Plângere contravenţională. Încheierea nr. 28/2013. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 28/2013 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 25-03-2013 în dosarul nr. 12350/233/2012
Dosarul nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
(*operator de date cu caracter personal nr. 8637)
SECȚIA CIVILĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de 28.02.2013
Președinte: M. K.
Grefier: V. R.
Pe rol judecarea cauzei civile formulată de petentul L. L. S. în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, având ca obiect „plângere contravențională”.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că intimata a depus la dosarul cauzei înscrisuri, după care,
Instanța, având în vedere că lipsesc părțile, în temeiul art. 104 alin. 13 din R.O.I. al instanțelor judecătorești, lasă cauza la a doua strigare.
La al doilea apel nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că intimata a depus la dosarul cauzei înscrisuri, după care,
Instanța constată prima zi de înfățișare conf. art. 134 C.p.c, după care, în baza art.167 Cod proc.civ., încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar, apreciind că este pertinentă, concludentă și utilă, putând contribui la soluționarea cauzei.
Instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
INSTANȚA
Având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 260 Cod procedură civilă,
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 07.03.2013
Pronunțată în ședință publică, azi, 28.02.2013
P., GREFIER,
Dosarul nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
(*operator de date cu caracter personal nr. 8637)
SECȚIA CIVILĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de 07.03.2013
Președinte: M. K.
Grefier: V. R.
INSTANȚA
Mai având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 260 Cod procedură civilă,
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 14.03.2013.
Pronunțată în ședință publică, azi, 07.03.2013.
P., GREFIER
Dosarul nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
(*operator de date cu caracter personal nr. 8637)
SECȚIA CIVILĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de 14.03.2013
Președinte: M. K.
Grefier: V. R.
INSTANȚA
Mai având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 260 Cod procedură civilă,
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 21.03.2013.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14.03.2013.
P., GREFIER
Dosarul nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
(*operator de date cu caracter personal nr. 8637)
SECȚIA CIVILĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de 21.03.2013
Președinte: M. K.
Grefier: V. R.
INSTANȚA
Mai având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 260 Cod procedură civilă,
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 25.03.2013.
Pronunțată în ședință publică, azi, 21.03.2013.
P., GREFIER
Dosarul nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
SECȚIA CIVILĂ
(*operator de date cu caracter personal nr. 8637)
SENTIȚA CIVILĂ NR. 2951
Ședința publică din data de: 25.03.2013
Instanța constituită din:
Președinte: M. K.
Grefier: V. R.
Pentru astăzi a fost amânată soluționarea cauzei civile formulată de petentul L. L. S. în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, având ca obiect „plângere contravențională”.
Dezbaterile și cuvântul pe fond au avut loc în ședința publică din data de 28.02.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 07.03.2013, 14.03.2013, 21.03.2013 și respectiv la data de 25.03.2013, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei G. sub nr_, petentul L. L. S. în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, a contestat procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ din 26.06.2012.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că a fost sancționat prin procesul verbal . nr._ din 26.06.2012, pentru că la data de 31.05.2012, a circulat pe DN 26 în zona localității Vânători fără a deține rovinietă valabilă. Petentul a invocat nulitatea absolută a procesului-verbal întrucât poartă doar semnătura electronică a agentului constatator însă nu și semnătura olografă.
Petentul a arătat că s-a deplasat fără a deține o rovinietă valabilă întrucât se deplasează mai rar în afara localității de domiciliu, și atunci când circulă pe drumurile naționale achiziționează roviniete pentru perioade scurte, astfel încât în ziua respectivă a uitat că i-a expirat rovinieta. Mai mult, la data de 22.06.2012, deși nu avea cunoștință că se va încheia procesul-verbal de contravenție, a achiziționat o rovinietă valabilă până la data de 21.06.2013.
Totodată, petentul a mai arătat că procesul verbal de afișare a procesului verbal de constatare a contravenției a fost afișat la data de 04.07.2012 pe ușa fostei adrese de domiciliu, și nu pe adresa sa actuală.
În drept, petentul a invocat prevederile O.G. nr. 2/2001 și Legea 445/2001 modificate.
Petentul a solicitat judecarea cauzei și în lipsa sa, conform prevederilor art. 242, alin. 2 C. proc. civ.
În susținerea cererii, petentul a depus copie de pe procesul verbal contestat, dovada comunicării acestuia, copie rovinietă C.N.A.D.N.R (filele 4-5 dosar).
Legal citată, intimata nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat la judecarea cauzei, însă a depus planșe foto și înscrisuri (filele 7- 9).
În conformitate cu prevederile art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și art. 36 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției este scutită de taxa judiciară de timbru, iar conform art. 1 alin. 2 din OG nr. 32/1995, este scutită și de plata timbrului judiciar.
Pe parcursul judecății, s-a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține:
În fapt, prin procesul verbal . nr._ din 26.06.2012, petentul L. L. S., a fost sancționat contravențional în baza art. 8, alin. 1 din OG nr. 15/2002 pentru că a încălcat prevederile referitoare la achitarea tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale, respectiv a circulat fără a deține rovinietă valabilă pe DN 26, la km 8 + 000 m, Vânători.
În consecință, în baza art.8 alin.2 și 3 din OG nr.15/2002, petentul a fost sancționat cu o amendă de 250 lei, fiind obligat și la plata unei despăgubiri de 28 Euro în favoarea intimatei.
Conform art. 34 alin. 1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, pronunțându-se, de asemenea, și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator.
În aplicarea acestor dispoziții legale, instanța a procedat la verificarea legalității procesului-verbal contestat, constatând că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente.
Astfel, analizând procesul-verbal contestat, instanța reține că sunt inserate mențiunile obligatorii prevăzute de art. 16 din OG nr.2/2001 referitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, fapta săvârșită, încadrarea juridică, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator, mențiuni a căror lipsă ar atrage nulitatea absolută a procesului-verbal de contravenție, în condițiile art.17 din OG nr. 2/2001.
De asemenea, fapta, astfel cum a fost reținută de agentul constatator este corect încadrată în drept, iar sancțiunea este aplicată între limitele fixate de actul normativ de incriminare.
Instanța nu poate reține susținerile petentului în sensul că procesul-verbal de contravenție ar fi lovit de nulitate pentru lipsa semnăturii olografe a agentului constatator, întrucât OG nr.2/2001 nu reglementează semnătura electronică a agentului, iar potrivit Legii nr.455/2011, semnătura electronică este valabilă doar pentru înscrisul în format electronic, nu și pentru procesul-verbal de contravenție redactat pe hârtie.
Astfel, instanța constată că procesul-verbal contestat conține mențiunea expresă că documentul a fost generat și semnat electronic potrivit prevederilor Legii nr. 455/2001 și a HG nr. 1259/2001 de către A. C. N., cu certificatul nr._0301ae85 din data de 23.12.2011 emis de Certsign SA.
Conform dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, „înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică, recunoscut de către cel căruia i se opune, are același efect ca actul autentic între cei care l-au subscris și între cei care le reprezintă drepturile”. În plus, art. 7 al aceluiași act normativ statuează că în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.
Semnătura electronică reprezintă așadar forma digitală a semnăturii olografe, având aceleași funcționalitate și aplicabilitate ca și semnătura olografă, servind la identificarea semnatarului și atestarea, precum în prezenta cauză, de către agentul constatator învestit cu autoritatea statală, că cele constatate în procesul-verbal corespund stării de fapt și de drept reținute, învestind astfel actul de constatare al contravenției cu prezumția de legalitate și temeinicie.
De altfel, art. 17 din O.G. nr. 2/2001 nu impune ca o condiție de legalitate, semnătura olografă a agentului constatator, iar ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus (unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să o facă).
Prin urmare, instanța reține că procesul-verbal de contravenție este semnat potrivit cerințelor legale imperative, prin aplicarea semnăturii electronice pe un înscris care, emanând de la intimată și recunoscut de către aceasta, dobândește potrivit legii valoarea unui act autentic, în concordanță cu exigențele formale ale oricărui proces-verbal de contravenție.
În concret, incidența normelor privind semnătura electronică în privința procesului-verbal de contravenție, act administrativ de drept public, nu îi afectează în nici un mod calitatea de act autentic, emis de un funcționar public competent și cu respectarea solemnităților prevăzute de lege.
Din probatoriul administrat în cauză, rezultă că au fost respectate prevederilor legale enunțate în materia semnăturii electronice, respectiv art. 6 și art. 7 Legea nr. 455/2001, constând pe de-o parte în dovada calității de agent constatator a celui care a întocmit procesul-verbal de contravenție, numitul A. C. N. îndeplinind funcția de agent constatator, în cadrul C.N.A.D.N.R. S.A., pentru sancționarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute de O.G. nr. 15/2002 (fila 8 dosar). Conform certificatului calificat emis de CertiSIGN și având ca titular pe A. C. N., agent constatator (fila 8), instanța constată a fi respectate exigențele cuprinse în Legea nr. 455/2001, procesul-verbal de contravenție atacat reprezentând un înscris în formă electronică căruia i s-a încorporat sau atașat o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.
În consecință, instanța apreciază că procesul-verbal contestat a fost legal întocmit.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Cu privire la administrarea acestor probe care să susțină temeinicia procesului-verbal de constatare a contravenției, instanța constată că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, obligatorie pentru instanțele române, orice persoană are dreptul de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele imputate, contravenția fiind chiar asimilată unei acuzații penale (cauza A. c/României, hotărâre din 4 octombrie 2007).
Totuși, acest drept al unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul se încadrează în limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, 23 iulie 2002).
În aceste condiții, forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
În aplicarea acestor principii în cauza de față, instanța constată că la baza întocmirii procesului-verbal de contravenție, au stat înregistrările video efectuate de către intimată (fila 9 dosar), din care a rezultat că la data de 31.05.2012, petentul a circulat cu autoturismul cu nr. de înmatriculare_ fără a deține rovinietă valabilă pe DN 26, la km 8 + 000 m, Vânători.
Toate aceste împrejurări sunt de natură a conduce în mod rezonabil la concluzia că împotriva petentului s-a ridicat o acuzație bazată pe împrejurări de fapt constatate prin mijloace tehnice, și care necesită explicații fundamentate pe probe din partea acestuia (principiu extras din cauza Blum v. Austria, hotărârea din 3 februarie 2005).
Pe de altă parte, petentul nu a contestat în nici un mod faptele reținute în sarcina sa, arătând că într-adevăr, a circulat fără rovinietă, pentru că se deplasează rar în afara localității de domiciliu și a uitat că îi expirase rovinieta. În plus, a susținut că deși nu avea cunoștință de amendă la data de 22.06.2012, a achiziționat o rovinietă valabilă până la data de 21.06.2013.
Analizând apărările petentului, instanța constată că acestea sunt lipsite de relevanță din perspectiva temeiniciei procesului-verbal de contravenție, neputând constitui o cauza ce justifică exonerarea de răspundere contravențională, dar pot fi avute în vedere la individualizarea sancțiunii contravenționale.
Prin urmare, instanța constată că procesul-verbal de contravenție contestat a fost legal și temeinic întocmit.
Sub aspectul individualizării sancțiunii contravenționale, instanța are în vedere dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, conform cărora sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul si mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
În aplicarea dispozițiilor legale menționate, instanța reține că sancțiunea contravențională a amenzii în cuantum de 250 lei este excesivă față de împrejurările concrete ale săvârșirii contravenției și persoana contravenientului, în cauză, aplicarea unui avertisment fiind suficientă pentru a răspunde pericolului social al faptei și al făptuitorului.
Practic, instanța constată că împrejurările săvârșirii faptei, astfel cum au fost descrise anterior nu sunt de natură a releva un pericol social ridicat. În plus, conform înscrisurilor depuse la fila 5 dosar, la data de 22.06.2012, înainte de aplicarea amenzii contravenționale, petentul a înțeles să se conformeze normelor legale achiziționând o rovinietă valabilă până la data de 21.06.2013.
Astfel, instanța apreciază că aplicarea sancțiunii avertismentului este o măsură suficientă atât pentru restabilirea ordinii de drept, cât și pentru atenționarea petentului cu privire la conduita sa viitoare, formându-și convingerea că acesta se va conforma exigențelor legale chiar și fără aplicarea unei amenzi.
În ceea ce privește tariful de despăgubire prevăzut de art. 8 al. 3 din OG nr. 15/2002 și menționat în cuprinsul procesului verbal, a cărui contravaloare și mod de achitare se regăsesc în înștiințarea de plată (28 euro), instanța reține că se impune a fi înlăturat.
Potrivit art. 2 din Legea 144/2012 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, „tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează.” Astfel, având în vedere dispoziția legală de mai sus, instanța urmează a dispune exonerarea petentului de la plata tarifului de despăgubire.
Pentru aceste considerente, instanța va admite în parte plângerea contravențională formulată de către cu petentul L. L. S. și va anula în parte procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 26.06.2012 de intimată, în sensul că va exonera petentul de la plata despăgubirilor în cuantum de 28 euro.
De asemenea, va dispune înlocuirea amenzii în cuantum de 250 lei aplicată petentului cu avertisment și va atrage atenția petentului să nu mai săvârșească astfel de fapte pe viitor, în caz contrar, împotriva sa putând fi dispuse și măsuri mai severe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea formulată de petentul L. L. S., cu domiciliul în G., ., ., . cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, cu sediul în București, sector 6, .. 401A..
Anulează în parte procesul-verbal de contravenție nr._/26.06.2012, în ceea ce privește obligarea petentului la plata tarifului de despăgubire în valoare de 28 Euro.
Exonerează petentul de la plata tarifului de despăgubire în valoare de 28 Euro.
Înlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 250 lei aplicată petentului cu avertisment.
Atrage atenția petentului să nu mai săvârșească astfel de fapte pe viitor.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25.03.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
Red. MK/Dact. RV/5ex/30.04.2013
| ← Pretenţii. Sentința nr. 9342/2013. Judecătoria GALAŢI | Acţiune în constatare. Sentința nr. 5679/2013. Judecătoria GALAŢI → |
|---|
