația este motivată în primul rând pe incidența normelor care reglementează prescripția dreptului de a cere executarea silită, fiind evident că titlul reprezentat de decizia 1350/2005 a rămas definitiv și a devenit executoriu la data de 05.05.2005, când a început să curgă și termenul prescripției executării . Față de data de 25.02.2013, când intimata s-a adresat B. T. Neluțu, pare că s-a depășit termenul de 3 ani prevăzut prin dispozițiile art. 405 din vechiul Cod de procedură civilă, sub al căror imperiu trebuie cercetată intervenirea sau nu a prescripției executării.
Aceasta întrucât ,deși prin dispozițiile art. 24 din Noul Cod de procedură civilă " Dispozițiile noii legi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite, începute după . ", potrivit dispozițiilor art. 26 din Noul Cod de procedură civilă " Legea care guvernează condițiile de admisibilitate și puterea doveditoare a probelor preconstituite și a prezumțiilor legale, este cea în vigoare la data producerii, ori, după caz, a săvârșirii faptelor juridice care fac obiectul probațiunii " .
De altfel, prin dispozițiile art. 6 alin. 4 din Noul Cod Civil, " Prescripțiile,m decăderile și uzucapiunile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi, sunt supuse în întregime dispozițiilor legale care le-au instituit".
Fiind cert că termenul prescripției executării a început la data de 05.05.2005, regulile care guvernează instituția prescripției executării silite în prezenta cauză, o reprezintă dispozițiile art. 405 și următoarele din Codul de procedură civilă anterior și prevederile Decretului 167/1958 privitoare la prescripția extinctivă.
Or, potrivit dispozițiilor art. 4052 lit. a din vechiul Cod de procedură civilă, " Cursul prescripției se întrerupe pe data îndeplinirii de către debitor a unui act voluntar de executare sau de recunoaștere, în orice mod a datoriei ", iar potrivit art. 4052 lit. b, " De asemenea, cursul prescripției se întrerupe pe data depunerii cererii de executare, însoțită de titlul executoriu, chiar dacă a fost adresată unui organ de executare necompetent ".
Privitor la prima situație, instanța constată că din luna mai 2005, de când decizia Curții de Apel C. a rămas definitivă și putea fi pusă în executare, intimata P. E. a depus de mai multe ori titlul executoriu, atât la Grupul Școlar Industrial Caracal, cât și la Ministerul Educației, pentru a fi reîncadrată pe funcția avută anterior, aceea de contabil șef ( a se vedea cererile și adresele de răspuns de la filele 38 și următoarele dosar ), asemenea cereri constatându-se că au fost făcute atât în anii 2005-2006, dar și în anii 2007 și respectiv 2009.
De altfel, titlul executoriu al intimatei era supus dispozițiilor OG 22/2002, privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii .
Prin această ordonanță, legiuitorul a prevăzut o modalitate expresă de executare a acestor titluri executorii. Or, prin depunerea titlului executoriu la Grupul Școlar Industrial Caracal, ce avea obligația de reintegrare, s-a întrerupt cursul prescripției extinctive conform prevederilor art. 4052 lit. b din Codul de procedură civilă .
Un alt motiv de întrerupere a cursului prescripției executării, îl reprezintă recunoașterea datoriei, voluntar, de către debitor, în speță, contestatoarea, de vreme ce din considerentele Decizie penale nr. 197/24.06.2011 pronunțată de Tribunalul O. - Secția penală în dosarul nr._ ( fila 15 decizie ), rezultă că debitoarea, prin reprezentanții săi, a efectuat demersuri, în vederea reînființării postului de contabil șef, " demersuri atestate de declarația dată de inculpat ( directorul unității ) și de martorii N. M., membru al Consiliului de Administrație al Grupului Școlar care a arătat că cererea de reîncadrare a părții civile au fost discutate în cadrul ședințelor Consiliului de Administrație, intervenindu-se, totodată de către conducerea Colegiului, cu o adresă la Inspectoratul Școlar, în vederea rezolvării cererilor părții civile ".
Un alt martor din această cauză, G. L. a declarat că fostul director, C. G., s-a prezentat de mai multe ori, ca urmare a cererii părții civile ( intimata ), la Inspectoratul Școlar Județean O., în vederea discutării posibilității de reînființare a postului de contabil șef, primind răspunsuri negative de la Inspectoratul Școlar ".
Instanța apreciază că toate aceste situații, au echivalat cu recunoașterea creanței de către contestatoare și reprezintă acte de întrerupere a cursului prescripției executării silite, așa cum sunt definite prin dispozițiile art. 452 2 lit. a C.pr.civ.
Mai mult, din considerentele aceleiași decizii penale, fila 7, rezultă că la data de 11.11.2008, directorul unității școlare C. T. M. B. Caracal, contestatoarea din cauză, a pus în discuția Consiliului de Administrație problema reîncadrării petentei P. E., ceea ce echivalează în mod clar cu o recunoaștere a creanței acesteia.
Ultima cerere de executare a deciziei nr. 1305/2005 a fost depusă la contestatoare la data de 13.11.2009 ( a se vedea înscrisurile de la filele 68-69 dosar ), iar ca urmare a refuzului continuu de a fi reîncadrată în funcție, petenta a formulat plângere penală împotriva conducerii unității de învățământ, plângerea soluționată în mod definitiv prin decizia penală nr. 197/24.06.2011 a Tribunalului O., care a statuat, cu putere de lucru judecat că nu mai este posibilă reintegrarea petentei, conform dispozitivului deciziei Curții de Apel, din motive obiective .
Cum obligația de plată a sumelor de bani menționate în dispozitivul deciziei civile nr. 1350/2005 a Curții de Apel C., o reprezenta obligația subsecventă a reintegrării, iar aceasta a devenit imposibilă, cel mai târziu la data pensionării petentei, instanța apreciază că a început să curgă un nou termen de prescripție, pentru punerea în executare a deciziei civile nr. 1350/2005.
De altfel, potrivit dispozițiilor art. 3 din OG 22/2002, creditoarea intimată nu se putea adresa executorului judecătoresc, conform Codului de procedură civilă, decât după ce debitorul contestator nu își îndeplinește în mod categoric efectuarea plăților .
Or, rezultă în mod neîndoielnic că îndeplinirea obligației stabilite prin decizia Curții de Apel de către contestatoare, nu mai poate avea loc odată cu pensionarea sa.
Instanța apreciază că din acest moment curge un nou termen de prescripție a executării silite, contestația fiind neîntemeiată sub acest aspect.
Privitor la celelalte motive ale contestației, în sensul că decizia nr. 1350/2005 nu cuprinde o creanță, certă, lichidă și exigibilă, instanța constată că, sub acest aspect cuantumul sumelor nu este determinat în dispozitivul acestei decizii dar poate fi determinabil, titlul executoriu conținând suficiente criterii ca printr-o expertiză contabilă să se stabilească suma datorată intimatei.
Pentru aceste motive, instanța va urma să respingă contestația, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge contestația la executare formulată de contestatorul C. T. " M. B. " Caracal, cu sediul în loc. Caracal, ., nr. 4, jud. O. în contradictoriu cu intimata P. E., domiciliată în loc. Caracal, .. 152 B, jud. O..
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 17 Septembrie 2013
Președinte, C. C. G. | ||
Grefier, E. I. |
red.jud.C.C.G.
thred. E.I.
4 exp/16.10.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 117/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 573/2013.... → |
|---|
