Plângere contravenţională. Sentința nr. 2124/2014. Judecătoria GALAŢI
Comentarii |
|
Sentința nr. 2124/2014 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 06-03-2014 în dosarul nr. 25245/233/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr.8637*
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2124
Ședința Publică din data de 06.03.2014
Președinte – E. L. D.
Grefier – D. P.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea cauzei civile formulate de petentul S. C. C. cu domiciliul în G., ., ., județ G. în contradictoriu cu intimatul I.P.J. G. cu sediul în G., ., județ G., având ca obiect plângere contraventională.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 13.02.2014 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 20.02.2014, 27.02.2014, 04.03.2014 și apoi la data de 06.03.2014, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin plângerea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei G. la data de 19.12.2012, sub nr._, petentul S. C. C. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul I. G., anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ din 07.12.2012.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că procesul verbal nu este temeinic întocmit.
Precizează că la data reținută în actul atacat, se afla în fața blocului în care locuiește împreună cu câțiva prieteni și, în timp ce se afla implicat în discuții cu aceștia, a fost interpelat de către un vecin, M. L., însoțit de alți trei băieți, fiind întrebat dacă a văzut cine a agresat-o pe fiica vecinului, numita M. A..
Arată, în continuare, că a răspuns vecinului în sens negativ după care a reluat discuțiile cu prietenii, discuții care nu aveau legătură cu domnul M. L., astfel că nu își explică de ce acesta din urmă s-a întors cu intenția de a-l agresa cu un spray paralizant.
În drept plângerea nu a fost întemeiată.
În susținerea plângerii a atașat, în copie, procesul verbal contestat, carte de identitate.
Acțiunea este scutită de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar, în temeiul art. 36 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor raportat la prevederile art.15, lit. i din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru și ale art. 1 alin. 2 din OG nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.
Legal citat, intimatul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea ca neîntemeiată a plângerii.
În motivare arătat că la data de 07.12.2012 orele 19:30, ofițerul de serviciu al secției IV poliție a fost sesizat telefonic de către numita M. A. cu privire la un scandal iscat în fața blocului, între mai multe persoane.
Precizează că la fața locului a fost dirijat un echipaj de poliție, care, pe baza relatărilor numitei M. A. a identificat un grup de 4 persoane (S. C. C., Abalasei A., Ș. G., C. A.), cărora li s-a pus în vedere să părăsească zona și care au manifestat un comportament necivilizat.
Se arată că aceștia nu s-au conformat solicitărilor, astfel că au fost conduși la secția de poliție, iar petentul a fost sancționat contravențional urmare a faptului că a îndemnat pe ceilalți tineri să-i urmeze acțiunile contrare ordinii publice.
În drept a invocat dispozițiile Legii nr.61/1991.
În susținerea cererii a depus la dosar, în copie: Fișa de intervenție la eveniment, Raportul agenților constatatori, Proces verbal de conducere la secția de poliție, declarație M. L.. (dosar nr._ al Judecătoriei G..
La dosarul cauzei a fost atașat dosarul nr._ al Judecătoriei G., în temeiul disp. art.96 indice 2 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești.
Instanța este competentă să soluționeze cauza potrivit art. 32 alin. 2 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și art.1, pc.1 și 3 C.pr.civ., fapta fiind săvârșită în circumscripția Judecătoriei G..
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martorii Ș. G. și M. A., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține:
În fapt, prin procesul-verbal . nr._/07.12.2012 petentul S. C. C. a fost sancționat în temeiul art. 3 pct.2 raportat la art.4 alin.1 lit.c din Legea nr. 61/1991, cu amendă în cuantum de 500 lei.
Potrivit celor consemnate în procesul verbal contestat, la data de 07.12.2012, ora 21:15, în timp ce se afla în dreptul blocului D de pe .-a constituit în grup împreună cu numiții C. A., Ș. G. și Abalase A., în vederea săvârșirii de fapte antisociale, respectiv au instigat la dezordine socială, încercând să îi agreseze fizic pe numiții P. A. și M. A..
În drept, conform art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate si temeinicie al instanței.
Analizând modul de întocmire a procesului-verbal . nr._/07.12.2012, instanța constată că acesta respecta dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001. Procesul-verbal de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Deși O.G. nr. 2/ 2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008 ).
Având în vedere aceste principii, instanța constată că procesul-verbal de contravenție este întocmit ca urmare a constatării directe a contravenției de către agentul constatator, astfel că, până la proba contrară, se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie recunoscută actelor administrative întocmite de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii.
Pe de altă parte, însă, coroborând probele administrate în cauză, instanța apreciază că există dubii cu privire la existența faptei reținută în sarcina petentului prin procesul verbal contestat.
Potrivit disp. art. 3 pct.2 din Legea nr.61/1991 constituie contravenție constituirea unui grup format din trei sau mai multe persoane, în scopul de a săvârși acțiuni ilicite, contrare ordinii și liniștii publice și normelor de conviețuire socială, precum și actele de încurajare sau sprijinire, sub orice formă, a unor astfel de grupuri de persoane, care incită la dezordine socială.
În cauza de față, petentul susține faptul că a fost sancționat pentru o faptă care nu există, în condițiile în care, aflat în mijlocul unui grup de prieteni, nu a manifestat un comportament necorespunzător la adresa numiților M. A. și M. L..
Din actele și lucrările cauzei rezultă că la data de 07.12.2012, agenții de poliție au fost sesizați de către M. A. cu privire la iscarea unui scandal în fața blocului D de pe ., unde, pe baza indicațiilor date de persoana care a făcut sesizarea a fost identificat un grup de 4 persoane, din care făcea parte și petentul din prezenta cauză.
Din lucrările întocmite de agenții constatatori rezultă că aceste persoane au fost depistate agresând verbal pe M. L., tatăl martorei M. A., fiind necesar a fi conduse la Secția 4 poliție pentru identificare și sancționare întrucât au manifestat același comportament și la adresa organelor de poliție.
Constatările agenților de poliție sunt susținute de declarația dată de martora M. A., acesta arătând faptul că o persoană pe nume C., care făcea parte din același grup în care se afla și petentul, l-a deranjat pe prietenul acesteia, P. A., cu un laser. A mai precizat martora că, ulterior incidentului cu laserul, persoanele din grup au început să îi vorbească urât, moment la care tatăl acesteia, M. L., a încercat să îi potolească pe tineri. Fiind la rândul său agresat verbal au fost anunțate organele de poliție.
Pe de altă parte, martorul Ș. G., prezent în grupul de tineri din care făcea parte și petentul din prezenta cauză, arată că aceștia au fost doar întrebați de către M. L. dacă aveau cunoștință despre persoana care o agresase pe fiica acestuia. A precizat că după ce a răspuns negativ la întrebarea adresată, în sensul că nu cunoșteau persoanele în cauză, au continuat glumele și discuțiile, moment la care M. L. s-a întors și l-a agresat pe petent, apreciind că glumele se făceau la adresa acestuia.
Raportând situația de fapt la dispozițiile legale incidente în cauză, potrivit procesului verbal atacat, instanța constată că fapta săvârșită de către petent corespunde contravenției prevăzută la art.3 pct.1 din Legea nr.61/1991, dar nu este de natură a forma latura obiectivă a contravenției prevăzută de disp. art.3 pct.2 din același act normativ și în temeiul cărora a fost sancționat.
Instanța reține că, aflându-se, într-adevăr, într-un grup format din mai multe persoane, petentul a manifestat un comportament agresiv la adresa tatălui martorei M. A. și a agenților constatatori, dar din actele și lucrările cauzei nu rezultă date cu privire la intenția prealabilă a acestuia de a constitui un grup având ca scop determinat săvârșirea de acțiuni ilicite, contrare ordinii și liniștii publice și normelor de conviețuire socială, în sensul dispozițiilor art.3 pct.2 din Legea nr.61/1991.
Pentru considerentele expuse anterior, instanța constată că fapta săvârșită de către petent nu întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzută de disp. art. 3 pct.2 din Legea nr.61/1991, astfel că va admite plângerea formulată, va anula procesul verbal de contravenție . nr._ din 07.12.2012 și va exonera petentul de la plata amenzii în cuantum de 500 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea formulată de petentul S. C. C. cu domiciliul în G., ., ., județ G. în contradictoriu cu intimatul I. G. cu sediul în G., ., județ G..
Dispune anularea procesului verbal de contravenție . nr._/07.12.2012 cu consecința exonerării petentului de la plata amenzii contravenționale în sumă de 500 lei
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 06.03.2014
Președinte,Grefier,
Red. E.L.D./Dact. P.D./6 ex./06.06.2014
← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1709/2014.... | Plângere contravenţională. Încheierea nr. 03/2014.... → |
---|