Pretenţii. Sentința nr. 9480/2013. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9480/2013 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 15-10-2013 în dosarul nr. 3293/233/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
operator de date cu caracter personal nr. 8637
JUDECĂTORIA G.
SECȚIE CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 9480
Ședința publică de la 15 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE O. B.
Grefier E. B.
Pentru astăzi a fost amânată soluționarea cauzei Civile privind pe reclamanta ASOCIAȚIA DE proprietari NR. 307 și pe pârât M. G. PRIN REPREZENTANT PRIMARUL M. G., chemata în garanție B. D., având ca obiect pretenții.
Dezbaterile și cuvântul pe fond au avut loc în ședința publică din data de 01.10.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 08.10.2013 și la data de 15.10.2013 când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei G. la data de 23.02.2012 sub nr._, reclamanta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR. 307 în contradictoriu cu pârâta MUNICIPIUL G. prin Primar a solicitat obligarea acestora la plata sumei de 6796,17 lei din care 6255,04 lei reprezintă cheltuieli de întreținere restante iar suma de 541,13 lei reprezintă penalități și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat că pârâta Municipiul G., în calitate de proprietar al apartamentului situat în G., ., ., jud. G., refuză plata cheltuielilor de întreținere datorate iar chiriașul care folosește acest apartament a beneficiat de furnizare de utilități și alte servicii prin intermediul reclamantei, iar contravaloarea acestora nu a fost achitată.
A învederat reclamanta că, deși a fost notificate în repetate rânduri, pârâta nu a dat curs solicitărilor sale de a achita cheltuielile restante.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 46,49,50 din Legea nr. 230/2007 .
În susținerea cererii formulate, reclamanta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, depunând la dosar, în copie procesele verbale de stabilire a procentului penalităților, tabelul de clacul al penalităților, fișa cont aferentă apartamentului, notificări și confirmări de primire (filele 5-11, 59-155).
Pentru termenul din 04.12.2012, la dosar s-a depus din partea OCPI G. certificat de sarcini cu privire la imobil (fila 21).
Legal citată pentru termenul din 15.01.2013, pârâta a depus întâmpinare prin care a arătat că persoana care folosește în mod efectiv imobilul este numita B. D. pe care înțelege să o cheme în garanție, urmând ca, în situația în care va cădea în pretenții, instanța să oblige pe aceasta la plata sumelor solicitate de reclamantă.
În drept, a invocat prevederile art. 115-118 C., Legea nr. 114/1996, Legea nr. 230/2007, art. 1169 cod civil 1864.
Pentru termenul din 19.02.2013, pârâta a depus la dosar contractul de închiriere încheiat cu chemata în garanție, cu nr. 1463/10.07.1997 (filele 35-39).
Legal citată, chemata în garanție B. D. a invocat excepția netimbrării cererii de chemare în garanție și excepția prescripției dreptului material la acțiune al reclamantei de a cerere pretențiile mai vechi de 3 ani de zile, respectiv mai vechi de data de 23.11.2008.
De asemenea, a arătat că pârâta este proprietara apartamentului, astfel că ea este cea care trebuie obligată la plata sumelor de bani solicitată de reclamantă.
În drept, a invocat prevederile art. 115-119 C..
În susținerea poziției sale, chemata în garanție a depus la dosar mai multe chitanțe din anul 2013 și un tabel cu modul de calcul al penalităților (filele 49-50).
La termenul din 21.05.2013, instanța a respins motivat excepția nelegalei timbrări a cererii de chemare în garanție.
La termenul din 01.10.2013, reclamanta și-a precizat câtimea cererii în sensul că solicită obligarea pârâtei la plata sumei de 11.005,15 lei cu titlu de debit principal pentru perioada 14.03.2009 – 28.02.2013 și suma de 4273,76 lei penalități pentru aceeași perioadă.
De asemenea, a învederat că în speță se impune respingerea excepției prescripției dreptul la acțiune întrucât sumele solicitate de încadrează în perioada precizată.
În ședința publică din data de 01.10.2013, instanța a dat cuvântul părților pe excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamantei asupra unor sume și a încuviințat părților proba cu înscrisuri.
Analizând cu prioritate, în temeiul art. 137 alin. 1 C., prescripției dreptului la acțiune invocată de chemata în garanție, instanța o va respinge pentru următoarele considerente:
Potrivit precizărilor depuse pentru termenul din 01.10.2013, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de_,91 lei, dintre care_,15 lei reprezintă debit întreținere pentru perioada 14.03.2009 – 28.02.2013 iar suma de 4273,76 lei reprezintă penalități de întârziere calculate pentru aceeași perioadă.
Potrivit art.1, alin.1 și art.3, alin.1 din Decretul nr.167/1958 privitor la prescripția extinctivă, dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege, iar termenul prescripției este de 3 ani.
De asemenea, potrivit art.7 alin.1 și 2, prescripția începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune sau dreptul de a cere executarea silită, iar în obligațiile care urmează să se execute la cererea creditorului precum și în acelea al căror termen de executare nu este stabilit, prescripția începe să curgă de la data nașterii raportului de drept.
Conform art. 50 alin. 1 din Legea nr. 230/2007, asociația de proprietari are dreptul de a acționa în justiție pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.
Instanța constată că reclamanta a precizat că solicită sumele mai sus menționate pentru perioada 14.03.2009 – 28.02.2013, atât în ceea ce privește debitul principal cât și în ceea ce privește penalitățile de întârziere.
Or această perioadă se încadrează în termenul general de prescripție prevăzut de art. 3 alin. 1 din Decr. 167/1958, motiv pentru care instanța constată că solicitarea reclamantei nu privește sume cu privire la care să se fi împlinit termenul general de prescripție de 3 ani. Pe cale de consecință, instanța urmează să respingă excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamantei invocat de către chemata în garanție B. D..
Cu referire la fondul cauzei, instanța urmează să admită acțiunea reclamantei, astfel cum a fost precizată, pentru următoarele considerente:
În fapt, din listele de plată a cotelor de contribuție la cheltuielile comune stabilite si afișate lunar de către reclamantă, în perioada martie 2009 – februarie 2013, coroborate cu fișa de cont aferentă acestei perioade rezultă că pârâtul Municipiul G., care avea calitatea de proprietar al apartamentului nr. 58 din G., ., ., nu a achitat, la termenele stabilite, cotele de contribuție la cheltuielile de întreținere lunare.
Potrivit înscrisurilor menționate, în perioada mai sus menționată, pentru perioada martie 2009 – februarie 2013, au fost calculate cote de întreținere restante aferente apartamentului nr. 58 din G., ., ., ocupat, conform contractului de închiriere nr. 1463/10.07.1997 de către chemata în garanție B. D. în cuantum de_,15 lei (filele 59-64).
Pârâta Municipiul G. figurează în evidențele Asociației de P. nr. 307 și cu restanțe la penalități, în cuantum de 4273,76 lei pentru aceeași perioadă.
Chemata în garanție a achitat pe parcurs sume de bani în contul datoriei, însă precizările reclamantei au avut în vedere plățile efectuate de aceasta.
În drept, potrivit art. 49 alin. 2 din Legea nr. 230/2007, termenul de plată a cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, afișate pe lista lunară de plată, este de maximum 20 de zile calendaristice. De asemenea, potrivit art. 49 alin. 1 din același act normativ, asociația de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanță, afișată pe lista de plată. Penalizările nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere și se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să poată depăși suma la care s-au aplicat.
În conformitate cu art. 50 din Legea nr. 230/2007, asociația de proprietari are dreptul de a acționa în justiție pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.
Din fișa de cont a apartamentului nr. 58 rezultă că pentru perioada martie 2009 - februarie 2013 s-au acumulat restanțe la cheltuielile de întreținere în cuantum de_,15 lei, or reclamanta și-a precizat acțiunea în sensul că solicită doar suma de_,15 lei, astfel că instanța apreciază întemeiată solicitarea reclamantei cu privire la această sumă de bani.
Cu privire la penalitățile de întârziere solicitate de către reclamantă, instanța constată că aceasta a aplicat procentul variabil stabilit de Codul Fiscal, cuprins între 0,04 - 0,10% pentru penalitățile de întârziere ce vor fi calculate în cazul întârzierii la plata cheltuielilor de întreținere.
De asemenea, din interpretarea art. 49 din Legea nr. 230/2007 rezultă că stabilirea unui anumit procent de către asociația de proprietari în ceea ce privește penalitățile de întârziere nu este imperativă ci perceperea de penalități funcționează ope legis, art. 49 impunând doar anumite limite în modalitatea de calculare a penalităților. În susținerea aceste interpretări a art. 49 din Legea nr. 230/2007 vine și art. 25 din Legea nr. 326/2001, potrivit căreia, orice persoană fizică sau juridică care nu face plata utilităților în termen datorează majorări de întârziere.
Așa cum rezultă din fișele de calcul al penalităților, depuse la dosarul cauzei, penalitățile aferente debitului restant calculate în perioada martie 2009 – februarie 2013, pentru apartamentul în discuție, sunt în cuantum de 4796,37 lei, însă reclamanta a solicitat obligarea pârâtei doar la suma de 4273,76 lei.
Pentru toate argumentele de mai sus, instanța va admite acțiunea reclamantei astfel cum a fost precizată și o va obliga pe pârâta Municipiul G., în calitate de proprietar al apartamentului nr. 58, la plata către reclamantă a sumei de_,91 lei, dintre care_,15 lei reprezintă debit întreținere pentru perioada 14.03.2009 – 28.02.2013 iar suma de 4273,76 lei reprezintă penalități de întârziere calculate pentru aceeași perioadă.
Potrivit art. 274, alin. (1) C., partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată. În cauză, s-a făcut dovada cheltuielilor judiciare în valoare de 350 lei reprezentând onorariu avocațial, conform chitanțelor nr. 8/21.11.2011 și_/16.04.2013 (filele 51-52).
Ca atare, instanța o va obliga pe pârâtă la plata către reclamantă a sumei de 350 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, constatând în onorariu avocațial.
Cu referire la cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă, instanța urmează să o admită pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 60 alin. 1 C., partea poate să cheme în garanție o altă persoană împotriva căreia ar putea să se îndrepte, în cazul când ar cădea în pretențiuni cu o cerere în garanție sau în despăgubire.
Așa cum rezultă din contractul de închiriere nr. 1463/10.07.1997 chemata în garanție B. D. este cea care a ocupat în fapt și în drept imobilul pentru care s-au înregistrat restanțe la plata cheltuielilor de întreținere. În consecință, aceasta a fost cea care a beneficiat de utilitățile furnizate și de serviciile prestate prin intermediul asociației de proprietari.
Potrivit art. 14 alin. 5 din O.U.G. nr. 40/1999 privind protecția chiriașilor, chiriașul este obligat să plătească întreaga chirie, precum și toate cheltuielile pentru servicii și întreținere aferente perioadei în care a ocupat efectiv locuința.
Constatând că B. D. a fost cea care a ocupat efectiv imobilul și a beneficiat de utilități, în calitate de chiriaș, instanța constată că îi revine acesteia obligația de achita suma datorată de Municipiul G. reclamantei.
Pentru toate argumentele învederate, va admite cererea de chemare în garanție formulată de pârâta Municipiul G. și o va obliga pe chemata în garanție B. D. la plata către pârâta Municipiul G. reclamantă a sumei de_,91 lei, dintre care_,15 lei reprezintă debit întreținere pentru perioada 14.03.2009 – 28.02.2013 iar suma de 4273,76 lei reprezintă penalități de întârziere calculate pentru aceeași perioadă.
Totodată, va obliga chemata în garanție la plata către pârâta Municipiul G. a sumei de 350 lei reprezentând cheltuieli de judecată la plata căreia a fost obligată aceasta din urmă, dat fiind faptul că a căzut în pretențiile sale cu referire la cererea de chemare în garanție.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamantei, invocată de chemata în garanție.
Admite cererea principală precizată de reclamanta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR.307 cu sediul în G., ., ., în contradictoriu cu pârâtul MUNICIPIUL G. PRIN PRIMAR cu sediul în G., ., jud. G..
Obligă pârâtul Municipiul G. - prin Primar să plătească către reclamantă suma de_,91 lei, dintre care_,15 lei reprezintă debit întreținere pentru perioada 14.03.2009 – 28.02.2013 iar suma de 4273,76 lei reprezintă penalități de întârziere calculate pentru aceeași perioadă.
Obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 350 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în onorariu avocațial.
Admite cererea de chemare în garanție formulată de MUNICIPIUL G. PRIN PRIMAR în contradictoriu cu B. D., cu domiciliul în G., ., ., ., jud. G..
Obligă chemata în garanție B. D. să plătească către pârâtul Municipiul G. - prin Primar suma de_,91 lei, dintre care_,15 lei reprezintă debit întreținere pentru perioada 14.03.2009 – 28.02.2013 iar suma de 4273,76 lei reprezintă penalități de întârziere calculate pentru aceeași perioadă.
Obliga chemata în garanție la plata către pârâtă a sumei de 350 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în onorariu avocațial.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 15.10.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
O. BrumăElena B.
RedBO /tehored. E.B/5ex/15.11.2013/ 3 ex .>
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 08/2013.... | Pretenţii. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria GALAŢI → |
|---|
