Pretenţii. Sentința nr. 3203/2013. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3203/2013 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 01-04-2013 în dosarul nr. 7651/233/2012
Dosarul nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
Operator de date cu caracter personal nr.8637*
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3203
Ședința publică din data de 01 Aprilie 2013
Președinte – A. M.
Grefier – V. A.
Pentru astazi fiind amanata pronuntarea solutionarii cauzei civile având ca obiect reziliere contract+evacuare+pretentii formulata de reclamantul M. G. prin Primar in contradictoriu cu paratii A. D. si A. C..
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data 07.03.2013, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, care face parte integranta din prezenta hotarare, cand instanta, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru astazi, 01.04.2013, cand a hotarat urmatoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei G. sub nr._, reclamantul M. G. prin Primar a chemat în judecată pe pârâții A. D. și A. C., solicitând ca pe baza probelor ce se vor administra, să se dispună rezilierea contractului de închiriere nr. 1549/24.09.1997, evacuarea pârâților din imobilul situat în G., ., precum și a bunurilor acestora și obligarea la plata sumei de 10553lei reprezentând chirie restantă ( din care dobânzi și penalități 6075 lei, rămășiță 4478 lei).
A solicitat și obligarea pârâților la plata chiriei până la data executării efective a hotărârii de evacuare, potrivit art. 1777, 1780 și 1796 lit. b C.civ.
A solicitat și cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a cererii a arătat că în data de 24.09.1997, pârâții au devenit beneficiarii Contractului de închiriere nr. 1549 pentru spațiul de locuit situat în G., ..
Principala obligație a chiriașilor era de a achita chiria, obligație pe care pârâții nu și-au îndeplinit-o mai mult de 3 luni consecutiv, acumulându-se la data de 23.02.2012 un debit de 10553lei reprezentând chirie restantă ( din care dobânzi și penalități 6075 lei, rămășiță 4478 lei).
Deși au fost notificați în nenumărate rânduri, chiriașii au dovedit pasivitate și rea-credință, neprezentându-se pentru plata chiriei datorate.
În drept și-a întemeiat acțiunea pe disp. art. 112-114 C.pr.civ., art. 1357, 1780, 1796, 1830, 1831 C.civ., OUG 40/1999, contractul părților.
A solicitat și judecarea cauzei în lipsă, potrivit art. 242 alin.2 C.pr.civ.
Acțiunea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 22 lei și timbru judiciar de 0,3 lei.
A depus la dosar înscrisuri ( filele 5-15, 27-46, 49-51).
Pârâtul A. D., legal citat, nu s-a prezentat în instanță și nu a formulat întâmpinare.
Pârâta A. C., legal citată, s-a prezentat în instanță, dar nu a formulat întâmpinare.
Prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
A arătat că a efectuat plăți parțiale și a depus la dosar înscrisuri în acest sens ( filele 23, 53-70).
În ședința publică din data de 07.03.2013, instanța a invocat din oficiu excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru sumele aferente perioadei 15.03.2001-aprilie 2009, pe care a pus-o în discuția părților.
Instanța a admis pentru părți proba cu înscrisuri.
Analizând și coroborând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În temeiul disp. art. 137 C.pr.civ. de la 1865, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepției prescripției dreptului material la acțiune pentru sumele aferente perioadei 15.03.2001-martie 2009 inclusiv.
Instanța reține că raporturile dintre părți au natură convențională, guvernate de contractul de locațiune și de dispozițiile legislației civile, inclusiv ale Decretului nr. 167/1958, iar veniturile rezultate din închirieri de bunuri nu se încadrează în sfera creanțelor fiscale, așa cum sunt definite de art. 21 din Codul deprocedură fiscală, aceste venituri provin din închirieri și nu din impozite, taxe sau alte contribuții, neavând relevanță faptul că aceste sume se varsă în contul bugetului local.Prin urmare, termenul de prescripție aplicabil este cel de 3 ani.
Potrivit art. 3 din Decretul nr. 167/1958, aplicabil raporturilor juridice din cauza de față, termenul prescripției este de 3 ani, care începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune sau dreptul de a cere executarea silită ( art. 7).
Din adresa nr. 9512/27.02.2013 emisă de reclamant ( fila 51 dosar) rezultă că pentru perioada 15.03.2001-martie 2009 inclusiv, suma reprezentând majorări de întârziere ( dobânzi și penalități) este în cuantum de 5723,56 lei, iar suma reprezentând debit-rămășiță este în cuantum de 2147 lei.
Întrucât acțiunea a fost introdusă pe rolul Judecătoriei G. la data de 02.05.2012, suma totală de 7870,56 lei, compusă din suma de 5723,56 lei reprezentând majorări de întârziere și din suma de 2147 lei reprezentând debit-rămășiță, sume aferente perioadei 15.03.2001-martie 2009 inclusiv sunt prescrise.
Pe cale de consecință, instanța va admite excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru suma totală de 7870,56 lei, compusă din suma de 5723,56 lei reprezentând majorări de întârziere și din suma de 2147 lei reprezentând debit-rămășiță, sume aferente perioadei 15.03.2001-martie 2009 inclusiv, invocată din oficiu și va respinge capătul de cerere privind pretențiile ca prescris în privința sumei de 7870,56 lei, compusă din suma de 5723,56 lei reprezentând majorări de întârziere și din suma de 2147 lei reprezentând debit-rămășiță, sume aferente perioadei 15.03.2001-martie 2009 inclusiv.
Pe fondul cauzei, instanța reține că pârâții locuiesc în imobilul situat în G., ., potrivit contractului de închiriere nr. 1549/24.09.1997 ( filele 11-14).
Potrivit clauzelor contractuale, principala obligație a pârâților era aceea de a achita chiria, însă aceștia nu și-au îndeplinit această obligație mai mult de 3 luni consecutiv, figurând cu un debit inițial de 10553lei reprezentând chirie restantă ( din care dobânzi și penalități 6075 lei, rămășiță 4478 lei), aferente perioadei 15.03._12, potrivit situației unui contribuabil, întocmită de reclamant ( fila 5).
Având în vedere că pentru suma totală de 7870,56 lei, compusă din suma de 5723,56 lei reprezentând majorări de întârziere și din suma de 2147 lei reprezentând debit-rămășiță, sume aferente perioadei 15.03.2001-martie 2009 inclusiv s-a admis anterior excepția prescripției dreptului material la acțiune, instanța urmează a obliga pârâții către reclamantă la plata sumei totale de 2643,9 lei, compusă din suma de 1119,90 lei reprezentând majorări de întârziere și din suma de 1524 lei reprezentând debit-rămășiță, sume aferente perioadei aprilie_11, așa cum rezultă din adresa nr. 9512/27.02.2013 emisă de reclamant ( fila 51 dosar).
Referitor la celelalte capete de cerere, instanța reține că reclamantul a solicitat rezilierea contractului de închiriere nr. 1549/24.09.1997 și evacuarea pârâților din imobilul situat în G., ., precum și a bunurilor acestora.
În ceea ce privește aceste cereri, instanța reține că motivul pentru care s-au formulat aceste doua capete de cerere este neplata chiriei de către pârâți.
Din chitanțele depuse la filele 54-70 dosar rezultă că pârâții au achitat frecvent suma solicitată prin acțiune cu titlu de chirie și penalități de întârziere, astfel încât nu se poate susține că aceștia au fost de rea-credință, cu atât mai mult cu cât pârâtul A. D. este încadrat în gradul de handicap „ accentuat”, așa cum rezultă din Certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 1485/_, cu termen de valabilitate „ permanent”, iar acesta a achitat chiria restantă potrivit posibilităților sale materiale, din indemnizația încasată.
Pe cale de consecință, întrucât neplata integrală a chiriei nu a fost determinată de reaua-credință a pârâților, instanța apreciază că aceste doua capete de cerere apar ca fiind nefondate și urmează a fi respinse ca atare.
Pentru aceste considerente, instanța urmează a admite în parte acțiunea, a obliga pârâții către reclamantă la plata sumei totale de 2643,9 lei, compusă din suma de 1119,90 lei reprezentând majorări de întârziere și din suma de 1524 lei reprezentând debit-rămășiță, sume aferente perioadei aprilie_11 și a respinge restul pretențiilor ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru suma totală de 7870,56 lei, compusă din suma de 5723,56 lei reprezentând majorări de întârziere și din suma de 2147 lei reprezentând debit-rămășiță, sume aferente perioadei 15.03.2001-martie 2009 inclusiv.
Respinge capătul de cerere privind pretențiile ca prescris în privința sumei de 7870,56 lei, compusă din suma de 5723,56 lei reprezentând majorări de întârziere și din suma de 2147 lei reprezentând debit-rămășiță, sume aferente perioadei 15.03.2001-martie 2009 inclusiv.
Admite în parte acțiunea cauzei civile având ca obiect reziliere contract+evacuare+pretentii formulata de reclamantul M. G. prin Primar cu sediul in Galati, ., in contradictoriu cu paratii A. D. si A. C. domiciliati in Galati, ..
Obligă pârâții către reclamantă la plata sumei totale de 2643,9 lei, compusă din suma de 1119,90 lei reprezentând majorări de întârziere și din suma de 1524 lei reprezentând debit-rămășiță, sume aferente perioadei aprilie_11.
Respinge restul pretențiilor ca nefondate.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 01.04.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.A.M./Tehnored. V.A.- 5ex.-26.04.2013
| ← Somaţie de plată. Sentința nr. 3179/2013. Judecătoria GALAŢI | Pretenţii. Încheierea nr. 12/2013. Judecătoria GALAŢI → |
|---|
