Pretenţii. Sentința nr. 1996/2013. Judecătoria GĂEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1996/2013 pronunțată de Judecătoria GĂEŞTI la data de 23-10-2013 în dosarul nr. 338/232/2011*
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA GĂEȘTI – JUDEȚUL DÂMBOVIȚA
.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1996
Ședința publică de la 23 octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. E. N.
Grefier M. C.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect pretenții privind pe reclamantul-pârât R. Ș., domiciliat în com. Corbii M., ., pe pârâtul-reclamant F. ȘT. I., domiciliat în com. Corbii M., . și pe intervenienții M. I. și M. A., ambii cu domiciliul în București, ., .. a, ..
Mersul lucrărilor și dezbaterile au fost consemnate în încheierea de amânare inițială a pronunțării din data de 09.10.2013 care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța a amânat pronunțarea la data de 16.10.2013, pentru ca părțile să formuleze concluzii scrise și la data de 23.10.2013, pentru deliberări.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Găești sub nr._, reclamantul R. Ș., domiciliat în com. Corbii M., ., a chemat în judecată pe pârâtul F. St.I., domiciliat în com. Corbii M., ., solicitând:
I. obligarea pârâtului să îi restituie suma de 10.000 lei reprezentând contravaloarea investițiilor făcute cu acordul pârâtului, pe terenul pârâtului în suprafață de 3.000 mp situat în T.5, P.230;
II. instituirea unui drept de retenție asupra terenului de 3.000 mp situat în . Podul Corbencii, în T.5, P.230, până la restituirea sumei de_ lei pe care o apreciază estimativ.
În motivarea cererii reclamantul arată că este posesorul terenului în suprafață de 3.000 mp situat în T.5, . el și pârât a avut loc un litigiu civil, care a avut ca obiect pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare – cumpărare, demers juridic inițiat de el, dar respins.
Mai arată reclamantul că pe această suprafață de teren, cu acordul pârâtului, a plantat pomi fructiferi, a îmbunătățit solul cu îngrășământ natural și a construit la fațadă un gard.
Apreciază că s-a realizat o sporire a fondului cu aceste investiții și solicită sa i se restituie suma de bani menționată.
În drept: art. 112 Cod propc.civ.
Se solicită probele cu înscrisuri, martori, interogatoriu, expertiză.
Pârâtul F. St.I. a formulat cerere de arătare a titularului dreptului prin care a chemat în judecată pe M. I. și M. A., ambii domiciliați în București, ., ., ., sector 6, arătând că aceștia au calitatea de proprietari ai suprafeței de 3.000 mp teren intravilan, situat pe raza comunei Corbii M., . contractului de vânzare – cumpărare nr. 674/22.02.2011 încheiat la BNP I. D., București.
În motivare pârâtul arată că reclamantul i-a ocupat terenul menționat de peste 11 ani, în mod ilegal.
Mai arată că la data de 22.02.2011 a înstrăinat proprietate către M. I. și M. A., aceștia fiind actualii proprietari ai terenului
În drept: art. 64-66, art.82 Cod proc.civilă.
Reclamantul R. Ș. a formulat întâmpinare la cererea de arătare a titularului dreptului formulată de pârât, solicitând respingerea cererii ca inadmisibilă, motivat de faptul că prin prezenta acțiune, reclamantul nu urmărește valorificarea unui drept real, așa cum impune art. 64 C.p.c., ci urmărește valorificarea unui drept de creanță, fiind vorba despre o acțiune personală, nu reală.
În drept: art. 115 și următoarele, art. 64 C.p.c..
M. I. și M. A. au formulat cerere de intervenție în interes propriu, solicitând obligarea reclamantului să le lase în deplină proprietate și posesie terenul în suprafață de 3.000 mp și să-și ridice pe cheltuiala sa bunurile edificate în mod ilegal și abuziv, precum și bunurile depozitate pe teren, respectiv gardul stradal și cel transversal situat în interiorul terenului, ridicate în mod ilegal, 9 cireși plantați cu rea credință, uluca rezultată din gardul vechi și depozitată pe teren în mai multe grămezi, bălegarul și gunoiul menajer, buștenii și buturugile rezultate în urma tăierii unei părți din bușteni, fierul vechi, deșeurile de cărămidă, anvelope, cadă de baie, răsadniță. Solicită cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii intervenienții arată că sunt proprietarii imobilului teren în suprafață de 3.000 mp situat în comuna Corbii M., .. Dâmbovița, în T.,5, P.230, conform contractului de vânzare – cumpărare nr. 674/22.02.2011 încheiat la BNP I. D., București, teren pe care l-a cumpărat de la F. I., iar reclamantul ocupă ilegal și abuziv acest teren și refuză să părăsească terenul.
În drept: art. 49 și urm. Cod proc.civ. și art. 494 alin. 2 Cod civil.
S-au solicitat probele cu înscrisuri, interogatoriu și martori.
Reclamantul R. Ș. a formulat întâmpinare la cererea de intervenție formulată de M. I. și M. A., solicitând respingerea acesteia, arătând că nu ocupă în mod abuziv această suprafață de teren, iar construcțiile și plantațiile sunt edificate cu bună credință.
Pârâtul F. St. I. a formulat cerere reconvenționala prin care solicită obligarea reclamantului să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie terenul în suprafață de 3.000 mp situat în intravilanul comunei Corbii M., jud. Dâmbovița, în T.5, P.230, obligarea reclamantului la plata contravalorii lipsei de folosință a terenului pe ultimii 3 ani, a materialelor de construcție (pietriș), a arborilor tăiați (sălcii) și grănițuirea proprietăților.
Solicită cheltuieli de judecată.
În motivare pârâtul arată că a fost proprietarul suprafeței de 3159 mp teren intravilan în . 5, P 230, iar pe acest teren a avut 176 t pietriș pentru construcții pe care reclamantul l-a folosit fără acordul lui, pentru construirea unor garduri proprii și obținerea unor prefabricate de beton pe care reclamantul le-a folosit în realizarea unor acareturi pe proprietatea sa.
Mai arată pârâtul reclamant că pe acest teren reclamantul a plantat fără acordul lui 9 cireși și a construit garduri, iar la construirea gardului dintre proprietăți, reclamantul fără acordul lui a mutat gardul cu 92 cm spre proprietatea pârâtului, însușindu-și suprafața respectivă și neținând cont de planul cadastral efectuat încă din anul 1998 în care era înscrisă suprafața de 3159 mp.
Susține în finalul motivării, că reclamantul a închiriat terenul pentru nunți și a tăiat 2 sălcii pletoase aflate pe teren, pentru că în încurcau la amplasarea cortului pentru nunți și a ringului de dans.
Se solicită probele cu înscrisuri, interogatoriu, martori și expertiză.
Prin nota de timbraj formulată ulterior, pârâtul reclamant a arătat că lipsa de folosință a terenului pe ultimii 3 ani este în sumă de 1500 lei, valoarea celor 2 sălcii tăiate este de 250 lei și valoarea materialelor de construcție este de 3100 lei.
Reclamantul-parat a formulat întâmpinare la cererea reconvențională și a invocat excepția lipsei calității procesuale active pentru primul capăt de cerere având ca obiect revendicarea, deoarece pârâtul reclamant a înstrăinat terenul, excepția lipsei de interes pentru capătul de cerere având ca obiect grănițuirea.
Menționează că nu a creat niciun prejudiciu în patrimoniul reclamantului, iar solicitările acestuia reprezintă un abuz de drept.
În drept: art. 115-118 C.p.c..
Prin sentința civilă nr. 1310/02.05.2012 pronunțată de Judecătoria Găești în dosarul nr._, instanța a admis în parte cererea principală în privința primului capăt de cerere, a obligat pe paratul-reclamant F. I. sa plătească reclamantului-parat R. S. contravaloarea investițiilor făcute pe terenul în suprafață de 3.000 mp situat în . Podul Corbencii, în T.5, P.230, a respins capătul doi de cerere, privind instituirea unui drept de retenție, a admis cererea de arătare a titularului dreptului, implicit cererea de interventie și în parte cererea reconvențională, a obligat pe reclamantul-parat să lase intervenienților, în deplină proprietate și posesie terenul în suprafață de 3.000 mp situat în . Podul Corbencii, în T.5, P.230 si să-l elibereze, a obligat pe R. S. să plătească lui F. I. contravaloarea recoltei ce se putea obține pe ultimii 3 ani, respectiv contravaloarea materialelor de construcție, a dispus compensarea datoriilor reciproce ale lui R. S. si F. I., a admis excepțiile invocate privind cererea reconvențională-completatoare, a respins capetele de cerere nr.1 și 3, privind revendicarea și grănițuirea și a compensat cheltuielile de judecată.
Prin decizia nr. 1185/17.12.2012 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița – Secția I Civilă în dosarul nr._, a fost admis recursul declarat de reclamantul pârât, a fost casată hotărârea și a fost trimisă cauza spre rejudecare. Instanța de control judiciar a apreciat că instanța de fond nu a procedat la o motivare corespunzătoare a soluției dată tuturor capetelor de cerere.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei Găești sub nr._ .
În al doilea ciclu procesual, prin încheierea din data de 22.03.2013 a fost admisă excepția lipsei calității procesuale active a pârâtului-reclamant F. I. în ceea ce privește capetele de cerere reconvențională având ca obiect grănițuire și revendicare și au fost respinse capetele de cerere reconvențională având ca obiect grănițuire și revendicare ca fiind formulate de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
Sub aspectul probatoriului, au fost încuviințate probele solicitate de părți, respectiv pentru probele cu înscrisuri, interogatoriu și câte 2 martori.
Răspunsurile părților la interogatorii au fost consemnate în scris și depuse la dosar (f 33, 34, 35 și 36).
Au fost audiați martorii E. I. (f 37-38) propus de intervenient, B. A. (f 42-43) și I. V. (f 44-45) propuși de reclamantul pârât și N. M. (f 46-47) propus de pârâtul reclamant.
Deoarece în primul ciclu procesual nu a fost efectuată o expertiză tehnică specialitatea construcții civile, iar reclamantul solicită obligarea pârâtului la plata c/val unui gard, în timp ce pârâtul a solicitat c/val materiale de construcție, instanța a dispus efectuarea unei expertize tehnice specialitatea construcții civile, cu următoarele obiective: evaluarea gardului de la stradă al terenului de 3000 m.p.; evaluarea cantității de 176 tone de pietriș ce face obiectul cererii reconvenționale; să identifice expertul dacă în prezent pe terenul de 3000 m.p. există pietriș, în ce cantitate, sub ce formă (grămadă, grămezi sau împrăștiat), valoarea acestui pietriș și cantitatea; să spună expertul dacă din pietrișul pe care, eventual îl găsește pe teren, se putea folosi la edificarea gardului de la stradă și în ce cantitate; să spună expertul care este cantitatea necesară pentru confecționarea a 400 de bolțari. A fost stabilit onorariul de expert tehnic specialitatea construcții în sumă de 1000 lei, din care 500 lei în sarcina reclamantului pârât și 500 lei în sarcina pârâtului reclamant.
De asemenea, deoarece reclamantul a solicitat c/val îmbunătățirii solului, iar intervenientul a revendicat terenul, iar obiectivele expertizei tehnice specialitatea agricultură efectuate în primul ciclu procesual nu au vizat aceste aspecte, instanța a dispus efectuarea unei expertize tehnice specialitatea agricultură, cu următoarele obiective: identificarea terenului de 3000 m.p. și să precizeze expertul cine folosește acest teren și ce plantații se află pe el; evaluarea pomilor fructiferi aflați pe acest teren și să precizeze expertul dacă aceștia pot fi mutați pe alt teren și dacă mai pot da rod după mutare; să identifice expertul dacă pe 3000 m.p. s-au efectuat lucrări de îmbunătățire a solului, ce lucrări s-au efectuat, când s-au efectuat lucrările și dacă în prezent aceste eventuale lucrări de îmbunătățire își mai produc efectele; să determine expertul contravaloarea lipsei de folosință a terenului de 3000 m.p. pentru anii 2009-2011; să determine expertul contravaloarea a 2 sălcii ce se pretind a fi tăiate, în cererea reconvențională, expertul urmând să identifice buturile rămase, dacă este cazul.
A fost desemnat în cauză expert tehnic I. V. și s-a stabilit onorariul de expert în sumă de 1200 lei, din care 400 lei în sarcina reclamantului pârât, 400 lei în sarcina pârâtului reclamant și 400 lei în sarcina intervenienților.
Deși au fost acordate 3 termene de judecată pentru plata onorariilor de expert, iar instanța a pus în vedere părților că au posibilitatea să formuleze cerere de ajutor public judiciar, numai intervenienții au achitat onorariul de expert tehnic specialitatea agricultură, pus în sarcina lor, în timp ce reclamantul pârât și pârâtul reclamant nu au înțeles să se conformeze și nici nu au formulat cerere de ajutor public judiciar, astfel că prin încheierea din data de 04.09.2013, în temeiul art. 170 alin. 1 C.p.c., instanța a constatat decăderea reclamantului pârât și a pârâtului din dreptul de a administra proba cu expertiză.
În aceste condiții, instanța a dispus efectuarea expertizei tehnice specialitatea construcții, cu obiectivele aferente primului capăt al cererii de intervenție în interes propriu, respectiv revendicare teren astfel: identificarea terenului de 3000 m.p. și să precizeze expertul cine folosește acest teren și ce plantații se află pe el.
Expertul tehnic I. V. a efectuat lucrarea dispusă și a depus la dosar raportul de expertiză întocmit (f77-84).
Prin notele de ședință depuse la dosar la termenul din data de 07.08.2013, pârâtul reclamant a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivat de faptul că a înstrăinat terenul.
Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:
În ceea ce privește acțiunea principală, instanța reține din considerentele deciziei civile nr. 798/13.09.2010 pronunțate de Tribunalul Dâmbovița – Secția Civilă (f 7-11 primul fond), că între reclamantul pârât și autorul pârâtului reclamant, F. S., s-a încheiat la data de 20.09.2000 un antecontract de schimb care a îmbrăcat forma unui înscris sub semnătură privată, privitoare la un schimb de terenuri, respectiv reclamantul pârât primea terenul de 3000 mp în .. Dâmbovița, T 5, P 230, în schimbul unui teren de 5000 mp arabil extravilan în punctul Valea lui S.. Dar la data încheierii acestui antecontract, numai autorul pârâtului reclamant era proprietarul terenului oferit la schimb, în timp ce reclamantul pârât nu era proprietarul terenului pe care intenționa să îl schimbe.
Prin sentința civilă nr. 657/30.03.2010 pronunțată de Judecătoria Găești în dosarul nr._, irevocabilă prin respingerea recursului prin decizia civilă nr. 798/13.09.2010 pronunțate de Tribunalul Dâmbovița – Secția Civilă, s-a constatat nulitatea absolută a convenției încheiate la data de 20.09.2000 între R. Ș. și F. S., instanța având în vedere că R. Ș. nu era proprietarul terenului promis la schimb.
Pentru soluționarea excepției lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâtul reclamant, instanța reține că prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 674/22.02.2011 de BNP I. D., București, pârâtul reclamant a vândut intervenienților terenul în suprafață de 3000 mp situat în intravilanul com. Corbii M., .. Dâmbovița, T 5, P 230. Astfel, toate eventualele investiții făcute de reclamantul pârât pe acest teren, i-au profitat vânzătorului care a încasat prețul terenului, stabilit și în funcție de construcțiile existente pe teren.
În aceste condiții, instanța urmează să respingă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul reclamant, acesta fiind cel care ar datora despăgubiri pentru construcțiile și plantațiile edificate de reclamantul pârât, în situația în care ar fi dovedită cererea formulată în acest sens.
Pe fondul acțiunii principale, din declarațiile martorilor I. V. și B. A. audiați în al doilea ciclu procesual, rezultă că după încheierea antecontractului de schimb, reclamantul pârât a plantat pomi fructiferi pe terenul de 3000 mp și a făcut gard la stradă.
Faptul că nu era proprietarul terenului de 5000 mp promis la schimb, era cunoscut de reclamantul pârât încă din momentul încheierii antecontractului de schimb în temeiul căruia a avut posesia terenului de 3000 mp identificat mai sus, astfel că în tot timpul el a fost un posesor de rea credință al terenului de 3000 mp, știind că nu este posibilă încheierea contractului de schimb convenit, deoarece nu era proprietarul terenului promis la schimb. Prin urmare, reclamantul pârât a fost și constructor de rea credință în momentul edificării gardului și plantării pomilor fructiferi.
Lipsa de reacție a pârâtului reclamant și a autorului lui în perioada edificării gardului la stradă și plantării pomilor fructiferi, așa cum rezultă din depozițiile martorilor I. V. și B. A., nu schimbă calitatea reclamantului pârât de constructor de rea credință, pârâtul reclamant și autorul său aflându-se în eroare cu privire la posibilitatea încheierii contractului de schimb în termenii conveniți, în timp ce reclamantul pârât cunoștea imposibilitatea încheierii acelui contract de schimb și prin urmare imposibilitatea transferului dreptului de proprietate asupra terenului pe care construia gardul și sădea pomii.
În consecință, reclamantul pârât este constructor de rea credință, fiind astfel incidente în cauză dispozițiile art. 494 alin. 1, 2 și 3 prima teză cod civil vechi. Astfel, proprietarul terenului este cel care are drept de opțiune între a păstra plantațiile și construcțiile sau a cere ridicarea lor pe cheltuiala constructorului de rea credință.
Or, în răspunsurile la întrebările nr. 5, intervenienții, actualii proprietari ai terenului, au arătat că sunt de acord ca reclamantul pârât să ia de pe terenul lor pomii fructiferi, astfel că acesta nu poate solicita obligarea vreunei părți la plata c/val acestor pomi.
Cât privește gardul de la stradă, în lipsa probelor din care să rezulte valoarea materialelor și a manoperei necesare edificării lui, instanța nu poate aprecia ca întemeiate pretențiile reclamantului pârât, chiar în situația în care intervenienții ar opta pentru păstrarea acestei construcții. Aceasta deoarece efectuarea expertizei tehnice specialitatea construcții civile, singura probă care ar fi lămurit acest aspect, a fost împiedicată chiar de reclamantul pârât care, așa cum s-a arătat, a refuzat să achite onorariul de expert și nici nu a înțeles să formuleze cerere de ajutor public judiciar.
Nici efectuarea unor lucrări de îmbunătățire a solului nu a fost dovedită de reclamantul pârât, deși a inclus aceste lucrări în investițiile pretinse în acțiune, de asemenea singura probă care putea lămuri instanța fiind expertiza tehnică specialitatea agricultură, cu obiectivele arătate mai sus.
Față de acestea, instanța constată că cererea de obligare a pârâtului reclamant la plata c/val investițiilor efectuate de reclamantul pârât pe terenul în cauză, este neîntemeiată și urmează a fi respinsă.
Cum nu s-a stabilit nicio obligație în sarcina fostului proprietar sau a actualilor proprietari ai terenului, este neîntemeiată și cererea de instituire a unui drept de retenție în favoarea reclamantului pârât, cu privire la terenul de 3000 mp, cererea urmând a fi respinsă.
Trecând la soluționarea acțiunii în revendicare formulată pe calea cererii de intervenție în interes propriu, instanța reține, așa cum s-a arătat mai sus, că intervenienții au dobândit prin cumpărare de la pârâtul reclamant, dreptul de proprietate asupra terenului de 3000 mp, situat în Com. Corbii M., .. Dâmbovița, T 5, P 232.
Cu toate acestea, așa cum arată în răspunsul la întrebarea nr. 8 din interogatoriu, coroborat cu depozițiile martorilor E. I. și I. V., reclamantul pârât ocupă acest teren, invocând existența unei înțelegeri cu autorul pârâtului reclamant și refuză să lase terenul în posesia noilor proprietari.
Față de acestea, constatând că intervenienții și-au dovedit dreptul de proprietate asupra terenului revendicat, prezentând drept titlu contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 674/22.02.2011 de BNP I. D., București, în timp ce reclamantul pârât care ocupă terenul, nu a prezentat nici un titlu scris cu privire dreptul de proprietate asupra acestui imobil, în temeiul art. 480 Cod civil în vigoare la data formulării acțiunii, instanța apreciază ca întemeiat capătul de cerere de intervenție în interes propriu având ca obiect revendicare și urmează să îl admită.
În consecință, urmează a fi obligat reclamantul pârât să lase intervenienților în deplină proprietate și posesie terenul în suprafață de 3000 mp intravilan arabil situat pe raza .. Dâmbovița, în T 5, P 230, identificat în anexa nr. 3 la raportul de expertiză tehnică specialitatea agricultură, întocmit de expert tehnic I. V..
Totodată, în temeiul art. 246 C.p.c., instanța va lua act că intervenienții au renunțat la judecata capătului de cerere de intervenție având ca obiect obligarea la ridicarea bunurilor edificate și depozitate pe teren.
Pentru soluționarea cererii reconvenționale instanța va avea în vedere, așa cum s-a arătat mai sus, că reclamantul pârât a fost posesor de rea credință încă de la încheierea antecontractului de schimb și cu atât mai mult după data de 27.01.2009, dată la care pârâtul reclamant a solicitat în dosarul nr._, pe calea cererii reconvenționale, să se constate nulitatea absolută a acestui antecontract de schimb, cerere admisă prin sentința civilă nr. 657/30.03.2010 pronunțată de Judecătoria Găești. În consecință, în temeiul art. 485 din vechiul Cod civil, reclamantul pârât, posesor de rea credință, este obligat să înapoieze proprietarului fructele, oricare ar fi acestea, naturale, industriale sau civile, atât pe cele percepute, cât și pe cele pe care, din neglijența sa, nu le-a perceput, cu respectarea dispozițiilor art. 484 din același act normativ.
În condițiile în care pârâtul reclamant nu a achitat onorariul de expert tehnic specialitatea agricultură pentru a se determina de către un specialist valoarea lipsei de folosință a terenului, astfel că acest obiectiv nu a putut fi cuprins în expertiza efectuată în rejudecarea fondului, instanța va avea în vedere răspunsul la obiectivul 2 al raportului de expertiză tehnică întocmit în primul ciclu procesual de expert tehnic specialitatea agricultură Bragorenco I. referitor la venitul net anual obținut din valorificarea pomilor fructiferi. Nu va fi avută în vedere expertiza tehnică specialitatea agricultură efectuată de expert tehnic N. C. cu ocazia primei judecări a fondului, deoarece acest expert tehnic a participat în calitate de expert consilier al uneia dintre părți, la efectuarea expertizei tehnice specialitatea agricultură în rejudecarea fondului cauzei, așa cum rezultă din raportul de expertiză întocmit de expert tehnic I. V. și din cererea aflată la fila 50 din dosar.
Astfel, venitul net anual realizat din exploatarea celor 9 pomi fructiferi, potrivit expertului tehnic Bragorenco I., este de 979 lei.
Trebuie reținut totodată că din intervalul de timp pentru care se solicită c/val lipsei de folosință, respectiv 2009-2011, pârâtul reclamant a fost proprietarul terenului numai până la data de 22.02.2011, astfel că i se cuvin despăgubiri numai pentru intervalul 2009-2010, respectiv pentru 2 ani, suma totală fiind de 2 ani x 979 lei/an = 1958 lei.
Referitor la cererea de obligare a reclamantului pârât la plata c/val a doi arbori tăiați și a cantității de 176 t pietriș, în lipsa efectuării unor expertize tehnice specialitatea agricultură și construcții civile, cu obiective în acest sens, instanța constată că aceste pretenții sunt nedovedite.
Pentru soluționarea cererii de arătare a titularului dreptului formulată de pârâtul reclamant, trebuie reținut că potrivit art. 64 C.p.c, pârâtul care deține un lucru pentru altul sau care exercită în numele altuia un drept asupra unui lucru va putea arăta pe acela în numele căruia deține lucrul sau exercită dreptul, dacă a fost chemat în judecată de o persoană care pretinde un drept real asupra lucrului. Or, pârâtul reclamant nu deține terenul în cauză și nici nu exercită în numele intervenienților vreun drept asupra terenului, astfel că nu sunt incidente în cauză dispozițiile care reglementează cererea de arătare a titularului dreptului, situație în care această cerere este inadmisibilă și va fi respinsă.
În temeiul art. 274 C.p.c., reclamantul pârât va fi obligat să plătească intervenienților suma de 3553 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariul de avocat, onorarii de expert tehnic, cheltuieli și onorariu de mediator și taxa judiciară de timbru și pârâtului reclamant suma de 743 lei cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru, onorariu de expert tehnic și onorariu de avocat, cheltuieli suportate de părți în ambele cicluri procesuale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite excepția lipsei calității procesuale active a pârâtului-reclamant F. I. în ceea ce privește capetele de cerere reconvențională având ca obiect grănițuire și revendicare.
Respinge capetele de cerere reconvențională având ca obiect grănițuire și revendicare ca fiind formulate de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului reclamant, în ceea ce privește capătul de cerere principală având ca obiect pretenții.
Respinge ca neîntemeiată acțiunea principală formulată de reclamantul pârât R. Ș., domiciliat în com. Corbii M., ., în contradictoriu cu pârâtul reclamant F. St.I., domiciliat în com. Corbii M., ..
Respinge cererea de arătare a titularului dreptului, formulată de pârâtul reclamant.
Admite capătul de cerere de intervenție în interes propriu având ca obiect revendicare, formulată de intervenienții M. I. și M. A., ambii domiciliați în București, ., ., ., sector 6, în contradictoriu cu reclamantul pârât R. Ș..
Obligă pe reclamantul pârât să lase intervenienților în deplină proprietate și posesie suprafața de 3000 mp intravilan arabil situat pe raza .. Dâmbovița, în T 5, P 230.
Ia act că intervenienții au renunțat la judecata capătului de cerere de intervenție având ca obiect obligarea la ridicarea bunurilor edificate și depozitate pe teren.
Admite în parte cererea reconvențională.
Obligă pe reclamantul pârât să plătească pârâtului reclamant suma de 1958 lei reprezentând c/val lipsă de folosință teren aferentă anilor 2009-2010.
Obligă pe reclamantul pârât să plătească intervenienților suma de 3553 lei cheltuieli de judecată și pârâtului reclamant suma de 743 lei cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 23.10.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.N.M.E. Tehnored.N.M.E. Data 22.11.2013 Ex.6.
ODCP 8528
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1930/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 502/2013.... → |
|---|
