Plângere contravenţională. Sentința nr. 2548/2013. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2548/2013 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 15-03-2013 în dosarul nr. 7189/233/2012
Dosar nr._
ROMANIA
JUDECATORIA GALATI
„Operator de date cu caracter personal nr. 8637”
SECTIA CIVILA
SENTINTA CIVILA NR. 2548
SEDINTA PUBLICA DIN 15.03.2013
P. – D. G. N.
GREFIER - G. M.
Pe rol fiind solutionarea cauzei civile avand ca obiect „plangere contravențională” formulata de petentul T. T. in contradictoriu cu intimatul I.P.J. G.
La apelul nominal efectuat in sedinta publica, au lipsit partile.
Procedura de citare este neindeplinita cu petentul, intrucat dovada de indeplinire a citarii s-a restituit cu mentiunea „destinatar mutat”.
S-a efectuat referatul cauzei de grefierul de sedinta, dupa care;
Instanța, având în vedere că lipsesc părțile, în temeiul art. 104 alin. 13 din R.O.I. al instanțelor judecătorești, lasă cauza la a doua strigare.
La apelul nominal efectuat in sedinta publica, la a doua strigare, la ordine, au lipsit partile.
Instanta considera procedura de citare legal indeplinita cu petentul, in conditiile disp. art. 98 C.pr.civ.
Instanța, avand in vedere că procedura de citare este legal îndeplinită, în temeiul disp. art. 134 C.p.c., constata că este prima zi de înfățișare.
În temeiul art. 167 C.pr.civ., instanta încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei ca fiind utile, concludente și pertinente pentru solutionarea cauzei.
Nemaifiind probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și o retine spre solutionare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra plângerii contravenționale de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată în termen legal pe rolul Judecătoriei G., in data de 24.04.2012, sub nr._, petentul T. T. a formulat plângere împotriva procesului verbal . nr._/16.04.2012, solicitând anularea acestuia, exonerarea de la plata amenzii, restituirea sumei de 70 lei pe care a achitat-o cu dobândă legală până la restituirea efectivă și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că a fost sancționat pentru că a condus autoturismul proprietate personală având mânerul de plastic de la portiera dreapta spate ușor rupt, însă în condițiile în care art. 6 din OUG nr. 195/2002 nu lămurește ce înseamnă „avarie”, agentul constatator a aplicat greșit dispozițiile art. 99 alin.1 pct. 4 din același act normativ. A arătat petentul că sistemul de închidere – deschidere a portierei era perfect funcțional, nefiind afectat, singurul inconvenient fiind mânerul exterior de plastic, care era ușor rupt, fără a constitui o avarie care să împiedice deschiderea/închiderea portierei. A mai arătat petentul că agentul a reținut că avaria rezultă din împrejurări necunoscute, astfel încât nu pot fi incidente disp. art. 99 alin.1 pct. 4 din OUG nr. 195/2002, ruptura mânerului putându-se produce, teoretic, și cu ocazia unui accident de circulație, caz în care ar fi fost incident alt temei de drept.
Plângerea a fost întemeiată în drept pe disp. art. 112 C.pr.civ. și OUG nr. 195/2002, solicitându-se judecarea cauzei și în lipsă.
Petentul a depus la dosar în copie, procesul verbal atacat.
Conform art. 36 din O.G. nr. 2/2001, art. 15 lit. i) din Legea nr. 146/1997 și art. 1 alin. 2 din O.G. nr. 32/1995, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției este scutită de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
Legal citat, intimatul nu a depus întâmpinare, ci a înaintat raportul agentului constatator.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/16.04.2012, petentul T. T. a fost sancționat contravențional cu amenda in cuantum de 140 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 99 alin.1 pct. 4 din OUG nr. 195/2002. S-a reținut în sarcina petentului că, în data de 16.04.2012, orele 1002, a condus pe DN 26, comuna Tulucești, autoturismul_ ce prezenta o avarie la portiera dreapta spate, mânerul de plastic fiind rupt în condiții în care petentul nu le-a putut preciza.
Conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța învestită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
Cu privire la legalitatea procesului-verbal, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile obligatorii indicate de aceste texte legale.
Petentul a recunoscut că mânerul de plastic al portierei dreapta spate era ușor rupt, dar a apreciat ca aceasta nu reprezintă o avarie care să atragă incidența textului de lege aplicat de agentul constatator.
Conform art. 99 alin.1 pct. 4 din OUG nr. 195/2002, neîndeplinirea obligației proprietarului sau a utilizatorului de autovehicul de a solicita documentul de constatare a avariilor produse acestuia în alte împrejurări decât în urma unui accident de circulație constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa I de sancțiuni.
Cum petentul nu a probat că avaria, chiar dacă neînsemnată, s-a produs în urma unui accident de circulație, agentul constatator a încadrat corect situația de fapt în prevederile legale mai sus citate.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că din întreaga reglementare în materie contravențională rezultă ideea că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de o prezumție relativă de legalitate și temeinicie, ce izvorăște din presupunerea, de asemenea relativă, că agentul constatator, ca însărcinat al statului, oferă suficiente garanții de moralitate, onestitate și de imparțialitate în activitatea de constatare a situației de fapt și de aplicare a sancțiunilor contravenționale.
Din analiza practicii Curții Europene a Drepturilor Omului în materie (în special hotărârea din data de 4 octombrie 2007, pronunțată în cauza A. c. României), reiese că procesul-verbal se bucură de această prezumție cât timp faptele au fost constatate prin propriile simțuri de agentul constatator (ex propriis sensibus). În cauză, procesul verbal a fost încheiat pe baza constatărilor personale ale agentului constatator, astfel încât petentului îi revine sarcina de a răsturna prezumția, propunând probe în sprijinirea afirmațiilor sale.
Petentul nu a fost în măsură să răstoarne prezumția de veridicitate a procesului verbal, în aceste condiții, instanța apreciază că agentul constatator a reținut în mod corect situația de fapt și încadrarea faptei.
Prin urmare, instanța constată că petentul se face vinovat de săvârșirea faptei pentru care a fost sancționat.
Cu privire la sancțiunea aplicată, instanța reține că aceasta s-a aplicat, potrivit art. 21 alin.3 din O.G. nr. 2/2001, în limitele prevăzute de actul normativ (de la 2 la 3 puncte amendă, adică de la 140 lei la 210 lei la data întocmirii procesului verbal), petentul fiind sancționat cu amendă in cuantumul minim prevăzut de lege, de 140 lei.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii aplicate, instanța reține că potrivit art. 21 alin. 3, sancțiunea contravențională se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Instanța constată că sancțiunea aplicată - amendă în cuantum de 140 lei, deși reprezintă minimul amenzii pentru contravenția săvârșită de petent, este excesivă, precum și că orice sancțiune nu trebuie să reprezinte un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, astfel încât apreciază că sancțiunea avertismentului este suficientă pentru sancționarea faptei, așa cum circumscrisă mai sus și este proporțională cu gradul de pericol social concret.
Pe cale de consecinta, instanța urmează să admită în parte plângerea contravențională și să inlocuiasca sanctiunea amenzii cu sanctiunea avertismentului, atrangad atentia petentului asupra consecintelor nerespectarii dispozitiilor legale pentru viitor. Întrucât petentul și-a încălcat totuși o obligație prevăzută de lege, iar înlocuirea amenzii cu avertisment reprezintă doar reindividualizarea sancțiunii aplicate, petentul nu este îndreptățit să primească dobândă legală pentru suma de 70 lei (jumătate din minimul amenzii) pe care a pretins că a achitat-o. Instanța nu va dispune nici restituirea acestei sume, având în vedere pe de o parte că petentul nu a făcut dovada că a achitat-o, iar pe de altă parte că în temeiul hotărârii judecătorești prin care s-a dispus înlocuirea amenzii cu avertisment, suma poate fi restituită fără a fi nevoie de o mențiune specială în acest sens în dispozitiv.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul T. T., cu domiciliul în G., ., .. 40, jud. G. în contradictoriu cu intimatul I. G., cu sediul în G., ., jud. G..
Înlocuiește sancțiunea amenzii în cuantum de 140 lei, aplicată prin procesul verbal . nr._/16.04.2012, cu avertisment.
Menține celelalte dispoziții ale procesului verbal.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 15.03.2013.
PREȘEDINTE,GREFIER,
„Vă atragem atenția că datele menționate în prezentul document se înscriu în cele prevăzute de Legea 677/2001, fapt ce conferă obligativitatea protejării, conservării și folosirii acestora doar în scopul prevăzut de lege”
Red.D.G.N.
Dact.G.M./01.04.2013/5 ex.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 8867/2013. Judecătoria GALAŢI | Autorizarea intrării în încăperi. Art. 384 ind.1 al. 2... → |
|---|
