Plângere contravenţională. Sentința nr. 3729/2013. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3729/2013 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 10-04-2013 în dosarul nr. 18618/233/2012
Dosarul nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
Operator de date cu caracter personal nr.8637*
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ nr.3729
Ședința publică din data de 10.04.2013
Președinte – E. P.
Grefier – G. O.
Pentru astăzi fiind amânată soluționarea cauzei civile având ca obiect „ plângere contravențională ” formulată de petentul C. F. domiciliat în G., . ., județul G. împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 25.09.2012 de intimata I.. G. cu sediul în G., ., județul G..
Din actele și lucrările dosarului precum și din susținerile părților consemnate în încheierea din data de 03.04.2013 care face parte integrantă din prezenta, instanța, în urma deliberării avute a pronunțat următoarea sentință:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 26.09.2012, petentul C. F., în contradictoriu cu intimatul I.P.J. G., a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ din 25.09.2012, solicitând instanței anularea acestuia.
În motivarea în fapt a plângerii, petentul a arătat, în sinteză, că nu se face vinovat de săvârșirea faptei reținută în sarcina.
Cererea nu a fost motivată în drept.
Intimatul I. G. nu a formulat întâmpinare, dar a depus la dosar adresa nr._/28.01.2013 și raportul agentului constatator.
Plângerea contravențională este scutită de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar, în temeiul art. 36 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor coroborat cu prevederile art.15 lit. i din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru și ale art. 1 alin. 2 din OG nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.
Instanța este competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza, potrivit art. 32 alin. 2 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și art.1, pc.1 și 3 C.pr.civ., fapta fiind săvârșită pe raza de competență a Judecătoriei G..
Plângerea este introdusă în termenul legal de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din OG 2/2001, procesul verbal fiind comunicat petentului la data încheierii acestuia, 25.09.2012 (fiind semnat de către petent) și plângerea fiind înregistrată la Registratura instanței la data de 26.09.2012.
În cauză, a fost administrată proba cu înscrisurile aflate la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 25.09.2012, petentul C. F. a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 630 lei, pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 108 alin. 1 lit. a pct. 3 și 108 alin. 1 lit. d pct. 1 și avertisment pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 101 alin. 1 pct. 18 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.
Potrivit celor consemnate în procesul-verbal contestat, la data de 25.09.2012, ora 10:15, petentul a condus autoutilitara marca Dacia cu numărul de înmatriculare_ pe . . a purta centura de siguranță din dotarea autoturismului și fără a avea asupra sa permisul de conducere, actul de identitate și certificatul de înmatriculare și nu a permis personalului autorizat din cadrul RAR să verifice controlul stării tehnice a autovehiculului.
În drept, potrivit art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Sub aspectul legalității, analizând modul de întocmire a procesului-verbal . nr._, instanța constată că acesta respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001. Procesul-verbal de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
De asemenea, cuprinde mențiunea că petentul nu are obiecțiuni și este semnat de către acesta.
Potrivit art. 108 lin. 1 lit. a pct. 3 din OUG nr 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, nerespectarea, de către conducătorul de autovehicul, a obligației de a purta, în timpul circulației pe drumurile publice, centura de siguranță atrage, pe lângă sancțiunea amenzii și aplicarea unui număr de 2 puncte de penalizare iar, potrivit art. 108 alin. 1 lit. d pct. 1, refuzul de a permite imobilizarea vehiculului sau verificarea tehnică a acestuia atrage 6 puncte de penalizare.
Conform art. 101 alin. 1 pct. 18 din OUG nr 195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni nerespectarea obligației conducătorului de vehicul de a avea asupra sa actul de identitate, certificatul de înmatriculare și permisul de conducere.
Potrivit art. 99 alin. 2 din OUG nr. 195/2002, constituie contravenții și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa I de sancțiuni fapta pentru care se aplică 2 puncte de penalizare, conform art. 108 alin. (1) lit. a), clasa I de sancțiuni reprezentând 2 sau 3 puncte-amendă, în baza art. 98 alin. 4 lit. a din actul normativ menționat.
În ceea ce privește controlul de temeinicie a procesului-verbal contestat, instanța reține că unica probă administrată în cauză, cât privește situația de fapt, o constituie procesul-verbal de contravenție contestat și Raportul agentului constatator.
Petentul a arătat, prin plângerea formulată, că nu a săvârșit fapta reținută în sarcina sa, dar nu a propus probe în dovedirea unei alte situații de fapt decât cea reținută în procesul verbal.
Agentul intimatei a reținut că petentul a săvârșit această contravenție, fapt ce rezultă și din raportul agentului constatator (fila 9).
Procesul verbal întocmit de agentul intimatei se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie, fiind un act autentic în sensul art. 1171 C.civ.de la 1864 (s-a făcut cu solemnitățile cerute de lege, de un funcționar public, care are drept de a funcționa în locul unde actul s-a făcut).
La rândul său, petentul nu a dovedit o altă situație de fapt. Simplele sale susțineri în sensul că nu a săvârșit fapta, nu reprezintă probe suficiente spre a răsturna prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999 ).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31 – 36 din O.G. nr. 2/ 2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008 ).
Având în vedere aceste principii, instanța constată că împrejurările de fapt ale săvârșirii contravenției au fost direct constatate de către agentul constatator. Mai mult, din probele administrate, nu s-a probat de către petent o situație contrară celei reținute în procesul-verbal de contravenție.
În atare condiții, față de cele de mai sus, instanța reține că cele menționate în cuprinsul procesului-verbal de contravenție contestat corespund realității, iar susținerile petentului în sens contrar sunt neîntemeiate.
În concluzie, pentru toate aceste considerente, instanța apreciază ca neîntemeiată plângerea formulată de petent, urmând a o respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca neîntemeiată, plângerea contravențională formulată de petentul C. F. . domiciliat în G., . ., județul G. ,împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ din data de 25.09.2012 încheiat de intimata I.. G. cu sediul în G., ., județul G.
Menține procesul-verbal contestat.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10.04.2013.
Președinte Grefier
Red.E.P./ Dact.GO / 5 ex /29.05.2013
.>
| ← Pretenţii. Încheierea nr. 04/2013. Judecătoria GALAŢI | Plângere contravenţională. Sentința nr. 9233/2013.... → |
|---|
