Plângere contravenţională. Sentința nr. 21/2014. Judecătoria GALAŢI
Comentarii |
|
Sentința nr. 21/2014 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 21-11-2014 în dosarul nr. 2163/233/2014
Dosarul nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
Operator de date cu caracter personal nr.8637*
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ nr._
Ședința publică din data de 21.11.2014
Președinte – E. P.
Grefier – G. O.
Pentru astăzi fiind amânată soluționarea cauzei civile privind pe petenta . SRL cu sediul în loc. V., ., ., jud. A., înregistrată la ORC sub nr. J_, având cod de identificare fiscală RO_ și pe intimata I. DE S. PENTRU CONTROLUL RUTIER - I. TERITORIAL 3 cu sediul în Focșani, ., jud. V., având ca obiect plângere contravenționala ISCTR NR._.
Din actele și lucrările dosarului precum și din susținerile părților consemnate în încheierea din data de 22.10.2014 care face parte integrantă din prezenta, instanța, în urma deliberării avute a pronunțat următoarea sentință:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 06.02.2014, petenta . SRL, în contradictoriu cu intimatul I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER – I.S.C.T.R, a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din 17.01.2014, solicitând anularea acestuia și exonerarea de la plata amenzii. În subsidiar, a solicitat înlocuirea amenzii cu avertisment.
În motivarea în fapt a plângerii, petenta a arătat, în sinteză, că nu a săvârșit fapta reținută în sarcina sa întrucât, la data când a fost oprit în trafic, autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ transporta, în baza Contractului de transport nr. 2055/15.01.2014, tablă tip LTG plată de înălțime de aproximativ 20 cm., lungime 8 m. și lățime 2,5 m., de cca 21,5 tone, ancorată pe orizontală pe platforma semiremorcii cu 2 lanțuri de o lungime corespunzătoare, pe extremitățile mărfii, astfel încât să asigure prinderea și fixarea mărfii, acestea având diametrul zalelor de 20 mm.
A menționat petenta că marfa transportată a fost fixată cu lanțuri de ancorare care respectă prevederile OG nr. 27/2011 și Recomandările europene privind cele mai bune practici în domeniul fixării încărcăturii pentru transportul rutier.
În drept, a invocat dispozițiile OG nr. 2/2001, ale OG nr. 27/2011 și Normele metodologice din 30.11.2011 privind aplicarea prevederilor referitoare la organizarea și efectuarea transporturilor rutiere și a activităților conexe acestora stabilite prin OG nr. 27/2011, Recomandările europene privind cele mai bune practici în domeniul fixării încărcăturii pentru transportul rutier, elaborate de Direcția Generală pentru Energie și Transport a Comisiei Europene la data de 14.12.2005.
A solicitat judecata cauzei și în lipsa părților.
La cerere au fost atașate înscrisuri în copie (f. 7-11,67).
Intimatul I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER – I.S.C.T.R a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția tardivității plângerii, motivat de faptul că plângerea a fost formulată cu depășirea termenului procedural de 15 zile și, pe fondul cauzei, asolicitat respingerea plângerii ca nefondată.
În susținerea întâmpinării, intimatul a arătat, în sinteză, că, la controlul efectuat în trafic la data de 15.01.2014, ora 19:15, pe DN 2B km. 128+850, loc. G., asupra ansamblului de vehicule cu număr de înmatriculare_, ce tracta semiremorca_, deținut și utilizat de societatea petentă și condus de Suldac I., ce efectua un transport rutier public de marfă (tablă) contra cost, s-a constatat că nu sunt respectate obligațiile referitoare la siguranța unui sistem de fixare a încărcăturii și a elementelor de fixare (chingi de fixare). Acestea nu erau conforme cu standardele europene și internaționale în vigoare, chingile fiind insuficiente (pe camion fiind o singură chingă iar pe remorcă două lanțuri iar cea de pe camion nu avea nici un element de prindere pe acesta, fiind fixată prin înnodare) iar cele două lanțuri erau prinse pe pereții laterali ai semiremorcii și încărcătura nu era fixată față spre spate, fiind și insuficiente sisteme de fixare, abatere ce constituie contravenție în conformitate cu art. 4 pct. 32.4 din HG nr. 69/2012.
În drept, a invocat art. 205-208 C.proc.civ., OG nr. 2/2001, HG nr. 69/2012, Ordinul MTI nr. 980/2011, Ordinul MTI nr. 995/2011.
A solicitat judecata cauzei și în lipsă.
A depus la dosar înscrisuri în copie, CD cu poze și planșe fotografice(f. 37-56,90).
Plângerea este legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 20 lei, în temeiul art. 19 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Instanța este competentă să soluționeze cauza, potrivit art. 32 alin. 2 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și art.1 pc.1 și 3 C.pr.civ., fapta fiind săvârșită pe raza de competență a Judecătoriei G..
Prin Încheierea din data de 10.09.2014 s-a respins ca nefondată excepția tardivității plângerii, invocată prin întâmpinare, pentru considerentele reținute în încheiere (f. 82).
În cauză a fost administrată proba cu înscrisurile aflate la dosar și a fost vizionat CD-ul.
Analizând actele și lucrările cauzei, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din 17.01.2014, petenta . SRL a fost sancționată contravențional cu amendă în sumă de 8.000 lei pentru fapta prevăzută de art. 4 pct. 32.4 din HG nr. 69/2012.
Conform celor reținute în actul contestat, la controlul efectuat în trafic la data de 15.01.2014, ora 19:15, pe DN 2B km. 128+850, loc. G., asupra ansamblului de vehicule cu număr de înmatriculare_, ce tracta semiremorca_, deținut și utilizat de societatea petentă și condus de Suldac I., ce efectua un transport rutier public de marfă contra cost, conform copiei conforme a licenței de transport nr._ valabilă până la data de 30.12.2014, în urma verificărilor s-a constatat nerespectarea, de către operatorul de transport rutier, a obligației de a se asigura că elementele de fixare a mărfurilor sunt conforme cu standardele europene și internaționale în vigoare în domeniu.
În drept, potrivit art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Sub aspectul legalității, analizând modul de întocmire a procesului-verbal . nr._, instanța constată că acesta respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 16 și 17 din OG nr. 2/2001. Procesul-verbal de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
De asemenea, în cuprinsul procesului-verbal este menționat motivul pentru care actul nu este semnat de un martor asistent care să ateste refuzul șoferului de a semna.
Potrivit art. 4 pct. 32.4 din HG nr. 69/2012, constituie încălcări grave ale prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009 și ale OG nr. 27/2011 și constituie contravenție nerespectarea, de către întreprinderea de transport rutier în cont propriu/operatorul de transport rutier a obligației de a se asigura că elementele de fixare a mărfurilor sunt conforme cu standardele europene și/sau internaționale în vigoare în domeniu.
Ordinul MTI nr. 980/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind aplicarea prevederilor referitoare la organizarea și efectuarea transporturilor rutiere și a activităților conexe acestora stabilite prin OG nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, la art. 134 lit. k și n prevede că transportatorul este obligat să efectueze transportul asigurând un sistem de fixare a încărcăturii astfel încât aceasta să reziste la forțele exercitate, atunci când vehiculul este supus la accelerație și să se asigure că elementele de fixare a mărfii îndeplinesc corect funcțiile pentru care au fost construite, sunt adaptate pentru fixarea mărfii respective, nu prezintă noduri și/sau elemente deteriorate, uzate, slăbite și sunt conforme cu standardele europene și/sau internaționale în vigoare în domeniu.
Relativ la temeinicia procesului-verbal contestat, instanța reține faptul că, deși O.G. nr. 2/ 2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999 ).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008 ).
Având în vedere aceste principii, instanța constată că procesul-verbal este întocmit ca urmare a constatării directe a faptei de către agentul constatator, fiind un act autentic care se bucură de prezumția de temeinicie iar petenta nu a făcut dovada contrară celor reținute prin actul sancționator, nefăcând dovada că sistemele de fixare a mărfii erau certificate și conforme cu standardele europene.
Din vizionarea CD-ului cu poze, depus la dosar de intimată, a rezultat că pe camion era o singură chingă iar pe remorcă două lanțuri, că chinga de pe camion nu avea niciun element de prindere pe acesta, fiind fixată prin înnodare iar cele două lanțuri erau prinse pe pereții laterali ai semiremorcii și că încărcătura nu era fixată față spre spate, astfel cum a reținut și agentul constatator.
Cu toate acestea, relativ la individualizarea sancțiunii aplicate de către intimată, instanța reține că art. 5 alin. 5 al O.G. nr. 2/ 2001, cu modificările și completările ulterioare, stipulează că sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
De asemenea, potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/ 2001, cu modificările și completările ulterioare, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Mai mult, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. 3 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune.
Din această perspectivă, instanța reține că marfa era asigurată de petentă, chiar dacă lanțurile nu corespundeau cerințelor europene și că nu rezultă din actul de constatare și sancționare a contravenției și nici din probele administrate împrejurări care să conducă la concluzia unui pericol social ridicat și care să justifice aplicarea sancțiunii amenzii în cuantum de 8.000 lei.
Prin urmare, instanța apreciază că scopul sancțiunii contravenționale poate fi atins și prin aplicarea avertismentului
În concluzie, pentru considerentele expuse instanța va admite în parte plângerea contravențională, va modifica Procesul verbal . nr._ din data de 17.01.2014, în sensul că va înlocui amenda în sumă de 8.000 lei cu avertisment.
Totodată, va atrage atenția petentei asupra pericolului social al faptei săvârșite și îi va recomanda ca, pe viitor, să respecte normele legale din domeniu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petenta . SRL cu sediul în loc. V., ., ., jud. A., în contradictoriu cu intimatul I. de S. Pentru Controlul În Transportul Rutier – I.S.C.T.R. București cu sediul în Focșani, ., jud. V..
Modifică Procesul verbal de constatare a contravențiilor – PVCC . nr._, din data de 17.01.2014, în sensul că înlocuiește amenda aplicată în sumă de 8.000 lei cu avertisment.
Atrage atenția petentei asupra pericolului social al faptei săvârșite și îi recomandă ca, pe viitor, să respecte normele legale din domeniu.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria G..
Pronunțată în ședință publică, azi, 21.11.2014.
Președinte Grefier
Red.E.P/ 21.11.2014/.Tehnored..GO / 5 ex /24.11.2014
.>
← Plângere contravenţională. Sentința nr. 6544/2014.... | Pretenţii. Sentința nr. 7468/2014. Judecătoria GALAŢI → |
---|