Pretenţii. Încheierea nr. 12/2013. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 12/2013 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 19-04-2013 în dosarul nr. 8529/233/2011
Dosarul nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
Operator de date cu caracter personal nr.8637*
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de 12.04.2013
Instanța constituită din:
Președinte – R. J.
Grefier – I. M.
Pe rol solutionarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta ASOCIAȚIA DE proprietari NR. 605 în contradictoriu cu pârâtul M. G., prin PRIMAR și chematul în garantie H. M., având ca obiect „pretenții”.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părtile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instantei faptul că, la data de 11.04.2013, dl expert P. E. a depus o cerere de majorare onorariu provizoriu de expert și decontul aferent.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de ridicat sau probe de administrat, instanța a constatat cauza în stare de judecată și a rămas în pronunțare pe fondul cauzei și pe cererea expertului de suplimentare a onorariului provizoriu de expert.
INSTANȚA
Având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a oferi părtilor posibilitatea să depună concluzii scrise la dosar,
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 19.04.2013.
Pronunțată în ședință publică azi, 12.04.2013.
Președinte Grefier
Dosarul nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
Operator de date cu caracter personal nr.8637*
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 4088
Ședința publică din data de 19.04.2013
Președinte – R. J.
Grefier – I. M.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR. 605 în contradictoriu cu pârâtul M. G., prin PRIMAR și chematul în garantie H. M., având ca obiect „pretenții”.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 12.04.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea azi, 19.04.2013.
După deliberare,
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 21.04.2011, sub nr._, reclamanta Asociația de proprietari nr. 605, în contradictoriu cu pârâtul M. G., a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 23 388,3 lei din care 22 681,5 lei reprezintă cheltuieli de întreținere neachitate pentru perioada 01.01.2006 – 01.01.2011, iar suma de 7873,4 lei, reprezintă penalități de întârziere pentru neplata la termen a cheltuielilor de întreținere indicate, calculate pentru perioada 01.01.2006 – 20.02.2011, la plata penalităților de întârziere pentru neplata în termen a cheltuielilor de întreținere indicate, în cuantum de 0,1%, calculate de la data de 20.02.2011 până la data efectivă a plății și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat că pârâtul este proprietarul apartamentului nr. 34 din G., ., nr. 7, Micro 40, și are restanțe la plata cheltuielilor comune în cuantum de 22 681,5 lei, calculate până la data de 20.02.2011.
Reclamanta a mai învederat că Asociația s-a găsit în imposibilitatea achitării contravalorii facturilor lunare emise de furnizorii de utilități, datorită faptului că pârâtul nu și-a îndeplinit obligațiile de plată, nici chiar după notificarea acesteia. a învederat, de asemenea, că nu mai beneficiază de utilități de aproximativ un an, furnizarea acestora fiind sistată, iar cea mai mare parte a datoriei trebuie recuperată de la pârât.
Totodată, reclamanta a precizat că, în Adunarea Generală a Asociației, s-a hotărât calcularea unor penalități de întârziere în cuantum de 0,1 % pentru neplata la termen a cheltuielilor de întreținere.
A arătat reclamanta că o parte din debitul față de pârât a făcut obiectul dosarului nr._, însă acțiunea a fost respinsă pentru lipsa calității procesuale pasive a pârâtului indicat Consiliul Local G., iar cererea de chemare în garanție formulată de acesta din urmă împotriva numitului H. M. care locuiește efectiv în apartamentul în cauză, a fost respinsă ca fiind rămasă fără obiect.
Reclamanta a apreciat că debitul aferent perioadei 01.01.2006 – 20.04.2008 nu este afectat de prescripție, cursul acesteia fiind întrerupt prin cererea de chemare în judecată ce a făcut obiectul dosarului nr._
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 50 din Legea nr. 230/2007, art. 13 din OG nr. 85/2001, art. 25 din HG nr. 400/2003, art. 49 din Legea nr. 230/2007, art. 25, 32 și 48 din HG nr. 1588/2007 și art. 25 din Normele Metodologice de aplicare ale Legii nr. 230/2007.
În susținerea acțiunii formulate, reclamanta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri. Au fost depuse la dosarul cauzei, în copie, extras portalul Judecătoriei G., fișa de cont din perioada 2006 –2011, listele cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari aferente perioadei decembrie 2006 – ianuarie 2010, situația penalităților în perioada 14.01.2010 – 20.02.2011
În sensul art. 50 alin. 2 din Legea nr. 230/2007, acțiunea asociației de proprietari este scutită de taxa de timbru.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune și a solicitat introducerea în cauză, în calitate de chemat în garanție a numitului H. M..
În motivarea excepției prescripției, pârâtul a arătat că, în formularea acțiunii, reclamanta a depășit termenul de 3 ani indicat de Decretul nr. 158/1967. A apreciat pârâtul că acumularea debitului a fost cauzată de starea de pasivitate a reclamantei.
În ceea ce privește cererea de chemare în garanție, reclamanta respingerea în parte a acțiunii promovate de reclamantă cu consecința doar a obligării pârâtului H. M. la plata cheltuielilor de întreținere solicitate.
A arătat pârâtul că, în fapt, chematul în garanție ocupă imobilul în cauză în calitate de chiriaș și avea obligația achitării cheltuielilor de întreținere.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 60 și art. 63 C.proc.civ., art. 115 – 118 C.proc.civ. și Decretul nr. 167/1958.
Prin cererea formulată la data de 24.02.2012, reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 61 542,48 lei din care 25 550,33 lei reprezintă cheltuieli de întreținere neachitate pentru perioada 01.01.2006 – 31.12.2011, iar suma de 35 992,15 lei, reprezintă penalități de întârziere pentru neplata la termen a cheltuielilor de întreținere indicate, calculate pentru perioada 01.01.2006 – 20.01.2012, la plata penalităților de întârziere pentru neplata în termen a cheltuielilor de întreținere indicate, în cuantum de 0,1%, calculate de la data de 20.01.2012 până la data efectivă a plății și la plata cheltuielilor de judecată.
Au mai fost depuse, la dosar, fișa cont pentru perioada 2011 – 2012 (f. 94 - 95), situația penalităților în perioada 14.01.2008 – 20.02.2011 (f. 96), liste de plată ianuarie 2011 – noiembrie 2011 (f. 97 – 107).
În ședința publică din data de 30.03.2012, instanța a încuviințat proba cu înscrisuri.
Prin Încheierea din data de 06.04.2012, instanța a admis, în parte, excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată prin întâmpinare, în ceea ce privește solicitarea reclamantei de obligare a pârâtului la plata cotelor de întreținere restante aferente perioadei 01.01.2006 – 01.12.2007 și a penalităților de întârziere calculate asupra acestor cote.
Prin cererea formulată la data de 15.05.2012, reclamanta a arătat că solicită obligarea pârâtului la plata sumei de 63 435,45 lei din care 25 628,28 lei reprezintă cheltuieli de întreținere aferente perioadei 01.01.2006 – 01.04.2012, iar 37 807,17 lei reprezintă penalități de întârziere aferente perioadei 01.01.2008 – 25.04.2012.
În temeiul art. 242 C.proc.civ., reclamanta a solicitat judecata în lipsă.
Au mai fost depuse, la dosar, fișa cont 2012 (f. 143), situația penalităților în perioada 14.02.2011 – 25.04.2012 (f. 144 - 145), liste de plată decembrie 2011 – aprilie 2012 (f. 146 - 151).
În ședința publică din data de 08.06.2011, instanța a încuviințat proba cu expertiza contabilă.
A fost atașat, la dosar, raportul de expertiză contabilă întocmit de expertul desemnat P. E. (f. 178).
A fost atașat dosarul nr._ .
De asemenea, a fost atașat, la dosar, suplimentul la raportul de expertiză întocmit de expertul desemnat P. E. (f. 6 VOL. II).
Analizând actele și lucrările cauzei, reține următoarele:
În fapt, din listele de plată a cotelor de contribuție la cheltuielile comune stabilite si afișate lunar de către reclamantă, în perioada decembrie 2007 – aprilie 2012, coroborate cu fișa de cont aferentă perioadei 2006 – 2012 și contractul de închiriere nr. 608/12.03.1982 (f. 157 dosar nr._ ), rezultă că pârâtul, având calitatea de proprietar al apartamentului nr. 34 din G., ., nr. 7, Micro 40, nu a achitat, la termenele stabilite, cotele de contribuție la cheltuielile de întreținere lunare pentru perioada 01.12.2007 – 01.04.2012.
Potrivit înscrisurilor menționate, coroborate cu concluziile raportului de expertiză contabilă întocmit de expertul desemnat P. E., în perioada 01.12.2007 – 01.04.2012, au fost calculate cote de întreținere restante aferente apartamentului nr. 34 din G., ., nr. 7, Micro 40, ocupat, conform contractului de închiriere nr. 608/12.03.1982, de către chematul în garanție H. M., în cuantum de 10 482,53 lei.
Potrivit art. 46 din Legea nr. 230/2007, toți proprietarii au obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari. În sensul art. 49 alin. 2 din Legea nr. 230/2007, termenul de plată a cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, afișate pe lista lunară de plată, este de maximum 20 de zile calendaristice. De asemenea, potrivit art. 49 alin. 1 din același act normativ, asociația de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanță, afișată pe lista de plată. Penalizările nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere și se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să poată depăși suma la care s-au aplicat. De altfel, având în vedere că întârzierile la plata cotelor de întreținere din partea proprietarilor de apartamente determină obligarea Asociației de proprietari la plata unor penalități în favoarea furnizorilor de servicii, în speță sunt îndeplinite și condițiile răspunderii civile delictuale așa cum sunt reglementate acestea de art. 998 – art. 999 C.civ.. Astfel, fapta ilicită săvârșită cu vinovăție este reprezentată de fapta pârâtei de a nu plăti, din culpă, cotele de întreținere ce îi revin, iar între această faptă și prejudiciul suferit de către reclamantă prin obligarea sa la plata penalităților de întârziere către furnizori există un raport de cauzalitate direct.
În conformitate cu art. 50 din Legea nr. 230/2007, asociația de proprietari are dreptul de a acționa în justiție pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.
Așa cum rezultă din fișele de calcul al penalităților, depuse la dosarul cauzei, coroborate cu concluziile raportului de expertiză întocmit de expertul desemnat P. E. penalitățile aferente debitului restant calculate în perioada 01.12.2007 – 25.04.2012 pentru apartamentul nr. 34 din G., ., nr. 7, Micro 40, ocupat, conform contractului de închiriere nr. 608/12.03.1982, de către chematul în garanție H. M., sunt în cuantum de 6910,08 lei.
Nu pot fi reținute argumentele reclamantei referitoare la faptul că penalitățile de întârziere pentru cotele de întreținere restante s-ar calcula începând din a 21 – a zi de la data afișării listei de plată pentru luna respectivă.
Instanța reține că, potrivit art. 49 alin. 1 și alin. 2 din Legea nr. 230/2007, invocat de reclamantă, termenul de plată a cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, afișate pe lista lunară de plată, este de maximum 20 de zile calendaristice, iar penalizările nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere și se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată.
În consecință, apreciază că, în fapt, calculul prezentat de expert în raportul de expertiză inițial este corect.
Pentru toate argumentele de mai sus, îl va obliga pe pârâtul M. G. la plata către reclamantă a sumei de 17 392,61 lei din care 10 482,53 lei reprezintă cheltuieli de întreținere aferente perioadei 01.12.2007 – 01.04.2012, iar 6910,08 lei reprezintă penalități de întârziere calculate asupra debitului în perioada 01.12.2007 – 25.04.2012.
În ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea pârâtului la plata penalităților de întârziere în cuantum de 0,1% calculate de la data de 25.04.2012 și până la plata efectivă a debitului, instanța apreciază că acesta este nefondat.
În acest context, reține că, potrivit art. 49 din Legea nr. 230/2007, penalizările nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere și se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să poată depăși suma la care s-au aplicat. Or, dacă pârâta ar fi obligată la plata penalităților de întârziere în cuantum de 0,1% calculate de la data de 25.04.2012 și până la plata efectivă a debitului, există posibilitatea ca suma penalităților să depășească debitul asupra căruia au fost calculate. Mai mult, penalitățile în cauză nu sunt exigibile în prezent.
Cu referire la cererea de chemare în garanție formulată de reclamantă, reține că, potrivit art. 60 alin. 1 C.proc.civ., partea poate să cheme în garanție o altă persoană împotriva căreia ar putea să se îndrepte, în cazul când ar cădea în pretențiuni cu o cerere în garanție sau în despăgubire.
Așa cum rezultă din contractul de închiriere nr. 608/12.03.1982 (f. 157 dosar nr._ ), chematul în garanție H. M. este cel care a ocupat în fapt și în drept imobilul pentru care s-au înregistrat restanțe la plata cheltuielilor de întreținere. În consecință, acesta a fost cel care a ‚beneficiat de utilitățile furnizate și de serviciile prestate prin intermediul asociației de proprietari.
În consecință, în ceea ce o privește pe chemata în garanție, sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale indicate de art. 998 – 999 C.civ.,
Potrivit art. 41 alin.1 din Legea nr. 51/2006, au calitatea de utilizator beneficiarii individuali sau colectivi, direcți ori indirecți, ai serviciilor de utilități publice.
Pentru toate argumentele învederate, va admite cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul M. G. și îl va obliga pe chematul în garanție H. M. la plata către pârâtul M. G. a sumei de 17 392,61 lei din care 10 482,53 lei reprezintă cheltuieli de întreținere aferente perioadei 01.12.2007 – 01.04.2012, iar 6910,08 lei reprezintă penalități de întârziere calculate asupra debitului în perioada 01.12.2007 – 25.04.2012.
Dată fiind cererea formulată de expertul desemnat, precum și volumul de muncă presupus pentru întocmirea raportului de expertiză, în temeiul art. 213 C.proc.civ., o va obliga pe reclamantă la plata onorariului suplimentar de expert în cuantum de 2265,60 lei. Instanța apreciază că onorariul definitiv în cuantum de 2765,60 lei este proporțional cu munca depusă de expert.
În temeiul art. 274 C.proc.civ., îl va obliga pe pârâtul M. G. la plata către reclamantă a sumei de 5015,60 lei cu titlu de cheltuieli de judecată din care 2250 lei reprezintă onorariu avocat, conform chitanței nr. 0272/29.03.2012 (f. 123) iar 2765,60 lei reprezintă onorariu expert..
Îl va obliga pe chematul în garanție H. M. la plata către pârâtul M. G. a sumei de 5015,60 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reținând că împotriva acestuia pârâtul se poate întoarcere cu o cerere în despăgubire.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite, în parte, acțiunea precizată având ca obiect „pretenții” formulată de reclamanta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR. 605, cu sediul în G., ., nr. 7, ., jud. G., în contradictoriu cu pârâtul M. G., prin PRIMAR, cu sediul în G., ., jud. G. și chematul în garantie H. M., cu domiciliul în G., ., ., jud. G..
Obligă pe pârâtul M. G. la plata către reclamantă a sumei de 17 392,61 lei din care 10 482,53 lei reprezintă cheltuieli de întreținere aferente perioadei 01.12.2007 – 01.04.2012, iar 6910,08 lei reprezintă penalități de întârziere calculate asupra debitului în perioada 01.12.2007 – 25.04.2012.
Respinge capătul de cerere privind obligarea pârâtului la plata penalităților de întârziere calculate de la data de 25.04.2012 și până la data efectivă a plății.
În temeiul art. 213 C.proc.civ., obligă pe reclamantă la plata restului de onorariu expert în cuantum de 2265,60 lei.
În temeiul art. 274 C.proc.civ., obligă pe pârâtul M. G. la plata către reclamantă a sumei de 5015,60 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Admite cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul M. G..
Obligă pe chematul în garanție H. M. la plata către pârâtul M. G. a sumei de 17 392,61 lei din care 10 482,53 lei reprezintă cheltuieli de întreținere aferente perioadei 01.12.2007 – 01.04.2012, iar 6910,08 lei reprezintă penalități de întârziere calculate asupra debitului în perioada 01.12.2007 – 25.04.2012.
Obligă pe chematul în garanție H. M. la plata către pârâtul M. G. a sumei de 5015,60 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 19.04.2013.
Președinte, Grefier,
Jud. R. J. I. M.
Red. RJ/ Dactil. IM/ 5 ex./ 29.04.2013
| ← Somaţie de plată. Sentința nr. 5879/2013. Judecătoria GALAŢI | Plângere contravenţională. Sentința nr. 7243/2013.... → |
|---|
